România are în prezent 860.000 de fermieri care se zbat în zona de subzistenţă, iar noi avem o datorie de a-i ajuta să se asocieze ca să producă mai mult pentru piaţă, a declarat, joi, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la congresul Federaţiei Naţionale PRO AGRO.
“Politica ministerului în perioada următoare va fi una de încurajare a fermierilor mici de a produce mai mult pentru piaţă şi de a ieşi din zona de subzistenţă. MADR va susţine din punct de vedere financiar ca plată directă pe cei care au mai mult de 5 hectare, iar noi avem în prezent 860.000 de fermieri care se zbat, încă, în zona de subzistenţă pentru că au între 1 şi 5 hectare.
Cred că avem o datorie să-i stimulăm să se asocieze. Este important să le transmitem mesajul că dacă au 2-3-4 sau 5 hectare nu mai primesc acelaşi sprijin ca fermierii cu 6-7 hectare, însă o pot face dacă se asociază cu doi sau cinci vecini sau tot satul şi formează o asociaţie de producători, astfel încât să poată primi acelaşi nivel de plăţi sau mai mare decât în prezent. Asta nu înseamnă că vor fi excluşi de la plată, ci pur şi simplu vor avea o plată mai mică pe hectar”, a mai adăugat şeful MADR.
Ministrul Agriculturii a spus că APIA va veni cu un sistem simplificat pentru micii fermieri în privinţa cererii pe care o vor depune pentru plăţile pe suprafaţă, condiţionat, însă, de o plată mai scăzută.
“Sunt mai multe simulări deocamdată. Sunt variante care spun că trebuie să fie o plată pentru cei care deţin 1-5 ha, o alta între 5 şi 30 de hectare şi o alta peste 30 de ha. Unii au mai propus o plată pentru cei care au între 30 şi 60 hectare şi alta peste. Trebuie să definim clar, să le spunem fermierilor care sunt opţiunile pe care le avem pentru că în primăvară se vor depune din nou cereri la APIA (…) Mi-aş dori ca până la finele acestui an să stabilim politica în agricultură pe următorii 7 ani, nu numai aceea bazată pe fonduri europene ci şi pe bugetul de stat”, a adăugat şeful MADR.
Tag: fermieri
-
România are în prezent 860.000 de fermieri care se zbat în zona de subzistenţă
-
Fermierii români vor primi 61 de euro pe hectar începând de miercuri
Fermierii români vor primi, începând de miercuri, avansul de 50% din plăţile pe suprafaţă, respectiv 61 de euro pe hectar, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
„Încercăm să plătim fermierilor, în cel mult 2-3 săptămâni, circa 600 de milioane de euro, ceea ce reprezintă avansul de 50% din plăţile pe suprafaţă, respectiv 61 de euro pe hectar, astfel încât aceşti bani să se întoarcă cat mai rapid de la Bruxelles. Diferenţa până la 160 de euro pe hectar o vom plăti după 1 decembrie şi sper că până în martie vom reuşi să finalizăm integral plăţile pe suprafaţă”, a spus Constantin.
Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) aferentă anului 2013, suma alocată României din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA) este 1,403 miliarde de euro, iar cuantumul maxim al plăţilor este de 139,17 euro /hectar. La această sumă, Guvernul a mai aprobat încă o plată suplimentară de 21 de euro pe hectar din bugetul naţional, ceea ce ridică subvenţia pe suprafaţă la 160 de euro pe hectar.
De asemenea, ministrul a precizat că este pentru prima dată când Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) plăteşte avansul pentru Axa 2, respectiv pentru măsurile de agromediu, până în prezent fiind efectuate plăţi de 275 de milioane de euro.
În cadrul Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă SAPS 2013 au fost depuse un număr de 1.037.427 cereri de plată, pentru o suprafaţă de 9,8 milioane hectare. -
„Fermierii vor încheia cu pierderi anul financiar 2012 – 2013”
Fermierii români vor încheia cu pierderi anul financiar 2012 – 2013, principala cauză constituind-o scăderea preţurilor la produsele agricole, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
“Potrivit unei situaţii furnizate de Organizaţia europeană a producătorilor agricoli Copa — Cogeca, preţurile produselor agricole au scăzut în 2013 cu aproximativ 50% faţă de anul trecut, în timp ce producţia nu a crescut cu mai mult de 13%. Din acest motiv, fermierii români vor încheia anul financiar 2012 — 2013 cu pierderi”, a spus Laurenţiu Baciu.
Conform datelor Copa — Cogeca, în anul 2013 au fost cultivate cu grâu la nivel european 23 de milioane hectare, în timp ce în 2012 suprafaţa cultivată a fost de 22 milioane hectare. În ceea ce priveşte producţia medie, aceasta a fost de 5,8 tone la hectar în 2013, faţă de numai 5,4 tone în 2012.
“În România, din cele nouă milioane tone de porumb care se produc în medie, numai jumătate intră în circuitul economic, restul cantităţii rămânând în gospodării pentru consumul populaţiei. Ca atare, numai aproximativ patru milioane tone de porumb trebuie luate în calcul pentru stabilirea impozitării, a plus — valorii şi a Taxei pe Valoarea Adăugată”, a mai spus Laurenţiu Baciu.
Preşedintele LAPAR a subliniat, totodată, că după corecţia liniară plata europeană pe suprafaţă (la hectar) în 2013 va fi de 125 euro, la care se adaugă plata de la bugetul de stat, a cărei valoare se speră că va fi de 21 euro la hectar.
-
Agricultura românească se duce de râpă tot mai rapid
Agricultura a primit în ultimii şapte ani injecţii financiare de la Uniunea Europeană de 10 miliarde de euro prin plăţile directe către fermieri şi proiectele de investiţii, dar balanţa comerţului cu produse agroalimentare este pe minus, din economie au dispărut 600.000 de bovine, 2 milioane de porcine, iar gradul de fărâmiţare al terenurilor este acelaşi – aceasta a fost principala concluzie a evenimentului „ZF Agribusiness: Agricultura, la startul marelui boom?“, care a avut loc în Bucureşti.
„Avem mult mai mulţi bani după 2007 direcţionaţi către agricultură şi o scădere a numărului vacilor mult mai mare. Unul din motive îl reprezintă faptul că proprietarul trebuie să fie prezent zi de zi acolo. Tinerii nu au niciun fel de dorinţă să fie în fermă zi de zi. Rămânem o ţară dependentă de climă, iar tendinţa de creştere a productivităţii şi de scădere a numărului de capete din Europa nu se regăseşte şi în România, la noi scade şeptelul şi scade şi productivitatea“, a spus Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură, care a dat publicităţii în această vară un cadru strategic ce urmează să traseze direcţiile de dezvoltare a acestei pieţe în următorii 15 ani.
Agricultura locală va ajunge în patru luni la finalul primului exerciţiu financiar ca economie membră a Uniunii Europene. În acest interval în conturile fermierilor au ajuns circa 4 miliarde de euro sub forma plăţilor directe şi alte circa 6 miliarde de euro pe linia proiectelor de investiţii în agricultură.
Cu toate că agricultura a fost unul dintre sectoarele unde au fost pompaţi bani în ultimii şapte ani, efectele acestui pachet financiar gigantic întârzie să devină vizibile pe deplin. Din cinci indicatori relevanţi pentru evoluţia pieţei de agribusiness, trei sunt pe minus. Astfel, în ultimii şapte ani România a pierdut 0,6 milioane de vite, 2,1 milioane de porcine, o treime din total, balanţa comercială pentru produse agroalimentare continuă să fie pe minus. Totuşi, minusul din comerţul internaţional cu produse agroalimentare s-a redus de trei ori în acest interval. Faţă de 2007, producţia de cereale este de 2,2 ori mai mare, dar indicatorul nu este pe deplin relevant având în vedere că acum şapte ani a fost un sezon extrem de secetos, iar în prezent fermierii au producţii aproape de recordul istoric, potrivit datelor statistice oficiale.
-
Fermele de vaci de lapte ar putea fi sprijinite în perioada 2014-2020 printr-un subprogram special
Fermele de vaci de lapte ar putea fi sprijinite financiar în perioada 2014-2020 printr-un subprogram special, potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, care consideră că acest sector ar putea fi o provocare pentru România.
„În anul 2015, vor fi eliminate cotele de lapte, iar provocarea pe care o are România ar putea fi chiar pe acest sector, pentru că va fi o competiţie foarte puternică pe importurile de lapte. Şi în momentul de faţă, foarte multe întreprinderi din Transilvania, din păcate, importă lapte din Ungaria pentru că nu există suficient lapte care să corespundă calitativ. Şi cred că ar trebui să intervenim cu un subprogram pe acest sector”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Acesta a mai spus că deocamdată nu s-a stabilit cum se va aloca acest sprijin, dar a menţionat că în toamna acestui an vor fi prezentate toate schemele de finanţare pentru 2014-2020 în acord cu Politica Agricolă Comună.
„Cred că în urma negocierilor care au avut loc la nivelul Consiliului, unde comisarul european Dacian Cioloş a fost extrem de activ, am putut obţine câteva lucruri bune. Am reuşit să menţinem suplimentarea cu fondurile de tranziţie pentru fermieri, altfel aceştia rămâneau la un nivel mult mai mic decât cel din alte state membre. De asemenea, am obţinut avantaje pe componenta tinerilor fermieri pe care-i vom ajuta să-şi deschidă afaceri în mediul rural”, a menţionat ministrul Agriculturii.
El a declarat că anul viitor agricultorii din România vor beneficia de sprijinul la hectar similar cu cel din acest an şi că prin introducerea plăţii distributive se doreşte stimularea fermelor de familie şi a fermelor medii.
„În anul 2015, dacă aplicăm o plată distributivă, pentru primele 30 de hectare se va achita 177 de euro, cei cu suprafeţe mai mari de 30 de hectare urmând să primească o plată de 150 de euro pe hectar. Aceste plăţi vor creşte până în 2020, când vor ajunge 197 de euro pentru primele 30 de hectare, iar ceilalţi – la 165 de euro pe hectar. Mi s-a părut important să aplicăm această plată distributivă pentru a încuraja fermele de familie şi fermele medii cu suprafeţe cuprinse între 5 şi 30 de hectare”, le-a explicat ministrul agricultorilor tulceni.
În timpul conferinţei de presă susţinută după dezbaterea cu fermierii din judeţ, Constantin a declarat că există soluţii pentru principala problemă a agricultorilor din judeţ, respectiv lipsa irigaţiilor din cauza sistemului nefuncţional.
„Cea mai importantă măsură vizată de minister este aceea de a obţine finanţare europeană pentru a reabilita infrastructura principală, inclusiv cea din judeţul Tulcea, şi se discută pe această chestiune”, a menţionat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
În acelaşi context, el şi-a exprimat deschiderea pentru orice observaţie adusă pentru modificarea legii privind camerele agricole, astfel încât aceasta să devină funcţională şi să fie o structură a fermierilor şi a menţionat că este posibil ca anul viitor actualele direcţii agricole judeţene să treacă în subordinea consiliilor judeţene, cu excepţia direcţiilor de control care vor rămâne ale Ministerului Agriculturii.