Preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru populaţie şi cu 2% pentru consumatorii industriali de la 1 ianuarie 2014, a declarat, joi, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.
“Am discutat cu ANRE, iar preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru consumatorii casnici şi cu 2% pentru cei industriali. Asta e piaţa, nu putem să scumpim mai mult dacă nu avem de ce’, a spus ministrul, într-o conferinţă de specialitate.
El a adăugat că, în acest an, factura la electricitate a scăzut cu 7%.
“În plus, taxa de cogenerare va scădea cu 10% de la 1 ianuarie şi cu 30% de la 1 iulie 2014, ceea ce, de asemenea, va duce la scăderea facturilor’, a completat el.
Însă, potrivit lui Niţă, probleme există în sectorul gazelor naturale, unde decalajul dintre preţul gazelor de producţie internă şi cel de import este prea mare.
“În discuţiile cu FMI, am mai reuşit să amânăm cu un an, până la 31 decembrie 2015, liberalizarea pieţei gazelor pentru consumatorii industriali, iar pentru cei casnici acest lucru va fi la 31 decembrie 2018′, a explicat ministrul, care a subliniat că discuţiile cu FMI în acest sens au început încă din lunile mai — iunie.
Întrebat dacă FMI şi-a dat acordul pentru această prelungire, Niţă a răspuns: “În principiu, da’.
La începutul lunii august, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ, declara, pentru AGERPRES, că piaţa gazelor pentru clienţii noncasnici va fi liberalizată până la 31 decembrie 2015, cu un an mai târziu decât arăta calendarul iniţial, măsura fiind agreată de reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional.
”Măsura este în acord cu Legea 123 (Legea 123/2012 a energiei electrice şi a gazelor naturale — n.r.), care prevede că liberalizarea pentru noncasnici se va face până în 2014, cu posibilitate de prelungire dacă există diferenţe semnificative între preţul gazelor de import şi cele de producţie internă. Aceasta pentru a nu avea salturi nesustenabile de preţ la finalul perioadei. S-a pus problema: dacă la 1 octombrie 2014 se constată că diferenţa este prea mare? Aşa că am căzut de acord să continuăm să mergem pe tabelele existente, dar să precizăm că liberalizarea poate fi făcută până la 31 decembrie 2015”, a afirmat Havrileţ.
Potrivit acestuia, o decizie finală privind extinderea în 2015 a termenelor de liberalizare a pieţei se va lua în cursul anului 2014, în funcţie de preţurile care vor fi la acea vreme pe pieţele internaţionale.
”În prezent, preţul de import este în jur de 390 de dolari pe mia de metri cubi, iar cel al gazelor de producţie internă este de 196 de dolari pe mia de metri cubi, deci diferenţa este de la simplu la dublu”, a adăugat preşedintele ANRE.
El a mai spus că, pentru clienţii casnici, termenele din calendarul privind liberalizarea pieţei gazelor nu s-au modificat, astfel că piaţa va fi complet liberalizată la finele anului 2018.
Legea 123/2012 prevede ”furnizarea gazelor naturale la preţ reglementat şi în baza contractelor-cadru până la 31 decembrie 2014 pentru clienţii noncasnici, cu excepţia cazului în care la această dată se constată existenţa unei diferenţe semnificative între preţul de comercializare a producţiei interne şi preţul european de import, care ar putea periclita stabilitatea pieţei, situaţie în care termenul se prelungeşte până la 31 decembrie 2015; furnizarea gazelor naturale la preţ reglementat şi în baza contractelor-cadru până la 31 decembrie 2018 pentru clienţii casnici”.
Aproximativ 25% din consumul de gaze al României provine din import.
Tag: gaze naturale
-
Preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru consumatorii casnici şi cu 2% pentru industrie
-
Asigurarea căldurii în Galaţi, condiţionată de plata în avans
Acesta a fost mesajul transmis de către noul director al Electrocentrale Galaţi, Ovidiu Graure, către reprezentanţii conducerii Apaterm, cu care a avut două întâlniri în cursul săptămânii trecute, dar despre care reprezentanţii Primăriei nu au comunicat nimic prin intermediul purtătorului de cuvânt, care trasmite informaţii în ceea ce priveşte activitatea societăţii locale de furnizare a apei calde şi a căldurii. Se pare că schimbarea conducerii Electrocentrale, în urma demisiei fostului director Tudor Petre, nu a adus modificări importante în ceea ce priveşte asigurarea căldurii în această iarnă, deoarece acest lucru nu a condus încă la încheierea unui contract de furnizare a gazelor naturale între Romgaz şi Electrocentrale şi respectiv între Electrocentrale şi Apaterm.
„Am avut săptămâna trecută două întâlniri cu reprezentanţii celor de la Apaterm, cărora le-am transmis că Romgaz condiţionează încheierea unui contract de furnizare a gazelor naturale de plata în avans cu o lună a facturii, ceea ce ar însemna o sumă de circa 8 milioane de lei în timpul unei luni de iarnă. Dacă nu se va îndeplini această condiţie, cei de la Romgaz nu vor încheia un contract cu Electrocentrale, deci implicit nici noi nu putem încheia un contract cu cei de la Apaterm. Acum (n.r. – luni) sunt la Bucureşti pentru a discuta la minister, iar marţi, la ora 13, am solicitat o întâlnire cu reprezentanţii Primăriei şi ai Apaterm pentru a discuta pe această temă” ne-a declarat directorul Electrocentrale. Rămâne de văzut dacă vor fi găsiţi banii care trebuie achitaţi în avans, chiar dacă în cadrul şedinţei de Cl care a avut loc vineri a fost aprobată o hătărâre prin care s-a alocat de la bugetul local o anumită sumă reprezentând pierderile înregistrate anul trecut de către Apaterm. În condiţiile în care reprezentanţii conducerii Apaterm au intrat de circa 2 săptămâni în „silenzio stampa”, doar purtătorul de cuvânt al Primăriei oferind informaţii despre Apaterm, este greu de spus ce se va întâmpla în această iarnă.
„Nimeni nu mai poate suporta pierderile înregistrate”
Acesta a fost mesajul transmis în cadrul şedinţei extraordinare de vineri de CL de către primarul Marius Stan, edilul precizând că nimeni, şi aici a făcut referire la cei de la Romgaz, nu îşi mai asumă riscul de a furniza căldură cetăţenilor care nu plătesc facturile. „Există o strategie şi un studiu din care rezultă că e necesar să apelăm la o altă sursă de caldură, fiind vorba de 3-4 puncte zonale, unde investitorii care sunt interesaţi vor veni şi vor investi în motoare noi care vor produce căldură în sistem de cogenerare. Energia produsă astfel va avea un preţ cu 30-40% mai mic decât cel facturat de CET. Ceea ce ne împiedică să aplicăm această soluţie este faptul că Primăria nu este proprietarul reţelei principale şi nimeni nu vine să investească în aceste condiţii. Am cerut la minister ca reţelele primare să treacă în folosinţa noastră, probabil vom găsi modalitatea de cumpărare printr-un leasing a reţelelor şi apoi vom găsi modalitatea de a le moderniza. Trebuie să găsim înţelepciune multă pentru a trece această iarnă grea”, a declarat Marius Stan. Viceprimarul Florin Popa a spus că a citit şi a studiat strategia legată de termoficare postată pe site-ul Primăriei a cărei realizare ar urma să se facă în termen de 18-24 de luni în cazul celor 3 zone unde se va prelua energia cogenerată, valoarea estimată a investiţiei fiind de 100 de milioane de euro. „Noi va trebui să supunem şi să dezbatem în CL această strategie, problema furnizării căldurii este una acută. Vă rog să studiaţi strategia de pe site-ul Primăriei pentru a o aproba într-un timp cât mai rapid”, a mai spus Florin Popa. Consilierul local PNL, Săvel Rotaru, a precizat că nu a studiat strategia, însă a spus că ar trebui făcut un bilanţ energetic foarte serios, exprimându-şi îndoiala că se vor găsi cei 100 de milioane de euro pentru investiţii.
-
Liberalizarea pieţei energiei electrice, influenţă de 1-2% în preţul final
Liberalizarea pieţei energiei electrice începută în urmă cu un an a avut loc fără efecte negative importante, iar influenţa a fost de 1-2% în preţul final, a declarat, marţi, la o conferinţă pe tema efectelor liberalizării pieţei energiei asupra economiei preşedintele Autorităţii Naţionale de reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ.
În zona gazelor naturale, impactul a fost de 8% atât pentru consumatorii casnici cât şi pentru cei industriali, a precizat preşedintele ANRE. „Sperăm să avem şi elemente pozitive, cum ar fi creşterea PIB şi creşterea veniturilor la producători care vor duce, prin suprataxarea prevăzută de lege la venituri bugetare suplimentare care vor fi direcţionate în zone de interes social, cum ar fi educaţia şi sănătatea. Într-un an de zile se vor resimţi şi efectele benefice”, a spus Havrileţ.
Preşedintele ANRE a menţionat etapele liberalizării pieţei energiei electrice şi gazelor naturale şi a apreciat că noua etapă de dereglementare pe piaţa gazelor naturale de la 1 octombrie nu va avea un impact mai mare de 2% pentru consumatorii industriali şi 1% pentru consumatorii casnici în preţul final, astfel că impactul pe întregul an 2013 va fi de 10% la consumatorii industriali şi de 9% la consumatorii casnici.
La gazele naturale procedura este cea a convergenţei preţurilor gazelor naturale din producţia internă şi gazelor naturale din import la acest moment raportul fiind de 1 la 2. Calendarul de liberalizare ar trebui să se încheie în decembrie 2014, dar dacă va exista încă o diferenţă semnificativă de preţ între gazele naturale din producţia internă şi cele din import poate fi prelungit cu un an până în 2015. -
Liberalizarea pieţei energiei electrice a avut o influenţă de 1-2% în preţul final
Liberalizarea pieţei energiei electrice începută în urmă cu un an a avut loc fără efecte negative importante, iar influenţa a fost de 1-2% în preţul final, a declarat, marţi, la o conferinţă pe tema efectelor liberalizării pieţei energiei asupra economiei preşedintele Autorităţii Naţionale de reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ.
În zona gazelor naturale, impactul a fost de 8% atât pentru consumatorii casnici cât şi pentru cei industriali, a precizat preşedintele ANRE. „Sperăm să avem şi elemente pozitive, cum ar fi creşterea PIB şi creşterea veniturilor la producători care vor duce, prin suprataxarea prevăzută de lege la venituri bugetare suplimentare care vor fi direcţionate în zone de interes social, cum ar fi educaţia şi sănătatea. Într-un an de zile se vor resimţi şi efectele benefice”, a spus Havrileţ.
Preşedintele ANRE a menţionat etapele liberalizării pieţei energiei electrice şi gazelor naturale şi a apreciat că noua etapă de dereglementare pe piaţa gazelor naturale de la 1 octombrie nu va avea un impact mai mare de 2% pentru consumatorii industriali şi 1% pentru consumatorii casnici în preţul final, astfel că impactul pe întregul an 2013 va fi de 10% la consumatorii industriali şi de 9% la consumatorii casnici.
La gazele naturale procedura este cea a convergenţei preţurilor gazelor naturale din producţia internă şi gazelor naturale din import la acest moment raportul fiind de 1 la 2. Calendarul de liberalizare ar trebui să se încheie în decembrie 2014, dar dacă va exista încă o diferenţă semnificativă de preţ între gazele naturale din producţia internă şi cele din import poate fi prelungit cu un an până în 2015.
-
Ucraina vrea să înceapă să importe gaze naturale din România în luna octombrie
Ucraina speră să semneze în toamnă un acord privind furnizarea de gaze naturale în sistem invers cu Slovacia şi România, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavytsky, transmite Interfax.
Iniţial, acordul cu Slovacia trebuia semnat la finele lunii iunie, iar ulterior la începutul lunii iulie, însă de ambele date au fost amânate din motive neprecizate.
„Sunt încrezător că în septembrie vom semna un acord cu partenerii noştri din Slovacia, iar în octombrie sperăm să semnăm un acord cu România”, a declarat Stavytskiy într-o conferinţă de presă.
Ucraina importă aproximativ 60% din necesarul său de gaze naturale din Rusia, însă autorităţile de la Kiev încearcă să reducă dependenţa de gazele naturale ruseşti. Ucraina achiziţionează deja gaze naturale de la compania germană RWE, iar aceste gaze sunt importate via Polonia şi Ungaria.
La începutul lunii iunie, Ucraina a început discuţiile cu România în legătură cu posibilitatea livrărilor de gaze naturale în sistem invers. Anterior, societatea care operează sistemul de gazoducte din Ucraina, Ukrtransgaz, a propus Slovaciei să utilizeze una dintre cele patru conducte dintre cele două ţări în sistemul invers, ceea ce ar permite Ucrainei să cumpere o cantitate de cel puţin 10 miliarde metri cubi de gaze naturale de pe pieţele spot din Europa via Slovacia.