Tag: Fondul monetar international

  • După ce criza din Grecia a forţat FMI să colaboreze cu zona euro, acum se întrevede divorţul

    După ce criza din Grecia a forţat FMI să colaboreze cu zona euro, acum se întrevede divorţul

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi zona euro au fost aruncaţi unul în braţele altuia de declanşarea crizei datoriilor din Grecia la începutul anului 2010, însă acum oficiali din ambele tabere afirmă că s-ar putea ajunge la un divorţ, scrie cotidianul american Wall Street Journal (WSJ).
    Tensiunile acumulate în ultimii trei ani redevin de actualitate odată cu întâlnirea reprezentanţilor celor două părţi la Washington, la sfârşitul săptămânii trecute, pentru discuţii legate de nevoia Greciei de fonduri suplimentare şi reducerea îndatorării, notează publicaţia.
    “Divorţul dintre Europa şi FMI este real. (…) Fondul se întoarce la modul normal de a-şi desfăşura activitatea. Este o instituţie care este obişnuită să ia singură deciziile”, a declarat fostul director pentru Europa al FMI Antonio Borges într-un interviu în luna iulie, cu numai câteva luni înainte să moară de cancer la vârsta de 63 de ani. Borges a ajuns la FMI în noiembrie 2010, la şase luni după primul acord de ajutor financiar pentru Grecia. A plecat un an mai târziu invocând motive de sănătate. În interviu a admis că a părăsit Fondul după ce a fost marginalizat în privinţa programului financiar pentru Grecia.

    Fondul s-a alăturat Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene (BCE) pentru a forma “troica” creditorilor externi, responsabilă de supravegherea implementării programului convenit cu Grecia şi ulterior a acordurilor cu Irlanda, Portugalia şi Cipru. Totul a început bine. Când o echipă FMI a sosit în aprilie 2010 la Atena, oficialii europeni au descris venirea acestora ca fiind “aproape ca şi cum puşcaşii marini ai  SUA ar fi ajuns într-o zonă de război”. Fondul şi expertiza sa erau “de neînlocuit”, a spus Borges. Nu a durat mult însă până să apară tensiunile. FMI, spune fostul director pentru Europa, a adus un program standard, fără să ţină cont că opţiunile Greciei erau foarte limitate din cauza apartenenţei la zona euro. “Grecia este cel mai trist caz dintre toate. (…) Programul a fost greşit de la început”, a afirmat el.

    După trei ani, experţii troicii îşi aduc aminte de certuri privind proiecţiile economice ale Greciei, restructurarea sectorului bancar şi ratele de îndatorare. “A trebuit să negociem cifrele … Nu aşa rebuie să funcţioneze lucrurile”, a spus un oficial european, referindu-se la dezbaterile de mai multe ore pentru a stabili estimările economice pentru Grecia în acest an.
    O sursă majoră de tensiune a fost analiza de sustenabilitate a datoriei, întocmită de Fond şi bazată în mare parte pe raporturile datorie guvernamentală/PIB. Regulile Fondului împiedică instituţia să împrumute bani unei ţări care nu-şi poate plăti datoriile, astfel că analiza era crucială pentru ca FMI să poată împrumuta în continuare Grecia. Analiza nu a fost, însă, privită cu ochi buni de unii oficiali. Unul dintre experţii FMI a numit-o o glumă, un oficial al Comisiei Europene a descris documentul ca “poveste de adormit copii”, iar un oficial al Ministerului de Finanţe elen a spus că este “ridicolă din punct de vedere ştiinţific”. Borges a declarat, politicos, că a fost “foarte subiectivă”.
    Un raport FMI din luna iunie asupra primului pachet de ajutor financiar pentru Grecia a inclus şi o critică dură a rolului Comisiei Europene în cadrul Troicii. Fondul a admis, de asemenea, că nu a respectat propriile reguli atunci când a împrumutat Grecia. Raportul a fost primit foarte prost la Bruxelles, Olli Rehn, comisarul pentru afaceri economice, reacţionând cu furie. “Nu este corect ca FMI să se spele pe mâini şi să arunce apa murdară în capul Europei”, a spus el. Comisarul a respins ulterior controversa, afirmând că este “o furtună într-un pahar cu apă”. Rehn susţine ideea unui mecanism anticriză european, fără implicarea FMI, la fel ca alţi lideri importanţi, precum puternicul reprezentant al Germaniei în board-ul BCE, Jorg Asmussen, şi ministrul de Finanţe german, Wolfgang Schauble.

    Pe de altă parte, Fondul nu doreşte să-i scadă credibilitatea în Europa. Pentru a evita în oarecare măsură acest efect, FMI a împrumutat sume tot mai mici în noile acorduri de ajutor financiar, dar şi-a păstrat dreptul de veto, spre iritarea europenilor.
    De asemenea, instituţiile europene par în ultima perioadă tot mai încrezătoare în propriile forţe, în contextul calmării crizei, situaţie care le face să se simtă mai puţin dependente de FMI. Şeful Mecanismului European pentru Stabilitate, Klaus Regling, a evidenţiat această nouă atitudine atunci când a respins ca “lipsite de interes” ratele de îndatorare folosite de FMI la acordarea de împrumuturi. Aceste rapoarte, a afirmat el într-un interviu pentru WSJ, nu iau în calcul dobânzile foarte scăzute şi maturitatea datoriei Greciei către statele zonei euro. Era un indiciu deloc subtil că ţările din zona euro îşi regândesc angajamentul, asumat către FMI la sfârşitul anului 2012, de a şterge o parte din datoria Greciei.
    Şeful FMI, Christine Lagarde, a răspuns joi, de la sediul Fondului din Washington : “Nu am motive să mă îndoiesc că guvernele vor onora şi, dacă este nevoie, vor reitera angajamentele asumate”.
    Unul dintre motivele care au ţinut Fondul implicat în Europa este relaţia cu guvernul german. Parlamentul de la Berlin a condiţionat sprijinul pentru programe de ajutor de implicarea FMI. Axa Berlin-Washington a rezistat atâta timp cât interesele acestora au coincis, precum în 2012, când FMI a exercitat presiuni asupra creditorilor privaţi ai Greciei pentru a accepta pierderi. În prezent, afirmă oficialii consultaţi de WSJ, Merkel nu vrea să le spună germanilor, nici chiar după încheierea alegerilor parlamentare din septembrie, că guvernul de la Berlin nu va recupera în totalitate împrumuturile acordate Greciei, aşa cum cere FMI. “Dacă zona euro nu mai are nevoie de serviciile FMI, este cea mai bună veste posibilă”, a spus în iulie Lagarde.
    Momentul despărţirii s-ar putea să nu fie prea îndepărat, conchide cotidianul american.

  • INS: Economia României a crescut cu 1,8% în primul semestru din 2013

    INS: Economia României a crescut cu 1,8% în primul semestru din 2013

    Economia României a crescut în primul semestru din 2013 cu 1,8% faţă de perioada similară din 2012, totalizând 267,8 miliarde lei pe serie brută, iar în trimestrul II din acest an a înregistrat o creştere cu 1,5%, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, totalizând 146,9 miliarde lei, potrivit celei de-a doua estimări provizorii realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    “Produsul Intern Brut al României a crescut cu 1,8% în primul semestru din 2013, atât pe serie brută, cât şi pe serie ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2012. Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru semestrul I din 2013 a fost de 267,811 miliarde lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 1,8% faţă de semestrul I 2012, iar pe serie ajustată sezonier a fost de 308,8 miliarde lei”, se arată în comunicatul INS.

    INS precizează că din punctul de vedere al formării PIB, în semestrul I 2013, nu s-au înregistrat modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări.

    Potrivit datelor INS, pe serie ajustată sezonier, PIB-ul estimat pentru trimestrul II din 2013 a fost de 155,585 miliarde lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 0,5% faţă de trimestrul I din 2013 şi cu 1,4% faţă de trimestrul II din 2012. Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2013 a fost de 146,915 miliarde lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 1,5% faţă de trimestrul II 2012.

    Din punctul de vedere al formării PIB, în trimestrul II din 2013, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: construcţiile, de la—0,5% la—0,4%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +0,9 puncte procentuale (de la 94,6% la 95,5%); comerţul cu amănuntul şi ridicata, repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, de la-0,1% la—0,2%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu—1,4 puncte procentuale (de la 99,3% la 97,9%).

    De asemenea, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au mai înregistrat Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, de la +0,2% la +0,1%, ca urmare a revizuirii datelor privind sectorul Administraţii publice; impozitele nete pe produs, de la—0,6% la—0,5%, ca urmare a modificării volumului impozitelor pe produs cu +0,4 puncte procentuale (de la 95,8% la 96,2%).

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, în trimestrul II din 2013, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: consumul final, de la +0,1% la +0,2%, ca urmare a creşterii volumului cheltuielii pentru consum individual efectiv al gospodăriilor populaţiei cu +0,1 puncte procentuale (de la 100,2% la 100,3%) şi a volumului cheltuielii pentru consum colectiv efectiv al administraţiilor publice cu +0,2 puncte procentuale (de la 99,6% la 99,8%); formarea brută de capital fix, de la—1,0% la—0,7%, ca urmare a modificării volumului său cu +0,9 puncte procentuale (de la 96,2% la 97,1%); modificarea a fost determinată de rectificarea valorii investiţiilor realizate în sectorul ‘Administraţii publice’, precum şi exportul net de bunuri şi servicii, de la +6,0% la +6,1%, ca urmare a creşterii cu 1,0 puncte procentuale a contribuţiei exportului de bunuri şi servicii corelată cu creştere cu 0,9 puncte procentuale a importului de bunuri şi servicii.

    În vara acestui an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în sus prognoza de creştere economică a României pentru 2013, de la 1,6% la 2%.

  • Grecia ar putea primi ajutor suplimentar fără noi termeni sau reduceri

    Grecia ar putea primi ajutor suplimentar fără noi termeni sau reduceri

    Grecia ar putea primi ajutor financiar suplimentar din partea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional fără noi condiţii de salvare sau alte reduceri ataşate, potrivit ministrului grec de finanţe Yannis Stournaras, informează agenţia Xinhua.

    “În cazul în care Grecia are nevoie de sprijin suplimentar ce nu va depăşi 10 miliarde de euro (13,4 miliarde de dolari), acesta va fi un pachet de sprijin fără noi condiţii, deoarece obiectivele au fost stabilite până în 2016, precum şi angajamentele noastre”, a declarat Stournaras într-un interviu acordat ziarului duminical “Proto Thema”.

    Recunoscând că în faţa unui posibil gol de finanţare, Grecia nu este încă în nicio poziţie de a reveni pe pieţele internaţionale în viitorul apropiat, el a exclus perspectiva unei noi restructurări a datoriilor, într-un astfel de caz.

    “Nu este o posibilitate”, a spus el, referindu-se la decizia de anul trecut a Eurogrupului ce a deschis drumul unei prelungiri a perioadei de rambursare a datoriilor pentru Grecia şi reducerii ratelor dobânzilor pentru împrumuturile de salvare acordate ţării puternic îndatorate, exclusă de pe pieţe în 2010 în anumite condiţii.

    Printre altele, Stournaras şi-a reafirmat încrederea că ţinta realizării unui surplus bugetar primar va fi atinsă în 2014, în acelaşi an când expiră al doilea program actual de salvare.

    Din 2010, Grecia este ţinută pe linia de plutire cu un total de 240 de miliarde de euro finanţat în cadrul a două programe de salvare, în schimbul unei austerităţi dure şi a unui plan de reformă lovit de întârzieri.

    În ciuda ajutorului internaţional crucial pentru a evita falimentul şi a unei ştergeri suplimentare din datoria sa a aproximativ 100 de miliarde de euro anul trecut, la sfârşitul primului semestru din 2013 Grecia încă avea o datorie de 321 de miliarde de euro, potrivit ultimelor date oficiale, care sunt considerate nesustenabile de unii analişti, aminteşte Xinhua.

    Până în prezent, în 2013, în ciuda austerităţii de trei ani şi a aplicării reformei, datoria a crescut cu 16 miliarde de euro de la 305 miliarde de euro la sfârşitul anului 2012.

    Drept rezultat, discuţiile despre un al treilea plan de salvare sau o a doua ştergere a datoriei au reapărut recent. Şi în timp ce se înmulţesc declaraţiile unor oficiali europeni că un sprijin suplimentar ar putea fi acordat Atenei, lideri cum ar fi cancelarul german Angela Merkel au avertizat că o nouă ştergere a datoriei ar afecta stabilitatea zonei euro.

  • Țările care beneficiază de asistenţa FMI nu sunt ferite de intrarea în incapacitate de plată

    Țările care beneficiază de asistenţa Fondului Monetar Internaţional (FMI) nu sunt ferite de intrarea în incapacitate de plată, arată un studiu publicat de agenţia de evaluare financiară Moody’s, transmite AFP.
    „Țările sub asistenţa FMI sunt expuse la riscuri importate de intrare în incapacitate de plată din cauza vulnerabilităţilor lor pe termen lung, în pofida sprijinului solid pe care îl oferă în general aceste programe de ajutor”, subliniază acest studiu, care acoperă perioada 1983-2012 şi 168 de ţări, dintre care 114 au primit sprijinul Fondului.
    Potrivit Moody’s, 16,4% din toate aceste ţări au intrat în incapacitate de plată cu privire la o parte din datoriile lor într-o perioadă de cinci ani de la debutul programului de asistenţă a Fondului.
    În studiul (intitulat “IMF Program Participation Underscores Medium-Term Sovereign Credit Challenges”) Moody’s a descoperit că din cele 168 de state analizate în perioada 1983-2002 au fost 131 de cazuri în care statele suverane au intrat în incapacitate de plată cu privire la bondurile lor în valută sau monedă locală sau cu privire la împrumuturile bancare ale unui număr de 84 de ţări. În aceeaşi perioadă, au avut loc 632 de acorduri FMI cu 114 ţări. De asemenea, jumătatea cazurilor de incapacitate de plată a statelor care au avut loc după 1983 au fost precedate de programe ale FMI cu doi ani înainte. După 2000, procentul a urcat la 70%.
    „Riscul ridicat de default pentru ţările care beneficiază de programe cu FMI este consistent cu politica Moody’s de a menţine un rating din categoria non-investment-grade pentru ţările respective”, a declarat analistul Moody’s, Elena Duggar.
    Cu toate acestea, Moody’s subliniază că studiul său arată, de asemenea, că o mare parte din ţările sub asistenţa FMI nu au intrat în incapacitate de plată, chiar dacă multe dintre ele nu aveau acces la pieţele financiare, semn că deseori programele FMI au fost eficiente în a reduce riscul de intrare în incapacitate de plată.
    „Mai mult, chiar dacă intrarea în incapacitate de plată nu a fost evitată, programele FMI au fost eficiente în reducerea impactului macroeconomic al defaultului, de exemplu prin oferirea de finanţare şi sprijinirea unui proces mai ordonat de restructurare”, precizează Duggar.
    După un reflux la începutul anilor 2000, numărul de cereri pentru programe de ajutor ale FMI a crescut după criza financiară din 2008. În prezent, mai mult de 60 de ţări (în principal din Africa) beneficiază de credite de la FMI. De asemenea, patru state din zona euro (Grecia, Irlanda, Portugalia şi Cipru) beneficiază de sprijinul financiar al FMI în cadrul planurilor internaţional de ajutor concepute în comun cu Uniunea Europeană.