Tag: franta

  • Germania şi Franţa se alătură Marii Britanii în demersurile de limitare a imigraţiei în interiorul UE

    Germania şi Franţa se alătură Marii Britanii în demersurile de limitare a imigraţiei în interiorul UE

    Germania şi Franţa s-au alăturat Marii Britanii în demersul de elaborare a unor măsuri de limitare a imigraţiei în interiorul graniţelor Uniunii Europene, alimentând astfel tensiunile provocate de aceste iniţiative înaintea summitului de la Vilnius, scrie joi publicaţia Financial Times.
    Berlinul şi Parisul împărtăşesc îngrijorarea premierului britanic David Cameron, în opinia căruia valul de imigranţi români şi bulgari aşteptat anul viitor, odată cu liberalizarea pieţei muncii, ar putea aduce mai multe voturi partidelor populiste şi de extremă-dreapta la alegerile europarlamentare de anul viitor.
    Astfel, noua coaliţie a cancelarului german Angela Merkel s-a angajat miercuri să ia măsuri de prevenire a „cererilor nejustificate de obţinere a unor ajutoare sociale”, încercând astfel să descurajeze „imigraţia generată de sărăcie” ce provoacă probleme în unele oraşe.
    În acelaşi timp, guvernul francez a cerut înăsprirea controalelor pentru lucrătorii temporari veniţi din alte ţări, anunţând miercuri măsuri de prevenire a ceea ce a numit abuzul privind normele europene care reglementează angajarea temporară a lucrătorilor din alte state. Problema imigraţiei a fost abordată în Franţa de Frontul Naţional, de extremă dreapta, pe care sondajele îl plasează pe o poziţie fruntaşă în perspectiva alegerilor europarlamentare, la fel cum este şi cazul formaţiunii UKIP din Marea Britanie.
    Problema imigraţiei se află şi în atenţia reuniunii de joi şi vineri a liderilor europeni, care se întâlnesc la Vilnius la summitul Parteneriatului Estic. Cu această ocazie, premierul britanic va explica planul său de revizuire substanţială a politicii privind imigraţia. El vrea ca liderii europeni să discute despre modificarea tratatelor europene pentru a preveni „migraţii masive” în viitor, atunci când state mai sărace se vor alătura blocului comunitar. Acest plan a fost sever criticat în estul Europei şi l-a determinat pe comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, Laszlo Andor, să avertizeze Marea Britanie că riscă să devină „ţara cea rea”.
    Totuşi, deşi se gândesc şi ele la măsuri antiimigraţie, guvernele de la Paris şi Berlin nu sprijină ambiţia lui Cameron de a revizui tratatele europene în sensul restrângerii dreptului liberei circulaţii în interiorul Uniunii Europene.
    Tonul acestei dezbateri a provocat îngrijorare în estul Europei. „Nu puteţi avea dreptul de a vă stabili companiile la Bucureşti sau Sofia pentru a beneficia de costul redus al forţei de muncă fără să acceptaţi şi lucrătorii din România şi Bulgaria în ţara voastră”, a avertizat eurodeputata Monica Macovei, citată de Financial Times.
    La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat, după o discuţie cu David Cameron, că „libertatea de mişcare este un principiu fundamental prevăzut în tratatele europene şi el trebuie apărat”. Barroso a admis că fluxurile de imigranţi pot antrena „provocări”, dar a precizat că normele europene conţin deja dispoziţii care să prevină posibilitatea de a abuza de sistemele de protecţie socială.

  • Germania şi Franţa, creştere economică suprinzătoare în trimestrul al doilea

    Germania şi Franţa, creştere economică suprinzătoare în trimestrul al doilea

    Economiile germană şi franceză, primele două economii din zona euro, au înregistrat o creştere economică peste aşteptări în trimestrul al doilea al acestui an, arată cifrele preliminare publicate de institutele de statistică din cele două ţări, transmite AFP.

    Potrivit Oficiului federal de statistică (Destatis), Produsul Intern Brut al Germaniei a înregistrat o creştere peste aşteptări de 0,7% în perioada aprilie-iunie 2013, graţie în special creşterii consumului gospodăriilor şi a investiţiilor. De asemenea, contrar aşteptărilor, comerţul extern a contribuit şi el la creşterea economică, Destatis precizând că exporturile au crescut mai rapid decât importurile. Creşterea de 0,7% înregistrată în trimestrul al doilea, vinde după un prim trimestru în care economia germană a stagnat, iar în ultimul trimestru al anului trecut a înregistrat o contracţie de 0,5%.

    În cazul economiei franceze, aceasta a ieşit din recesiune în al doilea trimestru al acestui an graţie unei o creşteri surprinzătoare a Produsului Intern Brut cu 0,5%, cel mai mare avans înregistrat după primul trimestru al anului 2011, a informat Institutul naţional de statistică din Franţa (Insee). Această relansare vine după două trimestre consecutive (la sfârşitul lui 2012 şi începutul lui 2013) de contracţie a PIB-ului ( minus 0,2% de fiecare dată).

    Insee a precizat că această evoluţie pozitivă se datorează în special revenirii consumului gospodăriilor, care a crescut cu 0,4% în al doilea trimestru după o scădere de 0,1% în trimestrul precedent. De asemenea, investiţiile au scăzut mai puţin decât la începutul anului (minus 0,5% faţă de minus 1%). În total cererea internă a generat 0,3 puncte din creşterea economică de 0,5 puncte înregistrată în al doilea trimestru. Variaţia stocurilor întreprinderilor au contribuit şi ele la creşterea economică (0,2 puncte) a detaliat Insee.

    La rândul său ministrul francez al Economiei, Pierre Moscovici, a salutat această relansare a creşterii economice. „Această cifră, superioară prognozelor, confirmă ieşirea din recesiune a economiei franceze, care era de aşteptat având în vedere ultimele date privind producţia industrială, consumul gospodăriilor şi comerţul extern”, a declarat Pierre Moscovici într-un comunicat.

    Potrivit Insee, la mijlocul acestui an economia franceză înregistrează o creştere în ritm anual de 0,1%, ceea ce înseamnă că chiar dacă în trimestrul al treilea şi al patrulea se va înregistra o creştere economică zero, PIB-ul Franţei va creşte cu 0,1% pe ansamblul anului 2013.

    Oficiul european de statistică (Eurostat) urmează să publice miercuri o estimare preliminară privind evoluţia PIB-ului în Uniunea Europeană şi zona euro în al doilea trimestru al acestui an.

  • Când afacerile subminează democraţia…

    Când afacerile subminează democraţia...

    Acestea sunt, din păcate, scene aproape zilnice din viaţa politică din Europa. Lideri, uneori la cel mai înalt nivel, sunt puşi sub acuzare pentru corupţie, lipsa eticii sau finanţare ilegală a partidelor lor. Cu mai puţin de zece luni înaintea alegerilor europene, care vor avea loc la 25 mai 2014, în Franţa, Italia şi Spania, aceste fapte alimenteaza neîncrederea opiniei publice în politică şi deteriorează democraţia.

    În Italia, Silvio Berlusconi a văzut cum Curtea de Casaţie a confirmat definitiv, joi, 1 august, condamnarea sa la o pedeapsă de patru ani de închisoare pentru evaziune fiscală. Graţie unei amnistii votate în 2006, pentru Il Cavaliere, care a fost de trei ori premier, pedeapsa îi e redusă la un an, iar vârsta sa, 76 de ani, îl va scuti de a sta în spatele gratiilor. Dar faptele care îi sunt reproşate – un sistem de facturi false, prin intermediul unor companii fantomă offshore, pentru achiziţionarea de drepturi de difuzare pentru imperiul său audiovizual Mediaset – subliniază cum sistemul politic italian este cangrenat şi sugrumat.

    În Spania, unde monarhia a fost afectată de scandaluri, premierul a trebuit să facă joi, 1 august, în faţa deputaţilor, o mărturisire umilitoare. Neconvingător, Mariano Rajoy a negat categoric acuzaţiile fostului trezorier al partidului său, Luis Barcera, închis de la sfârşitul lunii iunie, pentru fraudă fiscală, privind presupusa finanţare ilegală a Partidului Popular. Rajoy, care a admis o singură greşeală, aceea de a fi avut încredere în Barcera, a încercat să “oprească erodarea imaginii Spaniei”. Opoziţia socialistă a cerut demisia sa. Dar ea nu a fost niciodată în măsură să se reconstruiască, după dezastrul electoral din luna noiembrie 2011, care a dus la căderea partidului lui Jose Luis Rodriguez Zapatero.

    Franţa nu oferă, din păcate, o imagine mai bună, ci o mulţime de afaceri în diferite genuri şi în grade diferite, de la dreapta la stânga. Un ministru, Jerome Cahuzac, l-a minţit pe preşedinte şi opinia publică luni de zile cu privire la existenţa unui cont bancar în Elveţia. Mărturisirea sa, venită după demisie, a provocat un cutremur politic. Un fost preşedinte al Republicii, Nicolas Sarkozy, a văzut conturile sale de campanie invalidate de către Consiliul Constituţional, pentru că nu a respectat regulile jocului al cărui garant trebuia să fie. Afacerile sunt în creştere, în zona dreptei, atingând galaxia Sarkozy (Tapie, Gueant, Balladur), şi la stânga, unde socialişti importanţi (de la Marsilia şi Pas-de-Calais) sunt acuzaţi de corupţie. Aceste fapte au crescut neîncrederea opiniei publice, ceea ce face deliciul Frontului Naţional.

    Într-o Europă în criză, unde pesimismul câştigă teren zi de zi, Italia, Spania şi Franţa, ca să nu mai vorbim de cazul României şi Bulgariei, oferă imagini cutremurătoare pentru aceste democraţii.

    În luna mai, un sondaj Ipsos al Publicis, pe 6198 europeni, a dat cifre alarmante. La întrebarea cine oferă soluţii constructive pentru criză, doar 21% au menţionat guvernul în Franţa, 19% în Spania, 15% în Italia, faţă de 45% în Germania. Dacă acest climat politic dăunător persistă, există temerea că în mai 2014 populismul va avea de câştigat.