word-monitor

Tag: frauda

  • Simplificarea procedurilor şi reducerea structurilor vor scădea cazurile de fraudă cu fonduri europene

    Simplificarea procedurilor şi reducerea structurilor vor scădea cazurile de fraudă cu fonduri europene

    Simplificarea majoră a procedurilor şi reducerea structurilor vor conduce la scăderea cazurilor de fraudă cu fonduri europene, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, cu prilejul lansării unui raport SAR privind fraudarea fondurilor europene.
    “Fraudele se întâmplă probabil din mai multe motive, este vorba de sistem, de legislaţie, de ceea ce este în sistem — documente, structuri. Încercăm, ca minister, să acţionăm pe toate aceste paliere, să scoatem din sistem structurile care nu justifică prezenţa”, a spus Teodorovici.
    El a afirmat că procedurile şi documentele clare şi un sistem suplu, cu numărul minim de structuri cerut de prevederile europene ar duce la scăderea statisticilor SAR privind cazurile de fraudă.
    “Organismele Intermediare /OI/, azi, sunt foarte multe. Când s-a stabilit numărul lor nu s-a argumentat temeinic numărul structurilor şi numărul de personal. Orice persoană sau structură care nu îşi justifică prezenţa în sistem nu are ce să caute, creează costuri suplimentare, întârzieri şi astfel de situaţii”, a adăugat Teodorovici.
    Ministrul a menţionat că în aceste zile va apărea în Monitorul Oficial procedura simplificată major pentru achiziţiile efectuate de companiile private care au contracte de finanţare cu statul şi care prevede doar obligaţia anunţării pe site-ul MFE a intenţiei de achiziţie. Prin faptul că economiile vor rămâne în companie, cel care achiziţionează va fi descurajat să nu aleagă oferta cea mai bună, fără însă a i se impune acest lucru.
    “Toate programele operaţionale blocate pe aceste motive, inclusiv cazuri ce fraude, astăzi funcţionează. Este un semnal că reprezentanţii Comisiei Europene au perceput ca pe o schimbare în bine ceea ce s-a întâmplat (în ultima perioadă — n.a.) în sistem”, a mai spus Teodorovici.
    Societatea Academică din România (SAR) a organizat, luni, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene, o conferinţă de presă prilejuită de lansarea unui raport SAR având ca teme principale vulnerabilităţile fondurilor europene şi soluţiile pentru eliminarea acestora.

  • Mediul privat a întrecut autorităţile locale la fraudarea fondurilor europene

    Mediul privat a întrecut autorităţile locale la fraudarea fondurilor europene

    Companiile private au întrecut autorităţile locale la fraudarea fondurilor europene, iar cazurile de fraudă s-au triplat în 2012 faţă de 2010, potrivit unei analize a Societăţii Academice din România (SAR), prezentată de Răzvan Orăşanu, director de cercetare la SAR.
    Analiza SAR, pe baza datelor DNA şi DLAF şi a deciziilor definitive de condamnare în dosare având ca obiect utilizarea fondurilor europene, arată că mediul privat (asociaţi, administratori, acţionari, directori, manageri sau angajaţi ai unor companii private) deţine o proporţie de 57,20% din totalul cazurilor, urmat de autorităţile publice locale (primari, viceprimari, consilieri locali şi funcţionari publici) — 26,52%, ONG-uri — 8,71%, persoane fizice, majoritatea fermieri — 7,58%.
    Topul metodelor de fraudare identificate de SAR este condus de abuzul în serviciu şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice/persoanelor, luarea de mită şi instigarea la luare de mită, folosirea serviciilor de consultanţă pe parcursul proiectului pentru a masca deturnarea de fonduri (metodă numită „şpaga 2.0” de experţii SAR), cheltuirea fondurilor europene în alte scopuri, investiţii cu bani europeni care devin de utilitate personală, oferte tehnice false, decontul banilor pe societăţi fictive, tergiversarea încheierii contractului după atribuire, fuga cu prefinanţarea, spălare de bani.
    Cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare PHARE, menţionat în proporţie de 46,59%, urmat de fondul SAPARD, axat pe agricultură şi devoltare rurală — 17,42%.
    Pe locul trei se situează două fonduri destinate exclusiv agriculturii, menţionate împreună în deciziile penale — Fondul European de Garantare Agricolă FEGA şi Fondul Europen Agricol pentru Dezvoltare Regională FEADR — 12,12% din total.
    Printre cazurile de notorietate menţionate de Răzvan Orăşanu se numără cel al ştrandului din Marghita, în cadrul unui proiect din fonduri europene pentru realizarea unui parc balnear. Ştrandul a fost deschis o singură zi, la inaugurare, lucrările nu au fost terminate, iar autorităţile au primit documente cu poze prelucrate, care arătau turişti înotând.
    Fostul comisar european Leonard Orban a declarat că dezbaterea iniţiată de SAR este utilă şi binevenită, dar trebuie făcută o diferenţiere foarte clară între tentativele de fraudă, fraude şi neregulile care sunt greşeli neintenţionate.
    „Marea majoritate a cazurilor ţine de nereguli din lipsa de experienţă a beneficiarilor şi autorităţilor”, a spus Orban, care a adăugat că există numeroase adrese prin care autorităţile de management pentru proiectele europene sfătuiau beneficiarii să acţioneze într-o anumită manieră, iar aceasta nu era în concordanţă cu regulile europene.
    În ceea ce priveşte triplarea numărului de cazuri de fraudare în 2012 faţă de 2010, Orban a spus că este perfect explicabilă, pentru că rata absorbţiei fondurilor europene a crescut în acest interval, de la un nivel nesemnificativ de circa 1% la circa 12%.

  • În România, doi din zece copii primesc un telefon cu Android înainte de a împlini 12 ani

    În România, doi din zece copii primesc un telefon cu Android înainte de a împlini 12 ani

    Părinţii preferă tot mai mult să cumpere smartphone-uri pentru copiii lor care nu au împlinit încă 12 ani, fapt care creşte riscul ca minorii să fie înşelaţi pe Internet, atrag atenţia specialiştii Bitdefender, într-un studiu derulat în câteva state din Europa şi în SUA.

    Potrivit sursei citate, în România, părinţii cumpără telefoane inteligente pentru copiii lor încă de la vârsta de şase ani, ceea ce creşte riscul expunerii acestora la fraude prin SMS sau infecţii cu viruşi.

    „Astăzi, copiii sunt fără îndoială mult mai pricepuţi decât erau părinţii lor când vine vorba de tehnologie, dar nu ne putem aştepta să fie pe deplin conştienţi de pericolele la care se expun folosind telefoane mobile de ultimă generaţie. Criminalii informatici ştiu că este mult mai probabil ca un copil să cadă în capcana jocurilor, a actualizărilor false, a fraudelor prin SMS sau a altor tipuri de ameninţări. Iar pentru că tot mai mulţi copii folosesc smartphone-uri, escrocii vor căuta să exploateze acest lucru într-un mod din ce în ce mai agresiv”, explică Cătălin Coşoi, şef de Strategii Securitate al Bitdefender.

    Studiul realizat de Bitdefender, derulat pe mai mult de 2.000 de părinţi din SUA, România, Spania, Franţa, Germania, Brazilia, Portugalia, Italia şi Rusia, relevă faptul că majoritatea părinţilor cumpără un dispozitiv cu Android pentru copiii lor când aceştia au între 10 şi 12 ani.

    Totuşi, un număr din ce în ce mai mare de copii români cu vârste cuprinse între şase şi nouă ani, care de-abia învaţă să citească, deţin un smartphone. Astfel, doi din zece copii primesc un telefon cu Android înainte de 12 ani, iar unul din zece, la şase sau şapte ani.

    Bitdefender este producătorul uneia dintre cele mai performante şi eficiente game de soluţii de securitate informatică atestate pe plan internaţional. Din 2011, compania este unul dintre liderii industriei de securitate care protejează, zilnic, datele digitale ale aproximativ 500 milioane de utilizatori individuali şi companii din întreaga lume.