word-monitor

Tag: ficat

  • Dacă ai „burtică”, ficatul îţi poate „mânca” creierul!

    Dacă ai „burtică”, ficatul îţi poate „mânca” creierul!

    Persoanele cu grăsime abdominală excesivă sunt de trei ori mai predispuse decât persoanele subţiri să sufere de pierdere de memorie şi de demenţă la bătrâneţe, iar acum oamenii de ştiinţă afirmă că au înţeles care este motivul. Se pare că atât ficatul, cât şi hipocampul (centrul memoriei din creier) împărtăşesc o poftă pentru o anumită proteină intitulată PPARalpha. Ficatul foloseşte PPARalpha pentru a arde grăsimea de pe abdomen, iar hipocampul foloseşte PPARalpha pentru a procesa memoria. În rândul persoanelor cu multă grăsime pe abdomen, ficatul are nevoie să lucreze „peste program” pentru a metaboliza grăsimea şi foloseşte toată PPARalpha – consumând mai întâi stocurile locale şi apoi trecând la stocurile din celelalte zone ale corpului, inclusiv din creier, se arată în noua cercetare. Acest proces face ca hipocampul să nu beneficieze de PPARalpha, afectând astfel memoria şi învăţarea, explică cercetătorii de la Rush University Medical Center din Chicago, autorii studiului publicat în jurnalul ştiinţific Cell Reports.

    Alte studii mai vechi arătau legătura între grăsimea abdominală şi afectarea funcţionării creierului. Un studiu realizat în 2008 a descoperit că persoanele obeze erau de 3,6 ori mai predispuse decât persoanele cu o greutate normală să dezvolte demenţă. De asemenea, un studiu din 2010 a arătat că pe măsură ce nivelul ţesutului adipos abdominal se măreşte, creierul pacientului scade mai mult la bătrâneţe.

    Elementul de noutate al cercetării realizate de specialiştii de la Rush University este faptul că hipocampul foloseşte PPARalpha pentru a procesa memoria şi învăţarea şi că acesta este un posibil motiv pentru legătura dintre grăsimea abdominală şi pierderea memoriei sau demenţă. Cercetătorii au descoperit că atunci când injectau PPARalpha în hipocampul şoarecilor cu un nivel scăzut al acestei proteine capacitatea de învăţare şi de memorare se îmbunătăţea. „Este nevoie de mai multe cercetări pentru a explora cum am putea menţine un nivel normal al PPARalpha în creierul uman pentru a proteja împotriva pierderii memoriei”, a comentat Kalipada Pahan, profesor de neuroştiinţe şi totodată coordonatorul acestui studiu. Aşadar, PPARalpha oferă cercetătorilor noi speranţe în eforturile de a descoperi un tratament sau un leac pentru Alzheimer, demenţă şi alte afecţiuni ce duc la pierderea memoriei şi care afectează cogniţia.

    Până atunci, însă, nu ar strica să reducem nivelul ţesutului adipos de pe abdomen.

  • Ficatul este o victimă a modului greşit de a ne alimenta

    Ficatul este o victimă a modului greşit de a ne alimenta

    Sănătatea ficatului este tot mai greu de păstrat având în vedere felul în care cele mai multe persoane apelează la mâncarea gata pregătită care se găseşte în magazinele fast-food şi mai puţin la mâncarea gătită în casă, a declarat prof. dr. Mihai Voiculescu, preşedintele Comisiei de Hepatologie din Ministerul Sănătăţii.

    “Senzaţia mea este că în acest moment bolile de ficat trec prin ceea ce s-a întâmplat în anii ’50-’60 cu bolile de inimă când, datorită unui mod de viaţă greşit, sedentarism, dietă bogată în grăsimi, inima a devenit o victimă. În momentul de faţă devine evident că ficatul este o victimă a modului greşit de a ne alimenta şi a ne desfăşura viaţa. Avem o creştere impresionantă a ficatului gras, avem o creştere dovedită ştiinţific. Săptămâna viitoare la Congresul de boli hepatice de la Bucureşti vom demonstra în ce ritm creşte cancerul hepatic, mult mai rapid decât orice altă formă de cancer. Ficatul gras este un ficat bolnav cu potenţial cancerigen. Probleme apar şi în rândul tinerilor pentru că se infectează cu virusul C, faţă de care nu avem încă un vaccin. Vaccinul cel mai bun este tratamentul cu interferon care-i sterilizează pe cei care poartă virusul. Categoriile de vârstă 30-50 de ani sunt expuse riscului ficatului gras, al diabetului zaharat, care trag după ele această problemă a ficatului non alcoolic. Prevalenţa infecţiei cu virusul C este cea mai mare din Europa, de 5,6 %, iar pentru virusul B 6,5% şi ştim că printre tineri a început să crească numărul celor cu ficatul gras”, a spus prof.dr. Mihai Voiculescu la Conferinţa Naţională a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România.

    Sursa citată a precizat că o analiză făcută pe studenţii Facultăţii de medicină a arătat o proporţie îngrijorătoare de tineri cu ficatul gras, fapt care arată că tinerii mănâncă de obicei mâncare fast-food şi mai puţin mâncare gătită în familie.

    În ceea ce priveşte îmbolnăvirea ficatului datorită băuturilor carbogazoase cu stabilizatori şi coloranţi, Mihai Voiculescu a spus că situaţia îmbolnăvirilor este staţionară. Pericolul cel mai mare vine din direcţia virusurilor şi a alimentaţiei bogate în grăsimi.

  • Cercetătorii japonezi au dezvoltat un ficat din celule stem

    Cercetătorii de la Universitatea de Medicină din Yokohama, Japonia, au dezvoltat un ţesut hepatic uman, din celule stem, acest succes reprezentând un pas important pentru viitorul transplanturilor de ficat, informează Asociaţia Română a Băncilor Acreditate de Celule Stem.
    “Această informaţie arată cât de importante sunt celulele stem pentru viitorul medicinei, în general, şi al medicinei regenerative, în particular. Sperăm că românii înţeleg acest lucru, atât cei cu probleme de sănătate, cât şi cei care sunt conştienţi de importanţa menţinerii sănătăţii. De aceea, ne dorim ca familiile din toată ţara să apeleze la băncile membre ARBACS pentru recoltarea celulelor stem din cordonul ombilical, în scopul de a beneficia de realizările ulterioare ale ştiinţei’, a declarat dr. Tudor Panu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor Acreditate de Celule Stem (ARBACS), potrivit unui comunicat de presă transmis AGERPRES.
    Potrivit dr. Tudor Panu, cu ajutorul acestui gen de studii se vor putea găsi alternative viabile care să înlocuiască transplanturile de organe. Totodată, ar putea ajuta şi la testarea medicamentelor noi din piaţă.
    “Reacţiile unui organ uman la medicamente sunt mult mai demne de încredere în ceea ce priveşte asemenea teste, decât organul unui animal de laborator”, a adăugat preşedintele ARBACS.
    El a spus că în prezent există peste 100.000 de oameni în întreaga lume care au nevoie de transplanturi de organe, iar aproximativ 10% dintre americani necesită un ficat nou.
    În anul 2013, în România, s-au efectuat 78 de transplanturi hepatice, potrivit doctorului Irinel Popescu, şeful Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni.