word-monitor

Tag: IMM

  • Despre business şi responsabilitate socială

    La Galaţi, a avut loc luni, cu sprijinul Ambasadei Norvegiei, reprezentată chiar de ambasadoarea acestei ţări, Tove Bruvik Westberg, în parteneriat cu Patronatul IMM-urilor Galaţi şi Asociaţia Tinerilor Întreprinzători Galaţi, o dezbatere al cărei subiect a vizat Responsabilitatea Socială Corporatistă (CSR).
    Responsabilitatea corporatistă înseamnă relaţii oneste cu angajaţii, partenerii de afaceri, dar şi cu membrii comunităţii. În mediul economic şi social de astăzi provocările legate de responsabilitatea socială ar trebui să câştige din ce în ce mai multă importanţă, în special în sectorul de business, pentru că bunul mers al unei companii şi atingerea scopului final, performanţa financiară, adică profitul, sunt într-o legătură directă cu bunăstarea angajaţilor, starea de mulţumire a furnizorilor şi clienţilor şi climatul de linişte din societate.
    Agenţii economici gălăţeni şi membrii ONG-urilor locale care au fost prezenţi la eveniment au privit iniţiel cu stepticism posibilitatea de a implementa CSR în societatea românească, dar vorbitorii au reuşit să-i convingă că de fapt ei fac – voluntar sau impinşi de la spate de lege – gesturi de responsabilitate socială. Problema este că nu fac destul. În goana după profit, uită adesea că profitul vine din muncă responsabilă iar munca responsabilă o fac oamenii trataţi cu responsabilitate. Poate părea un joc de cuvinte, dar realitatea este că un om tratat cu respect la job şi plătit corect va munci cu spor şi va pleca acasă ducând cu sine sentimentul de onestitate, care poate înnobila relaţiile din familie şi din societate, iar într-o societate onestă va funcţiona o economie curată. E un cerc vicios dar, deşi poate părea o utopie, fiecare dintre noi ar putea, cu puţină grijă faţă de cel de lângă el, să îmbunătăţească lumea în care trăim şi muncim. Cum ziceam, e o chestiune de voinţă.

  • „Carpaţii româneşti, o comoară de nepreţuit pe un continent care şi-a pierdut comorile sălbatice”

    „Carpaţii româneşti, o comoară de nepreţuit pe un continent care şi-a pierdut comorile sălbatice”

    Carpaţii româneşti sunt o comoară de nepreţuit pe un continent care de mult şi-a pierdut astfel de comori sălbatice, a apreciat prinţul Charles de Wales, moştenitorul Coroanei Marii Britanii, în mesajul transmis la lansarea documentarului Wild Carpathia 3.
    “Acest proiect, Wild Carpathia, are scopul să promoveze şi să protejeze cel mai frumos peisaj, cred eu, de pe continentul european. Aşa cum ştiţi, eu apreciez foarte mult cultura, biodiversitatea şi patrimoniul României. Apreciez şi faptul că din ce în ce mai mulţi turişti britanici au descoperit această ţară minunată”, a spus ambasadorului britanic la Bucureşti, Martin Harris.

    Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, alături de Autoritatea Naţională pentru Turism, au organizat, miercuri seara, în Capitală, avanpremiera documentarului de promovare a României, Wild Carpathia 3.
    În mesajul său, prinţul Charles de Wales a spus: “Îmi pare rău că nu pot fi alături de dumneavoastră în această seară la Bucureşti, dar sunt alături cu spiritul în sprijinirea unei cauze care este aproape de spiritul meu. Spun frumuseţe neatinsă, dar din păcate lucrul aceasta este pe cale să se piardă. Se estimează că România pierde 3 hectare de pădure virgină pe oră. Mai trist este că aceasta se întâmplă în zone care ar trebui protejate. România este unul dintre puţinele locuri în care mai există întinderi uriaşe de păduri virgine. Aceste păduri sunt o adevărate sărbătoare a biodiversităţii. Ele găzduiesc o treime din populaţia Europei în ceea ce priveşte urşii bruni, lupii şi râşii.
    Aceasta face din Carpaţii româneşti o comoară nepreţuită pe un continent care demult şi-a pierdut astfel de comori sălbatice. Ceea ce dumneavoastră aveţi aici în România a devenit de o raritate extremă. Pădurile înfloritoare pot fi înlocuite, însă, cu peisajele mohorâte pe care le vedem în ultimul timp în multe locuri din Europa.

    Cei mai mulţi dintre europeni, dar şi mulţi dintre români nu sunt conştienţi de bogăţia unică pe care o au lângă ei şi nu ştiu că aceasta e pusă în pericol. Trebuie să sensibilizăm oamenii, atât pe cei tineri, cât şi pe cei bătrâni şi asta face şi documentarul. Este de datoria noastră să salvăm ultimele zone neatinse ale Europei, cât încă mai putem să o facem. Nu ar trebui să subestimăm valoarea economică a acestor ţinuturi sălbatice. Pădurile şi munţii Carpaţi sunt o parte din ceea ce defineşte România şi ar fi o tragedie să pierdeţi ceva din acestea,,.
    Din cele 322.000 de hectare de păduri virgine din regiunea Eurocarpatică, 210.000 de hectare sunt în România.
    “România este prima ţară care a reglementat prezervarea şi protejarea pădurilor virgine şi cvasivirgine. Am reuşit, de asemenea, să finalizăm strategia pentru Munţii Carpaţi”, a subliniat, la rândul său, Rovana Plumb, ministrul Mediului.

    Realizat de echipa Travel Channel şi Almond Films, Wild Carpathia va aduce în atenţia întregii lumi tradiţiile şi obiceiurile româneşti, contribuind la promovarea României pe plan internaţional şi la dezvoltarea sectorului turistic autohton. Documentarul prezintă bogăţiile şi frumuseţile României la adevărata lor valoare, descriind cu fidelitate câteva dintre experienţele unui turist care se aventurează pe meleagurile româneşti.
    “Sunt optimistă în ceea ce priveşte impactul acestui proiect pentru promovarea sectorului turistic al României. Esenţa poporului nostru este surprinsă cu dibăcie prin intermediul festivalurilor de folclor, dar şi cu ajutorul legendelor străvechi prezentate. Am înţeles că am obligaţia morală să protejez autenticul românesc ca parte integrantă a valorilor europene. Þin să mulţumesc Alteţei sale regale pentru eforturile depuse pentru promovarea României, inclusiv în cadrul acestui documentar”, a spus Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism.

  • „Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze”

    „Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze”

    Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze, astfel încât să crească numărul estimat de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) beneficiare, de la 2.000 la 4.000 de unităţi, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

    „Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze. O parte din IMM-urile membre ale CNIPMMR ne-au solicitat să intervenim pentru reducerea plafonului maxim al ajutorului acordat la 80.000 de euro, ceea ce va face ca numărul beneficiarilor să crească de 2,5 ori, chiar şi fără acordarea de resurse suplimentare, de la 2.000 la 5.000 de întreprinderi. Este vorba de o valoare medie a ajutorului de 25.000 euro/beneficiar, faţă de media de 62.500 euro/beneficiar luată în calcul în H.G. nr. 274/2013”, a afirmat Ovidiu Nicolescu.

    Acesta a subliniat, totodată, că în România trebuie acordate ajutoarele de minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii, care contribuie la dezvoltarea sau modernizarea acestora, la crearea de noi locuri de muncă şi la creşterea Produsului Intern Brut (PIB).

    „Este esenţială maximalizarea efectelor schemei de ajutor, prin îmbunătăţirea procedurii, respectiv prin eliminarea criteriului priorităţii datei depunerii cererii şi înlocuirea principiului «Primul venit, primul servit», cu evaluarea calitativă a cererilor de ajutor de minimis. De asemenea, trebuie instituite unele criterii de performanţă pentru evaluarea cererilor, raportate la: sectoarele de activitate prioritare şi competitive la nivel naţional/european; numărul de locuri de muncă realizat; gradul de inovabilitate – noile tehnologii; cifra de afaceri etc. Nu în ultimul rând, evaluarea cererilor de ajutor trebuie făcută de către o comisie de specialitate, constituită din reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Economiei – structura pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, precum şi Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice”, a precizat preşedintele CNIPMMR.

    Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis este de 500 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 125 milioane euro, cu posibilitatea suplimentării, astfel: a) credite de angajament pentru emiterea de acorduri pentru finanţare, în valoare de 500 milioane lei, pentru perioada 2013-2014; b) credite bugetare pentru plata ajutorului de minimis, în valoare de 250 milioane lei, pentru anul 2014, respectiv 250 milioane lei, pentru anul 2015.

    Sesiunea de înregistrare online desfăşurată în 28 august pentru schema de minimis a fost declarată închisă după numai şase minute, reprezentanţii Ministerului Finanţelor arătând că resursele IT alocate schemei au fost insuficiente în urma anticipării greşite a numărului mare de firme care sunt interesate. De altfel, în cursul aceleiaşi zile, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a anunţat că sesiunea va fi anulată şi reluată ulterior pentru a oferi egalitate deplină de şanse tuturor IMM-urilor interesate să înregistreze cereri de finanţare, eliminând orice suspiciune cu privire la corectitudinea derulării acestei proceduri.

    Chiţoiu a dispus demararea unei anchete interne împreună cu STS şi alte instituţii competente din domeniul siguranţei IT.

    Prin această schemă de ajutor de stat, IMM-urile pot primi fonduri nerambursabile de până la 200.000 de euro.

  • Schema de ajutoare de minimis pentru IMM-uri a fost suplimentată

    Executivul a aprobat miercuri, în şedinţa săptămânală, prin Hotărâre de Guvern, suplimentarea cu 100 de milioane de lei a schemei privind acordarea ajutoarelor de minimis pentru investiţiile realizate de către întreprinderile mici şi mijlocii (IMM).
    Majorarea bugetului alocat schemei reprezintă motivul pentru care Ministerul Finanţelor Publice a amânat cu 10 zile deschiderea sesiunii de înregistrare on-line a cererilor de finanţare ale IMM-urilor pentru ajutoarele de minimis, programată iniţial pentru 16 august.
    Prin această schemă de ajutor de stat, IMM-urile pot primi fonduri nerambursabile de până la 200.000 de euro.
    Ajutoarele de minimis se acordă IMM-urilor sub formă de sume nerambursabile în procent de 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate spre finanţare, în limita valorii maxime de 200.000 euro, echivalent în lei, respectiv 100.000 euro în cazul întreprinderilor care desfăşoară activitate în domeniul transportului rutier.
    Beneficiarii ajutorului de minimis trebuie să creeze cinci locuri de muncă, din care cel puţin două pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele trei luni, în cazul unui ajutor de până la 100.000 euro inclusiv, potrivit H.G. nr. 274/2013 privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru sprijinirea investiţiilor realizate de întreprinderile mici şi mijlocii.
    În cazul unui ajutor de minimis cuprins între 100.000 euro şi 200.000 euro, inclusiv, schema de ajutor de minimis prevede crearea a şapte locuri de muncă, din care cel puţin trei locuri de muncă pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele 3 luni.
    Acordarea ajutorului este condiţionată de crearea de noi locuri de muncă până la finalizarea investiţiei şi menţinerea acestora pe o perioadă de minimum 3 ani de la finalizarea investiţiei.
    Schema de ajutor de minimis se aplică de la data deschiderii sesiunii până la 30 iunie 2014, cu posibilitatea prelungirii, pentru emiterea acordurilor pentru finanţare, în limita bugetului alocat pentru aceasta. Plata ajutorului de minimis se efectuează până la 31 decembrie 2016, în limita bugetului anual alocat schemei.
    În data de 14 august, MFP a anunţat că a amânat cu 10 zile, până pe 26 august, deschiderea sesiunii de înregistrare on-line a cererilor de finanţare ale IMM-urilor pentru ajutoarele de minimis, programată iniţial pentru 16 august.
    Potrivit MFP, după completarea cererii şi parcurgerea timpului necesar pentru procesarea/verificarea informaţiilor, până la sfârşitul zilei, sistemul va pune la dispoziţie o recipisă de înregistrare a cererii care va conţine toate datele transmise de întreprindere – ziua, ora, minutul şi secunda la care a fost înregistrată online cererea de acord pentru finanţare, precum şi informaţii privind perioada în care se poate depune/transmite la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice cererea de acord pentru finanţare însoţită de documentele justificative.
    În urma validării înregistrării on-line a cererilor de acord pentru finanţare, firmele trebuie să le depună, însoţite de documentele justificative, sau să le transmită prin poştă sau alte servicii de curierat la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice.
    MFP va publica zilnic, la ora 10.30, pe pagina web, lista cererilor de acord pentru finanţare înregistrate on-line până la finele zilei anterioare.
    Legislaţia privind acordarea ajutoarelor de minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii a fost modificată recent, în urma discuţiilor cu reprezentanţii mediului de afaceri.
    Principalele modificări vizează extinderea cheltuielilor considerate eligibile prin includerea cheltuielilor legate de realizarea şi achiziţia de construcţii având ca destinaţie prestarea altor servicii, eliminarea obligativităţii demonstrării eficienţei economice a întreprinderii solicitante de ajutor de minimis – în următorii 3 ani de la finalizarea investiţiei – prin încadrarea în indicatorii prevăzuţi în cadrul studiului tehnico-economic, lărgirea sferei de documente care atestă dreptul pe care îl are întreprinderea solicitantă de ajutor de minimis asupra terenului, în cazul realizării de construcţii, şi asupra construcţiilor care reprezintă locaţia realizării investiţiei, în cazul achiziţionării de echipamente.
    De asemenea, a fost modificat şi Ghidul solicitantului. Cele mai importante modificări se referă la actualizarea în conformitate cu modificările actului normativ, introducerea procedurii de înregistrare on-line a cererilor de acord pentru finanţare, urmând ca ulterior validării înregistrărilor, cererile de acord pentru finanţare, însoţite de documentele justificative, să se depună sau să se transmită prin poştă sau alte servicii de curierat la Registratura generală a Ministerului Finanţelor, stabilirea criteriilor de selecţie a cererilor de acord pentru finanţare, în vederea asigurării transparenţei procesului de soluţionare.