word-monitor

Tag: FMI

  • Obligaţiunile României, cea mai bună performanţă în rândul statelor emergente în această vară

    Obligaţiunile guvernamentale ale României au oferit în ultimele 5 luni cea mai bună performanţă pe pieţele secundare în rândul statelor emergente, datorită aşteptărilor pentru o reducere a dobânzii de politică monetară şi pregătirii unui nou acord cu FMI, potrivit unei analize Bloomberg. Astfel, titlurile de stat denominate în lei s-au apreciat cu 1,8% pe pieţele secundare din 22 mai, când preşedintele Rezervei Federale a SUA, Ben Bernanke, a afirmat că banca centrală americană ar putea reduce programul de relaxare cantitativă, scrie Bloomberg.
    Creşterea este cea mai solidă în cadrul indicelui obligaţiunilor în monedă naţională ale statelor emergente calculat de JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană după active. Indicele a scăzut în aceeaşi perioadă cu 3,8%.
    Creşterea cotaţiei obligaţiunilor pe piaţa secundară reprezintă o scădere a costurilor indicative de finanţare.
    Investitorii sunt atraşi de obligaţiunile României datorită reducerii cheltuielilor publice şi pregătirii unui nou acord cu FMI, dar şi în urma scăderii inflaţiei, care ar putea permite băncii centrale să reducă dobânda cheie pentru a stimula revenirea economiei şi a facilitat săptămâna trecută o emisiune de obligaţiuni în valută pe pieţele externe. “Nu mai sunt prea multe bănci centrale în zona pieţelor emergente care traversează încă un ciclu de relaxare a politicii monetare. Credibilitatea României este într-o formă bună în rândul investitorilor internaţionali”, comentează pentru Bloomberg Abbas Ameli-Renani, strateg la Royal Bank of Scotland, Londra.
    Indicii Bank of Ameica Merrill Lynch arată că obligaţiunile în lei au oferit randamente lunare pozitive în 19 din ultimele 20 de luni consecutive. Pe de altă parte, titlurile denomitate în zloţi polonezi, cea mai lichidă piaţă cu randament fix în rândul statelor UE foste comuniste, au înregistrat evoluţii lunare negative în cinci din ultimele opt luni încheiate.
    România, Rusia şi Chile sunt singurele pieţe emergente unde dobânzile de politică monetară sunt preconizate să scadă cu cel puţin 0,5 puncte procentuale în următoarele patru luni, potrivit datelor Bloomberg. Analiştii anticipează creşterea costurilor de finanţare în Turcia şi Brazilia şi menţinerea dobânzilor în Polonia.
    Media estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg indică reducerea dobânzii de politică monetară de către BNR la 4% în decembrie, faţă de 4,5% în prezent.
    Reducerea abruptă a programului de relaxare cantitativă de către Rezerva Federală a SUA ar putea afecta însă costurile de finanţare ale României. Astfel, randamentul obligţiunilor de stat în lei cu maturitatea la 5 ani ar putea creşte peste nivelul de 5,5%, faţă de 4,65% în şedinţa de marţi, dacă Fed va reduce achiziţiile de obligaţiuni într-un ritm mai alert decât preconizează în prezent analiştii, potrivit estimărilor Erste Group Bank, citate de Bloomberg. “Preţul activelor româneşti va fi cu siguranţă sub presiune dacă atmosfera de pe pieţele externe se înrăutăţeşte. Într-un astfel de scenariu, continuarea ciclului de relaxare a politicii monetare ar putea întâmpina dificultăţi”, consideră analiştii Erste.
    România are de plătit sau refinanţat în acest an datorii în valoare de 4 miliarde euro, urmate de scadenţe de 7,4 miliarde euro în 2014, potrivit datelor Bloomberg.

  • Grecia ar putea primi ajutor suplimentar fără noi termeni sau reduceri

    Grecia ar putea primi ajutor suplimentar fără noi termeni sau reduceri

    Grecia ar putea primi ajutor financiar suplimentar din partea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional fără noi condiţii de salvare sau alte reduceri ataşate, potrivit ministrului grec de finanţe Yannis Stournaras, informează agenţia Xinhua.

    “În cazul în care Grecia are nevoie de sprijin suplimentar ce nu va depăşi 10 miliarde de euro (13,4 miliarde de dolari), acesta va fi un pachet de sprijin fără noi condiţii, deoarece obiectivele au fost stabilite până în 2016, precum şi angajamentele noastre”, a declarat Stournaras într-un interviu acordat ziarului duminical “Proto Thema”.

    Recunoscând că în faţa unui posibil gol de finanţare, Grecia nu este încă în nicio poziţie de a reveni pe pieţele internaţionale în viitorul apropiat, el a exclus perspectiva unei noi restructurări a datoriilor, într-un astfel de caz.

    “Nu este o posibilitate”, a spus el, referindu-se la decizia de anul trecut a Eurogrupului ce a deschis drumul unei prelungiri a perioadei de rambursare a datoriilor pentru Grecia şi reducerii ratelor dobânzilor pentru împrumuturile de salvare acordate ţării puternic îndatorate, exclusă de pe pieţe în 2010 în anumite condiţii.

    Printre altele, Stournaras şi-a reafirmat încrederea că ţinta realizării unui surplus bugetar primar va fi atinsă în 2014, în acelaşi an când expiră al doilea program actual de salvare.

    Din 2010, Grecia este ţinută pe linia de plutire cu un total de 240 de miliarde de euro finanţat în cadrul a două programe de salvare, în schimbul unei austerităţi dure şi a unui plan de reformă lovit de întârzieri.

    În ciuda ajutorului internaţional crucial pentru a evita falimentul şi a unei ştergeri suplimentare din datoria sa a aproximativ 100 de miliarde de euro anul trecut, la sfârşitul primului semestru din 2013 Grecia încă avea o datorie de 321 de miliarde de euro, potrivit ultimelor date oficiale, care sunt considerate nesustenabile de unii analişti, aminteşte Xinhua.

    Până în prezent, în 2013, în ciuda austerităţii de trei ani şi a aplicării reformei, datoria a crescut cu 16 miliarde de euro de la 305 miliarde de euro la sfârşitul anului 2012.

    Drept rezultat, discuţiile despre un al treilea plan de salvare sau o a doua ştergere a datoriei au reapărut recent. Şi în timp ce se înmulţesc declaraţiile unor oficiali europeni că un sprijin suplimentar ar putea fi acordat Atenei, lideri cum ar fi cancelarul german Angela Merkel au avertizat că o nouă ştergere a datoriei ar afecta stabilitatea zonei euro.

  • Țările care beneficiază de asistenţa FMI nu sunt ferite de intrarea în incapacitate de plată

    Țările care beneficiază de asistenţa Fondului Monetar Internaţional (FMI) nu sunt ferite de intrarea în incapacitate de plată, arată un studiu publicat de agenţia de evaluare financiară Moody’s, transmite AFP.
    „Țările sub asistenţa FMI sunt expuse la riscuri importate de intrare în incapacitate de plată din cauza vulnerabilităţilor lor pe termen lung, în pofida sprijinului solid pe care îl oferă în general aceste programe de ajutor”, subliniază acest studiu, care acoperă perioada 1983-2012 şi 168 de ţări, dintre care 114 au primit sprijinul Fondului.
    Potrivit Moody’s, 16,4% din toate aceste ţări au intrat în incapacitate de plată cu privire la o parte din datoriile lor într-o perioadă de cinci ani de la debutul programului de asistenţă a Fondului.
    În studiul (intitulat “IMF Program Participation Underscores Medium-Term Sovereign Credit Challenges”) Moody’s a descoperit că din cele 168 de state analizate în perioada 1983-2002 au fost 131 de cazuri în care statele suverane au intrat în incapacitate de plată cu privire la bondurile lor în valută sau monedă locală sau cu privire la împrumuturile bancare ale unui număr de 84 de ţări. În aceeaşi perioadă, au avut loc 632 de acorduri FMI cu 114 ţări. De asemenea, jumătatea cazurilor de incapacitate de plată a statelor care au avut loc după 1983 au fost precedate de programe ale FMI cu doi ani înainte. După 2000, procentul a urcat la 70%.
    „Riscul ridicat de default pentru ţările care beneficiază de programe cu FMI este consistent cu politica Moody’s de a menţine un rating din categoria non-investment-grade pentru ţările respective”, a declarat analistul Moody’s, Elena Duggar.
    Cu toate acestea, Moody’s subliniază că studiul său arată, de asemenea, că o mare parte din ţările sub asistenţa FMI nu au intrat în incapacitate de plată, chiar dacă multe dintre ele nu aveau acces la pieţele financiare, semn că deseori programele FMI au fost eficiente în a reduce riscul de intrare în incapacitate de plată.
    „Mai mult, chiar dacă intrarea în incapacitate de plată nu a fost evitată, programele FMI au fost eficiente în reducerea impactului macroeconomic al defaultului, de exemplu prin oferirea de finanţare şi sprijinirea unui proces mai ordonat de restructurare”, precizează Duggar.
    După un reflux la începutul anilor 2000, numărul de cereri pentru programe de ajutor ale FMI a crescut după criza financiară din 2008. În prezent, mai mult de 60 de ţări (în principal din Africa) beneficiază de credite de la FMI. De asemenea, patru state din zona euro (Grecia, Irlanda, Portugalia şi Cipru) beneficiază de sprijinul financiar al FMI în cadrul planurilor internaţional de ajutor concepute în comun cu Uniunea Europeană.

  • Românii au cea mai mare încredere în Primărie, Armată, Biserică şi ONU

    Românii au cea mai mare încredere în Primărie, Armată, Biserică şi ONU, iar cea mai puţină în partidele politice, ANSVSA, patronate şi FMI, potrivit unui sondaj INSCOP realizat în luna iulie.

    Barometrul relevă o scădere a încrederii românilor în instituţiile politice, în timp ce cota de încredere în instituţiile executive, sociale sau private şi internaţionale înregistrează fluctuaţii uşoare. Românii consideră prioritară combaterea corupţiei din sistemul sanitar.

    Instituţia politică în care românii au cea mai mare încredere este Primăria, 37,9% dintre respondenţi răspunzând în acest sens, faţă de 41,3% la sfârşitul lunii mai, urmată de Curtea Constituţională a României cu 35,7% faţă de 32,7% la sfârşitul lunii mai şi Guvern cu 35,6% faţă de 37,3% în măsurătoarea precedentă. Parlamentul este cotat, în sondajul INSCOP, cu 25,8% încredere multă şi foarte multă în iulie, faţă de 29,1% încredere la finalul lunii mai. Preşedinţia era cotată în luna mai cu 25,6% încredere, înregistrând în iulie 25,1%. Consiliul Judeţean beneficiază de încrederea a 32,9% dintre respondenţi (faţă de 33,1% în mai). Partidele politice continuă să ocupe ultimul loc în topul încrederii în instituţiile politice cu 14,7%, faţă de 16,8% în sondajul realizat la finalul lunii mai.

    Analiza evoluţiei încrederii în instituţiile politice în ultimele luni indică faptul că pierderile cele mai mari de încredere – măsurătoarea din luna martie, comparativ cu măsurătoarea din iulie – au înregistrat în ordine, Parlamentul (cu o pierdere de 5,3 procente), Primăria (cu o pierdere de 5,2%), Guvernul (cu o pierdere de 4,5%), partidele politice (cu o pierdere de 3,8%) şi Preşedinţia, cu pierderea cea mai mică, de 2,5%.

    Topul încrederii în ceea ce priveşte instituţiile executive este condus de Armată cu 64,6% încredere multă şi foarte multă (faţă de 66,9% la măsurătoarea precedentă efectuată la sfârşitul lunii mai), urmată de Banca Naţională a României cu 50% (faţă de 51,9% în mai), Serviciul Român de Informaţii cu 48% (faţă de 47,3% la măsurătoarea precedentă) şi Serviciul de Informaţii Externe (47,6%, faţă de 44% luna trecută). În clasamentul încrederii în instituţiile cu rol executiv urmează DNA, care înregistrează o creştere importantă ajungând la 47,4% încredere multă şi foarte multă în iulie, faţă de 42% în luna mai. DNA este urmată de Poliţie cu 45% încredere multă şi foarte multă (faţă de 46,4% în mai) şi ANSVSA cu 35,3% (faţă de 37% în mai).

    La capitolul instituţii sociale sau private, românii au indicat că au foarte multă încredere în Biserică, 63,9% răspunzând în acest sens faţă de 66,1% la sfârşitul lunii mai. În clasament urmează universităţile cu 51,9% (faţă de 50,2% în mai), presa cu 42,7% (faţă de 44,5% în mai), organizaţiile societăţii civile cu 34,9% (faţă de 37,6% în mai), sindicatele cotate la 25,7% încredere (faţă de 25,3% la măsurătoarea precedentă), băncile cu 22,3% (comparativ cu 21,5% în mai şi 18,5% în aprilie) şi patronatele cu 21,1% (comparativ cu 21,9% în sondajul anterior).

    INSCOP arată că Biserica atinge un minim al indicelui de încredere, comparativ cu luna martie când înregistra 69,1% încredere. În ultimele cinci luni, comparativ cu nivelul de încredere măsurat în martie, Biserica şi sindicatele au pierdut 5,2, respectiv 3,4 procente din încrederea multă şi foarte multă, în timp ce universităţile şi băncile au câştigat fiecare câte 2,9%.

    Pe primul loc în topul încrederii în instituţiile internaţionale se situează ONU cu 52,5% (faţă de 49,9% în mai), urmată de Uniunea Europeană cotată la 49,1% încredere (faţă de 46% în mai) şi NATO cu 48,2% (comparativ 49,5% în sondajul anterior). Parlamentul European stagnează la 44,8% faţă de sondajul din luna mai. Comisia Europeană înregistrează 44,4% încredere (faţă de 44,1% în mai), în timp ce Banca Mondială şi FMI înregistrează 34,7% (35,2% în mai), respectiv 29% (30,1% în mai).

    În ceea ce priveşte opinia populaţiei referitoare la domeniul în care instituţiile abilitate ale statului ar trebui să se implice cel mai mult pentru combaterea corupţiei, cei mai mulţi dintre români – 33,6% – indică sistemul de sănătate, urmat de instituţiile administraţiei centrale (31,2%). 15% dintre români aşteaptă acţiuni de combatere a corupţiei din sistemul de învăţământ, iar alţi 15% acţiuni de combatere a corupţiei în administraţia locală. 5,1% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

    Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 12 – 21 iulie. Volumul eşantionului a fost de 1.050 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.

    Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 74 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate).