word-monitor

Tag: evaziune fiscala

  • Evaziune fiscală la spălătoriile auto

    Ofiţerii din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor, împreună cu inspectori din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi şi cu comisarii Gărzii de Mediu, au efectuat controale la 13 spălătorii auto de pe raza judeţului Galaţi. În urma verificărilor, poliţiştii au constatat că veniturile realizate nu erau înregistrate în contabilitate, pe numele administratorilor întocmindu-se dosare penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală. Cercetările sunt continuate de către poliţişti sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, pentru documentarea întregii activităţi infracţionale.

  • Țepe cu firme aflate în insolvenţă

    Doi gălăţeni au fost trimişi în judecată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave după ce s-a descoperit că aceştia au ţepuit mai multe firme din Galaţi. Deşi sunt în prezent judecaţi pentru evaziune fiscală, cei doi au deschis o nouă firmă pentru a-şi derula afacerile, iar procurorii i-au luat din nou în vizor pentru evaziune fiscală. Despina şi Octavian Crăiţă şi-a făcut un obicei din a vinde marfă la negru, pentru a scăpa astfel de plata TVA şi a impozitului pe profit. „Performanţa” este cu atât mai notabilă, cu cât respectivii au „ţepuit” statul printr-o firmă aflată în procedura de insolvenţă. Până la începutul anului 2010, firma Hidromat Construct SRL Galaţi i-a avut ca asociaţi pe Despina şi Octavian Crăiţă, însă din cauza problemelor financiare, societatea a intrat în insolvenţă, iar administrarea acesteia a fost preluată de Florin Crăiţă, fiul celor doi. În urma unor verificări ale inspectorilor fiscali s-a descoperit că, în perioada ianuarie – octombrie 2009, Octavian şi Florin Crăiţă au vândut margă la negru în valoare de 1,5 milioane de lei.
    Prejudiciu de aproape 370.000 de lei
    Statul a fost astfel prejudiciat cu 369.289 de lei, iar procurorii susţin că Octavian Crăiţă a „spălat” 800.000 de lei, pe care i-a adus ca aport social în firmă. Anchetatorii au descoperit că, în perioada martie – decembrie 2009, nu au fost virate la bugetul de stat nici contribuţiile şi impozitele reţinute de la angajaţi, ce totalizează aproape 23.000 de lei. Luaţi la întrebări, Octavian şi Florin Crăiţă au justificat lipsa de marfă prin faptul că ar exista anumite erori în descărcarea de gestiune pe mai mulţi ani. După începerea urmăririi penale, cei doi au refuzat să mai facă declaraţii, iar Octavian Crăiţă şi-a vândut toate bunurile pentru a nu-i fi sechestrate în vederea recuperării prejudiciului. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi de evaziune fiscală şi spălare de bani, Octavian şi Florin Crăiţă riscă să stea după gratii până la 10 ani.

  • Judecătorii au schimbat foaia: pedepse cu executare pentru evazionişti

    Un gălăţean a reuşit rara performanţă de a fi trimis în judecată pentru evaziune fiscală în timp ce execută o pedeapsă de patru ani de închisoare pentru aceeaşi faptă. Adrian Leca a înfiinţat o mică firmă, care se ocupa de comerţul cu ridicata, dar în special vindea animale vii pentru abatorizare. Anchetatorii au descoperit că în perioada 12 iulie – 26 august 2011 a vândut animale la o societate din Botoşani, Sc Dady Com SRL, a căror valoare depăşeşte 315.000 lei, fără să ţină evidenţă contabilă şi să declare veniturile la organele fiscale. La audieri, Adrian Leca a declarat că nu a mai putut ţine evidenţa contabilă deoarece fusese arestat preventiv, dar explicaţia lui nu stă în picioare pentru că „afacerea” se derulase pe nu mai puţin de patru luni de zile înainte să fi fost reţinut. Adrian Leca a fost condamnat ieri, din nou, pentru evaziune fiscală, la patru ani de închisoare, dar de data aceasta cu executare, iar Finanţele urmează să recupereze 115.000 de lei, ce reprezintă impozitul pe profit, TVA şi majorările de întârziere pentru neplata la timp a acestora, în măsura în care acest lucru mai este posibil.
    Alţi doi administratori de firmă au ajuns în boxa acuzaţilor
    Povestea se repetă aproape trasă la indigo în cazul altor doi gălăţeni, trimişi şi ei în judecată de procurori, de această dată de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, pentru evaziune fiscală. Viorel Nicolae Vlad şi Gheorghe Mihăilă se ocupau împreună de administrarea SC Tat Trans SRL, dar la un moment dat le-a venit ideea să înregistreze în contabilitate facturi fiscale false, prin care au diminuat baza de impozitare cu nu mai puţin de 2.413.686 de lei, dând o gaură la bugetul de stat de 488.349 de lei. Cei doi au fost ajutaţi de Elena Popescu, procurorii luând decizia ca aceasta şi Viorel Nicolae Vlad să fie trimişi în judecată pentru evaziune fiscală, în timp ce Gheorghe Mihăilă este, deocamdată, cercetat penal. Dacă judecătorii vor decide că sunt vinovaţi, cei doi riscă, la rândul lor, să petreacă până la opt ani după gratii.

  • „Evazioniştii nu fură de la o entitate abstractă numită stat, ci fură de la fiecare dintre noi”

    „Evazioniştii nu fură de la o entitate abstractă numită stat, ci fură de la fiecare dintre noi”

    Guvernul a început lupta cu evaziunea fiscală, iar evenimentele din ultimul timp sunt dovadă a acestui fapt, afirmă consilierul premierului Victor Ponta pe probleme macroeconomice, Cristian Socol.
    Într-o declaraţie acordată AGERPRES, Socol spune că ”evazioniştii nu fură de la o entitate abstractă numită stat, ci fură de la fiecare dintre noi” şi adaugă că evaziunea fiscală afectează în primul rând cetăţenii cinstiţi, deoarece aceştia sunt cei care pierd cel mai mult de pe urma lipsei banilor de la bugetul de stat.
    ”Guvernul a demarat lupta împotriva evaziunii fiscale nu doar la nivel declarativ, aşa cum s-a întâmplat în anii precedenţi, din tribune, ci a intrat pe teren şi joacă tare. Evaziunea fiscală este o boală a societăţii care afectează în special cetăţenii cinstiţi, care îşi plătesc cu conştiinciozitate taxele şi impozitele. Deşi aceştia contribuie la bunăstarea societăţii, sunt văduviţi de beneficiile de care ar trebui să aibă parte tocmai din cauza evazioniştilor, care se bucură de serviciile statului fără să plătească pentru ele. Evazioniştii nu fură de la o entitate abstractă numită stat, ci fură de la fiecare din noi. Fură de la drumuri, de la şcoli, de la spitale, de la absolut toate cele care depind de bugetul public”, a declarat Socol.
    De asemenea, el spune că acţiunile demarate în ultima perioadă, cât şi modificările legislative promovate de Guvern, încep să aibă efecte şi se observă deja o creştere a încasărilor.
    ”Descinderile procurorilor, destructurarea marilor reţele de evaziune fiscală, modificările aduse Codului Insolvenţei, dar şi reducerea TVA la pâine încep să aibă efecte pozitive la nivelul încasărilor la bugetul de stat. Toate acestea au făcut ca evazioniştii să se gândească de două ori înainte de a încălca legea, deoarece riscul a devenit mai mare, iar beneficiile mult mai mici”, a mai spus consilierul premierului Victor Ponta.

  • „Industria cărnii reprezintă o piaţă de 1,7 miliarde de euro, dar care înregistrează o evaziune de 40%”

    „Industria cărnii reprezintă o piaţă de 1,7 miliarde de euro, dar care înregistrează o evaziune de 40%”

    Industria cărnii reprezintă o piaţă extrem de importantă pentru România, cu o valoare estimată de 1,7 miliarde de euro, dar care înregistrează o evaziune în jurul procentului de 40%, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, în cadrul unui seminar dedicat industriei cărnii din România.

    “Industria cărnii reprezintă o piaţă extrem de importantă pentru România, având o valoare estimată de 1,7 miliarde de euro, dar care înregistrează şi o evaziune în jurul procentului de 40%, deci sume importante pe care bugetul de stat, din păcate, nu poate să le colecteze. Obiectivul principal pentru dumneavoastră este eliminarea concurenţei neloiale din piaţă şi rezolvarea situaţiei în care ne aflăm şi care trenează de foarte mulţi ani. Trebuie să găsim soluţii pentru a avea un mediu concurenţial corect şi a salva societăţile din acest domeniu”, a spus Constantin.

    Acesta a precizat că, în prezent, România importă 60 – 70% din materia primă pentru această piaţă, deşi este o ţară cu tradiţie în creşterea animalelor.

    “România a fost şi este o ţară a crescătorilor de animale, dar pe anumite specii efectivele au scăzut în ultimii 20 de ani, chiar dacă subvenţiile europene au micşorat această scădere accentuată înregistrată la aproape toate speciile, cu mici excepţii, respectiv la ovine şi caprine. Din păcate, importăm foarte mult pentru industria cărnii, circa 60-70% din materia primă de care dvs. aveţi nevoie. E un lucru neplăcut, într-o ţară cu potenţial uriaş pentru a creşte animale şi pentru a produce suficient nevoilor pe care le avem. Azi, din cauza efectivelor scăzute, dar şi din cauza preţurilor şi a costurilor de producţie care sunt mai mari decât în alte state, se importă foarte mult”, a mai precizat ministrul Agriculturii.

    Potrivit sursei citate, România a avut la dispoziţie în ultimii ani fonduri europene importante pentru dezvoltarea fermelor şi a unităţilor de procesare, dar din păcate acestea s-au dovedit insuficiente, în condiţiile în care importurile de materie primă din industria cărnii sunt la un nivel de 70%.

    “În actualul PNDR, am avut peste 1,3 miliarde de euro pe măsura 121 prin care cei care au vrut să-şi dezvolte ferme de creştere au avut posibilitatea să investească sume importante şi s-au investit sume importante, dar din păcate insuficiente ca să asigurăm materia primă. De asemenea, cei care au vrut să-şi dezvolte unităţi de procesare au avut la dispoziţie un miliard de euro prin măsura 123. România are unităţi importante de procesare, dar trebuie să ne asigurăm în viitorul PNDR că vom avea suficiente ferme de producţie şi de creştere, astfel încât să ieşim din această situaţie în care importăm 70% din materia primă”, a adăugat şeful MADR.

  • Proces de corupţie „împins” spre prescripţie

    Deşi au trecut aproape trei ani de când dosarul de corupţie ce îl are ca protagonist pe Miloiu Eduard Claudiu, inspector la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (D.G.F.P.) Galaţi, a ajuns pe masa judecătorilor de la Judecătoria Galaţi, instanţa nu dă semne că ar vrea să pună capăt procesului prea curând. De un an de zile procesul bate pasul pe loc din cauza unei expertize fiscale, care nici până acum nu a fost depusă la dosar, deşi s-au dat peste 12 termene de judecată doar pentru acest lucru. Miloiu Eduard Claudiu, Pohrib Alexandru, administrator la SC Tubmeto SRL Galaţi şi SC Micmeto SRL Galaţi, şi Miclescu Octavian, fost administrator la SC Micmeto SRL Galaţi au fost trimişi în judecată în 2010. Inspectorul fiscal este acuzat că a întocmit trei rapoarte de inspecţie fiscală la firmele administrate de Pohrib Alexandru, care nu aveau nicio legătură cu realitatea. Manevra a costat bugetul de stat 2.582.824 lei (aproximativ 723.480 de euro), ce reprezintă TVA şi impozit pe profit. Miloiu Eduard Claudiu trebuie să răspundă pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în timp ce Pohrib Alexandru şi Miclescu Octavian sunt judecaţi pentru evaziune fiscală şi complicitate la comiterea aceleiaşi infracţiuni.

    Nicio măsură nu a fost luată

    Procurorii anticorupţie susţin că, în perioada februarie 2005–octombrie 2006, Pohrib Alexandru a întocmit mai multe documente contabile (facturi fiscale de cumpărări de mărfuri, contracte de prestări servicii), în baza cărora s-au înregistrat operaţiuni comerciale fictive pentru care trebuia plătit TVA în valoare de 2.566.040 lei. Administratorul  SC Tubmeto SRL Galaţi a fost ajutat de Miclescu Octavian, care la momentul respectiv era administrator la SC Micmeto SRL Galaţi şi care a semnat mai multe documente de evidenţă contabilă privind operaţiuni comerciale fictive. Contactat de noi, Gheorghe Ivan, procurorul şef al DNA Galaţi, ne-a precizat că va cerceta maniera în care este judecat dosarul la Judecătoria Galaţi. Frapează în special faptul că instanţa nu a dispus schimbarea expertului care ar urma să efectueze expertiza sau măcar amendarea lui pentru lipsa de reacţie. Þinând cont că procesul este abia la prima instanţă, nu este greu să realizezi că în acest ritm faptele de care este acuzat inspectorul fiscal şi complicii săi se vor prescrie înainte ca dosarul să primească o sentinţă definitivă în justiţie.

  • Evaziune şi spălare de bani de peste un milion de lei

    Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi l-au trimis în judecată pe Constantinescu Dumitrache pentru evaziune fiscală (două fapte) şi spălare de bani. Din rechizitoriu reiese că, în perioada ianuarie 2006 – decembrie 2010, în calitate de asociat unic şi administrator al unei societăţi comerciale, bărbatul a constituit în contabilitate sume de bani mai mari faţă de cele pe care le-a  declarat organelor fiscale  ca fiind datorate cu titlu de taxă pe valoare adăugată, impozit pe venit, contribuţii cu reţinere la sursă, prejudiciind, astfel, bugetul general consolidat cu suma de 1.232.181 lei (bază, dobânzi şi penalităţi). În aceeaşi perioadă şi în aceeaşi calitate, Constantinescu Dumitrache a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii operaţiuni comerciale nereale derulate cu societăţi comerciale fictive, radiate sau care nu le recunosc, prejudiciind bugetul general consolidat al statului cu suma de 1.133.346 lei (bază, dobânzi şi penalităţi).

     

    Măsuri asigurătorii asupra conturilor firmei

    De asemenea, în calitate de asociat unic şi administrator al societăţii, în perioada 2006 – 2010, gălăţeanul a folosit mai multe sume de bani, ştiind că provin din evaziune fiscală. În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit măsuri asiguratorii asupra sumei de 395.685 lei, aparţinând societăţii administrate de evazionist. Statul prin ANAF şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice s-a constituit parte civilă în proces, dar rămâne de văzut dacă mai poate recupera prejudiciul. Şi asta pentru că firma lui Constantinescu Dumitrache, SC Internaţional Protect Security SRL Galaţi, se află deja în proces de lichidare judiciară. Dacă va fi găsit vinovat, Constantinescu Dumitrache riscă să stea după gratii până la opt ani.

  • Milionarul Jitea rămâne încă 30 de zile după gratii

    Milionarul Jitea rămâne încă 30 de zile după gratii

    Arestat din martie 2013 pentru evaziune fiscală şi contrabandă cu alcool, milionarul Liviu Jitea spera să fie judecat în libertate după ce judecătorii Curţii de Apel Galaţi au decis să retrimită la Tribunal spre rejudecare cererea omului de afaceri, ce viza eliberarea sa pe cauţiune. Judecătorii au apreciat pe 26 august că decizia de a-l menţine după gratii pe omul de afaceri este cât de poate de legală, respingând cererea de eliberare a acestuia şi restituindu-i cei 20.000 de lei, cât reprezenta cauţiunea. Milionarul a cerut din nou zilele trecute să fie pus în libertate, solicitând Tribunalului Galaţi să îl elibereze provizoriu sub control judiciar, dar şi de această dată judecătorii au apreciat că omul de afaceri reprezintă un pericol pentru ordinea publică. Liviu Jîtea este acuzat de procurorii DIICOT Galaţi că, în cadrul activităţii unei societăţi comerciale de profil din municipiul Focşani, a procedat alături de membrii grupării sale la amplasarea, înaintea contoarelor liniei tehnologice de producţie de alcool dublu rafinat, a unor instalaţii neautorizate.

    Aur şi maşini de lux confiscate

    Grupul infracţional a extras în această modalitate peste 800.000 de litri de alcool, fără evidenţierea în contabilitatea societăţii a operaţiunilor comerciale aferente cantităţilor de alcool necontorizate. Procurorii DIICOT Galaţi au efectuat 59 de percheziţii domiciliare pe raza judeţelor Vrancea, Galaţi şi Brăila, în cadrul unei acţiuni privind destructurarea grupului infracţional organizat specializat în săvârşirea de infracţiuni ce vizau comerţului ilegal cu alcool. Prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin activitatea infracţională este estimat la 8 milioane de euro, reprezentând accize, taxe şi impozite. Procurorii DIICOT au pus sechestru pe bunurile omului de afaceri şi au confiscat aur, două camioane şi şase maşini de lux.

  • Ordonanţă de urgenţă privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

    Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri ordonanţa de urgenţă privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
    “Prin adoptarea Codului insolvenţei, domnul ministru al Justiţiei a lucrat mult la el, vreau să lovim exact unde avem probleme cu evaziunea fiscală: firme care intră în insolvenţă doar pentru a nu-şi plăti datoriile. Nu au nicio problemă, dar e mai uşor să nu plăteşti datorii, ci să dai lecţii la alţii. Dacă trei companii din acelaşi domeniu plătesc taxele şi una fraudează şi nu-şi plăteşte taxele, evident că aceea este avantajată. Vreau (…) să dăm un semnal foarte clar: cei care intră în insolvenţă doar ca să nu-şi plătească taxe la stat aceia se duc în faliment, direct. Nu-i mai protejăm. Pe cei care au probleme, (…) aşa cum se întâmplă în toate ţările civilizate, îi ajutăm să se restructureze”, a spus Victor Ponta.
    În context, el a arătat că există probleme pe partea de încasări la buget, lucru datorat şi reorganizării ANAF.
    Ordonanţa prevede procedurile de pre-insolvenţă şi insolvenţă şi a fost dezbătută în primă lectură de către Guvern, la începutul lunii septembrie.
    Conform acesteia, debitorii vor putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă au o datorie mai mare de 40.000 de lei, nu indiferent de sumă, ca în prezent.
    De asemenea, în sensul asigurării echilibrului intereselor, noul Cod al insolvenţei prevede egalizarea regimului deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

  • Chiţoiu: Reducerea TVA la pâine va scoate foarte mult din evaziunea fiscală la suprafaţă

    Impactul negativ determinat de reducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) la produsele de panificaţie, de la 24 la 9%, asupra bugetului de stat va fi mult mai mic decât cel estimat iniţial, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu.

    Potrivit acestuia, măsura adoptată de la 1 septembrie va avea ca efect diminuarea evaziunii fiscale în domeniul producţiei şi comerţului cu pâine.

    „Sunt optimist că influenţa asupra bugetului pe care noi am stabilit-o iniţial, impactul negativ va fi mult mai mic, respectiv se va scoate foarte mult din evaziunea fiscală la suprafaţă. Va fi o colectare mult mai bună decât înainte de reducerea TVA, ca urmare a scoaterii evaziunii la suprafaţă”, a afirmat Chiţoiu, care este convins că reducerea TVA a produs efecte pozitive atât asupra producătorilor, cât şi consumatorilor.

    El susţine că Ministerul Finanţelor Publice va avea date exacte despre nivelul încasărilor din TVA abia pe 25 octombrie, dată limită până la care agenţii economici au obligaţia de a transmite informaţiile fiscale aferente lunii septembrie.