word-monitor

Tag: Inalta Curte de Casatie si Justitie

  • Nati Meir va face, din nou, închisoare pentru înşelăciune

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis zilele trecute să respingă contestaţia în anulare depusă de fostul candidat la preşedinţia României, Nati Meir, după ce judecătorii au menţinut o condamnare la patru ani de închisoare într-un dosar penal în care Meir fusese trimis în judecată pentru înşelarea mai multor persoane cărora le promisese locuri de muncă în Israel. Fiul acestuia, Or Meir, a scăpat de închisoare, cel puţin deocamdată, după ce Curtea de Apel Galaţi i-a redus acestuia pedeapsa de la cinci ani la trei ani de închisoare, sancţiunea penală fiind suspendată sub supraveghere. Curtea de Apel Galaţi a hotărât anterior şi ca Or Meir să nu părăsească Bucureştiul, cel puţin pe perioada procesului, dar acesta a primit în schimb acceptul să îşi schimbe domiciliul. De amintit este că Nati Meir şi Or Meir au fost eliberaţi din închisoare pe 11 aprilie 2011, după ce au stat în arest preventiv aproape un an, dar Nati Meir şi-a reluat imediat vechile obiceiuri, escrocând diverse persoane, astfel că a ajuns din nou după gratii.
    Un alt dosar penal, o altă condamnare
    Nati Meir riscă acum o condamnare şi mai grea într-un alt dosar penal după ce DNA Galaţi a atacat hotărârea Curţii de Apel la instanţa supremă, care a decis să îi reducă pedeapsa lui Meir de la şapte ani la cinci ani şi jumătate pentru trafic de influenţă, pedeapsa urmând să fie executată efectiv. Nati Meir a fost condamnat după ce în cursul anului 2008, în calitate de deputat, a pretins de la o denunţătoare 50.000 euro, spunându-i că va interveni pe lângă judecători de la Tribunalul Galaţi pentru ca aceştia să dispună eliberarea ei din arest în dosarul în care era judecată pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune. De asemenea, în cursul anului 2009 şi în lunile martie – aprilie din 2010, Nati Meir, prin intermediul fiului său, ar fi pretins suma de 65.000 euro de la cinci denunţători, cărora le-a spus că va interveni la magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru ca aceştia să dispună judecarea lor în libertate şi, ulterior, condamnarea la pedepse cu suspendarea executării, în două dosare în care respectivii erau acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune, respectiv complicitate la luare de mită.

  • Pentru 18 judecători şi procurori gălăţeni s-a refuzat înscrierea pe tabloul avocaţilor

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pus ieri capăt procesului dintre Baroul Galaţi şi magistraţii gălăţeni pe marginea dreptului acestora din urmă de a figura pe tabloul avocaţilor incompatibili cât timp activează în magistratură. Curtea de Apel Galaţi stabilise anterior ca 18 judecători şi procurori din Galaţi să fie trecuţi pe tabloul avocaţilor incompatibili, dar să îşi păstreze şi statutul de magistraţi. Printre aceştia se numără cinci judecători de la Curtea de Apel Galaţi, precum şi procurorii DIICOT Ion Ciafalon şi Sorin Cărare. „A admite teza Baroului Galaţi ar însemna că orice incompatibilitate duce în mod automat la încetarea calităţii de avocat. În realitate, starea de incompatibilitate reprezintă nu o cauză de încetare, ci de suspendare a calităţii de avocat”, şi-au motivat decizia judecătorii Curţii de Apel Galaţi. Instanţa supremă nu a fost însă de aceeaşi părere cu judecătorii gălăţeni şi le-a respins cererile de înscriere pe tabloul avocaţilor incompatibili ca neîntemeiate, hotărârea fiind irevocabilă.

    Hotărâri judecătoreşti care se bat cap în cap

    Disputa dintre avocaţi şi magistraţi a pornit în 2010, când 46 de procurori, judecători, poliţişti şi notari au fost admişi în Barou prin susţinerea unor interviuri pentru promovarea în profesie. Conform legii avocaturii, aceştia aveau la dispoziţie două luni pentru a rezolva problema incompatibităţii, asta însemnând demisia din magistratură. Magistraţii au stabilit însă că nu e nevoie să renunţe la funcţiile de judecători sau procurori, ci ar putea fi trecuţi pe tabloul avocaţilor incompatibili. Baroul Galaţi nu a fost de acord cu poziţia judecătorilor şi procurorilor şi a decis că aceştia şi-au pierdut calitatea de avocat, deoarece au rămas în magistratură. De amintit este cazul altor doi procurori, care au deschis acţiuni similare în justiţie împotriva Baroului Galaţi. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tecuci, Neculai Jalbă, a dat în judecată Baroul Galaţi pentru a fi trecut pe tabloul avocaţilor incompatibili. Acestuia i s-a alăturat şi procurorul Nicu Stegărescu de la acelaşi parchet, dar şi Mihai Bodea, jurist la Oficiul Registrului Comerţului. Cei trei au câştigat la Curtea de Apel Galaţi procesul împotriva Baroului Galaţi de înscrierea pe tabloul avocaţilor incompatibili, hotărâre ce vine acum în contradicţie cu decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

  • Comisii de evaluare a incidenţei legii penale mai favorabile în executarea pedepselor

    Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind constituirea comisiilor de evaluare a incidenţei aplicării legii penale mai favorabile în cazul persoanelor aflate în executarea pedepselor şi măsurilor educative privative de libertate, din perspectiva intrării în vigoare a noului Cod penal şi a Codului de procedură penală, pentru a se evita apariţia cazurilor de privare nelegală de libertate.
    În Nota de fundamentare se arată că, prin adoptarea de către Parlament a legilor privind Codul Penal şi Codul de procedură penală, fapt ce definitivează reforma în materie penală, procesual şi execuţional penală, întregul proces a dobândit certitudine cu privire la soluţiile legislative alese şi că, având în vedere că termenul de intrare în vigoare stabilit pentru toate aceste acte normative este 1 februarie 2014, se impune luarea măsurilor de implementare necesare în toate domeniile nou-reglementate.
    “Astfel, după cum se cunoaşte, noul Cod penal vine cu o reaşezare în limite normale a tratamentului sancţionator, aşa încât succesiunea celor două coduri penale poate ridica în multe situaţii problema determinării legii mai favorabile. Modificările regimului sancţionator cuprinse în noul Cod penal determină în concret necesitatea analizării situaţiei fiecărei persoane private de libertate şi a determinării legii penale mai favorabile, a modalităţii de aplicare a acesteia şi a efectelor pe care aplicarea legii penale mai favorabile le va avea asupra executării sancţiunilor aplicate”, se spune în document.
    Autorul proiectului susţine că deosebit de importantă este identificarea corectă şi urgentă a tuturor cazurilor în care, ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri, se impune încetarea de îndată a detenţiei, pentru a se evita apariţia cazurilor de privare nelegală de libertate.
    În acest sens, prezenta hotărâre propune cooperarea între MJ, prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române în vederea evaluării legalităţii detenţiei persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate ori aflate în executarea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, din perspectiva intrării în vigoare a noilor coduri şi a legilor de punere în aplicare ale acestora.
    Astfel, la nivelul fiecărui penitenciar, centru de reeducare şi centru de reţinere şi arestare preventivă se vor constitui comisii de evaluare formate din judecători, procurori şi personal din cadru penitenciarelor, al centrelor de reeducare, respectiv al centrelor de reţinere şi arestare preventivă.
    Secretariatul comisiilor de evaluare va fi asigurat de către personalul penitenciarului/ centrului de reeducare/ centrului de reţinere şi arestare preventivă, după caz.
    Comisiile de evaluare îndeplinesc următoarele obiective: analizează dosarele persoanelor care se află în executarea pedepselor privative de libertate; întocmesc fişe care cuprind: cuantumul şi stadiul executării fiecărei pedepse; pedepsele aplicate pentru fapte dezincriminate ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal; cuantumul în care se impune reducerea pedepsei ca urmare a aplicării art. 6 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; data la care se împlineşte durata pedepsei reduse conform art. 6 din Codul penal; cazurile în care se impune înlocuirea pedepsei închisorii cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie.
    De asemenea, comisiile de evaluare au obligaţia de a transmite dosarul complet al fiecărui condamnat la instanţele competente să dispună cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile.
    “Instituţiile cu atribuţii în domeniu vor asigura de îndată sprijin în vederea completării şi formării dosarelor, la solicitarea comisiilor de evaluare ori a penitenciarului, centrului de reeducare sau a centrului de reţinere şi arestare preventivă”, se mai precizează în notă.
    La final, se arată că au fost consultate instituţiile şi autorităţile cu atribuţii în domeniu, prezenta formă fiind rezultatul consensului tuturor instituţiilor implicate — CSM, PÎCCJ, MAI şi ANP, iar actul normativ are nevoie de avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi Consiliului Legislativ.

  • 10 ani de închisoare pentru protagonistul afacerii „Nicon”

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat ieri dosarul „Nicon”, hotărând că pedepsele aplicate de Curtea de Apel Galaţi sunt pe măsura faptelor. Petro Nicon, Valentin Nicon, Dan Marinescu, Florin Simion şi Adriana Iordache au fost condamnaţi iniţial de Tribunalul Galaţi pentru spălare de bani şi evaziune fiscală la pedepse cuprinse între cinci şi şapte ani de închisoare, pentru ca judecătorii Curţii de Apel Galaţi să decidă majorarea substanţială a pedepsei în cazul principalului acuzat din acest dosar. Grupul infracţional condus de Petro Nicon a pus pe picioare una dintre cele mai profitabile afaceri de ţepuire a statului român din ultimii 20 de ani. Bărbatul a înfiinţat societatea Gasequip SRL Galaţi, ce folosea drept paravan pentru afacerile sale clandestine cu combustibil. Gruparea cumpăra uleiuri minerale de pe piaţă şi apoi le transforma în benzină şi motorină, pe care le vindea fără să mai plătească accizele şi celelalte taxe către stat. În „afacere” au intrat şi administratorii unor firme precum Arlati e Rava şi Bravoly Oil.

    Despăgubiri de aproape 4,5 milioane de lei către ANAF

    Produsele erau fabricate din amestecurile amintite într-un depozit din comuna Traian, satul Traian, judeţul Brăila, şi erau facturate către SC Nykon & Multex SRL Carcaliu – Tulcea, societate care le vindea mai departe către diferite societăţi cointeresate ori direct prin cele două staţii de vânzare a carburanţilor din Cerna şi Slava Cercheză, din judeţul Tulcea. Judecătorii i-au menţinut pedeapsa iniţială de 7 ani de închisoare lui Petro Nicon, dar au stabilit ca sancţiunea penală să fie cumulată cu alţi trei ani de închisoare, pe care protagonistul afacerii „Nicon” îi primise într-un alt dosar şi care fusese graţiată condiţionat. Magistraţii au stabilit şi ca Petro Nicon, Dan Marinescu şi Valentin Nicon, pe ultimul în solidar cu SC Nykon & Multex SRL Galaţi, să plătească despăgubiri civile de 2.432.578 lei către ANAF Galaţi, urmând ca Nicon Petro şi Iordache Adriana, dar şi SC Gasequip SRL Galaţi, să achite 1.439.667 lei tot către ANAF. Un alt inculpat din dosar, Simion Florin, a fost obligat alături de Petro Nicon la plata de despăgubiri civile în cuantum de 648.753 lei către ANAF Brăila.

  • Fostul prodecan al Facultăţii de Ştiinţe a fost achitat definitiv de acuzaţiile de corupţie

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat marţi, 8 octombrie, procesul lui Neculai Chifan, fost prodecan al Facultăţii de Ştiinţe din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi. Judecătorii instanţei supreme au menţinut decizia Curţii de Apel Galaţi, care hotărâse acum câteva luni să îl achite pe fostul conferenţiar universitar de la Universitatea „Dunărea de Jos” în procesul de corupţie în care fusese inculpat. Tribunalul Galaţi îl condamnase iniţial pe fostul prodecan al Facultăţii de Ştiinţe din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi la şase luni de închisoare, dar cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi l-au pus sub acuzare pentru luare de mită la sfârşitul lunii aprilie 2011 pe profesorul Neculai Chifan. Inculparea conferenţiarului universitar a venit după ce acesta a fost filmat cu camera ascunsă de către reporterii unui post de televiziune când cerea bani în faţa Universităţii din Galaţi de la un fost student pentru a-i da lucrarea de licenţă.

    Fostul prodecan fusese acuzat că a promis eliberarea a 30 de lucrări de licenţă realizate de studenţii absolvenţi ai Facultăţii de Ştiinţe din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi, al căror îndrumător a fost tot el, în schimbul unor sume de bani variind între 100 şi 200 euro, în funcţie de notele obţinute de acei studenţi la susţinerea lucrărilor de licenţă. „În zilele de 7 aprilie 2009 şi 14 aprilie 2009, în calitate de conferenţiar universitar şi prodecan la Facultatea de Ştiinţe din cadrul Universităţii «Dunărea de Jos» Galaţi, Neculai Chifan a pretins şi a primit de la o persoană suma de 410 lei, echivalentul sumei de 100 euro, pentru a-i da o lucrare de licenţă ce fusese susţinută în sesiunea iunie 2007 de către o fostă studentă al cărei îndrumător a fost inculpatul”, susţineau procurorii anticorupţie în rechizitoriu. Judecătorii nu au fost de aceeaşi părere, dar Neculai Chifan şi-a pierdut postul de profesor la Universitatea „Dunărea de Jos” după declanşarea scandalului. Fostul conferenţiar universitar a fost nevoit atunci să îşi dea demisia de la Facultatea de Ştiinţe, dar după achitarea sa de acuzaţiile de corupţie poate cere revenirea la catedră.

  • Când afacerile subminează democraţia…

    Când afacerile subminează democraţia...

    Acestea sunt, din păcate, scene aproape zilnice din viaţa politică din Europa. Lideri, uneori la cel mai înalt nivel, sunt puşi sub acuzare pentru corupţie, lipsa eticii sau finanţare ilegală a partidelor lor. Cu mai puţin de zece luni înaintea alegerilor europene, care vor avea loc la 25 mai 2014, în Franţa, Italia şi Spania, aceste fapte alimenteaza neîncrederea opiniei publice în politică şi deteriorează democraţia.

    În Italia, Silvio Berlusconi a văzut cum Curtea de Casaţie a confirmat definitiv, joi, 1 august, condamnarea sa la o pedeapsă de patru ani de închisoare pentru evaziune fiscală. Graţie unei amnistii votate în 2006, pentru Il Cavaliere, care a fost de trei ori premier, pedeapsa îi e redusă la un an, iar vârsta sa, 76 de ani, îl va scuti de a sta în spatele gratiilor. Dar faptele care îi sunt reproşate – un sistem de facturi false, prin intermediul unor companii fantomă offshore, pentru achiziţionarea de drepturi de difuzare pentru imperiul său audiovizual Mediaset – subliniază cum sistemul politic italian este cangrenat şi sugrumat.

    În Spania, unde monarhia a fost afectată de scandaluri, premierul a trebuit să facă joi, 1 august, în faţa deputaţilor, o mărturisire umilitoare. Neconvingător, Mariano Rajoy a negat categoric acuzaţiile fostului trezorier al partidului său, Luis Barcera, închis de la sfârşitul lunii iunie, pentru fraudă fiscală, privind presupusa finanţare ilegală a Partidului Popular. Rajoy, care a admis o singură greşeală, aceea de a fi avut încredere în Barcera, a încercat să “oprească erodarea imaginii Spaniei”. Opoziţia socialistă a cerut demisia sa. Dar ea nu a fost niciodată în măsură să se reconstruiască, după dezastrul electoral din luna noiembrie 2011, care a dus la căderea partidului lui Jose Luis Rodriguez Zapatero.

    Franţa nu oferă, din păcate, o imagine mai bună, ci o mulţime de afaceri în diferite genuri şi în grade diferite, de la dreapta la stânga. Un ministru, Jerome Cahuzac, l-a minţit pe preşedinte şi opinia publică luni de zile cu privire la existenţa unui cont bancar în Elveţia. Mărturisirea sa, venită după demisie, a provocat un cutremur politic. Un fost preşedinte al Republicii, Nicolas Sarkozy, a văzut conturile sale de campanie invalidate de către Consiliul Constituţional, pentru că nu a respectat regulile jocului al cărui garant trebuia să fie. Afacerile sunt în creştere, în zona dreptei, atingând galaxia Sarkozy (Tapie, Gueant, Balladur), şi la stânga, unde socialişti importanţi (de la Marsilia şi Pas-de-Calais) sunt acuzaţi de corupţie. Aceste fapte au crescut neîncrederea opiniei publice, ceea ce face deliciul Frontului Naţional.

    Într-o Europă în criză, unde pesimismul câştigă teren zi de zi, Italia, Spania şi Franţa, ca să nu mai vorbim de cazul României şi Bulgariei, oferă imagini cutremurătoare pentru aceste democraţii.

    În luna mai, un sondaj Ipsos al Publicis, pe 6198 europeni, a dat cifre alarmante. La întrebarea cine oferă soluţii constructive pentru criză, doar 21% au menţionat guvernul în Franţa, 19% în Spania, 15% în Italia, faţă de 45% în Germania. Dacă acest climat politic dăunător persistă, există temerea că în mai 2014 populismul va avea de câştigat.