Tag: electrica

  • Inginer de la Electrica, achitat pentru luare de mită

    Inginerul angajat la furnizorul local de distribuţie a energiei electrice, Electrica, trimis în judecată pentru luare de mită în urmă cu câteva luni a fost achitat ieri, 28 noiembrie, de Tribunalul Galaţi. Este unul din puţinele cazuri instrumentate de DNA Galaţi, care se finalizează cu un asemenea verdict, printre acestea numărându-se şi cazul conferenţiarului universitar Neculai Chifan. Georgel Ştefu a ajuns în atenţia anchetatorilor în urma unui denunţ al unui localnic din comuna Cuza-Vodă, care dorea să-şi racordeze casa la reţeaua electrică. Printre atribuţiile inginerului de la Electrica intra şi racordarea la reţeaua electrică a consumatorilor individuali, iar când a fost contactat de bărbatul din Cuza Vodă, s-a gândit că este o bună oportunitate de a face ceva bani la negru. El i-a pus în vedere localnicului din comuna Cuza-Vodă, Costel Drăgan, că „treaba” face 3.000 de lei, deşi lucrarea costa doar 1.500 de lei. Pentru că ştia aproximativ cam la cât se ridică costurile branşării la reţeaua electrică, omul i-a cerut să îi dea chitanţă pentru bani, dar inginerul de la Electrica i-a spus că „trebuie să trăiască şi el”.
    În urma unui flagrant organizat de poliţişti, Georgel Ştefu a fost prins cu banii primiţi drept mită asupra lui, aceştia fiind marcaţi în prealabil cu un praf fluorescent. O comisie de disciplină de la Electrica a decis să-l sancţioneze pe Georgel Ştefu cu reţinerea a 10% din salariu pentru trei luni. Din înregistrarea discuţiei dintre inginerul de la Electrica şi localnicul din Cuza-Vodă reiese că doar 1.400 de lei era costul lucrării, iar diferenţa reprezenta „munca lui la negru ca meseriaş”. După ce au amânat pronunţarea unei hotărâri de nu mai puţin de şapte ori în acest dosar, judecătorii de la Tribunalul Galaţi au decis să repună dosarul pe rol, astfel încât să poată fi discutată o eventuală schimbare a încadrării juridice a faptei din luare de mită într-o infracţiune mai puţin gravă, urmând ca toate probele să fie acum reanalizate. Magistraţii nu au fost atât de convinşi de dovezile aduse de procurorii anticorupţie, iar verdictul final reflectă acest lucru, inginerul de la Electrica fiind achitat pentru luare de mită şi amendat cu 400 de lei.

  • CEZ reclamă România la Comisia Europeană

    CEZ reclamă România la Comisia Europeană

    Grupul ceh de utilităţi CEZ a anunţat că a depus o plângere la Comisia Europeană cu privire la decizia României de a amâna acordarea unor certificate verzi, măsura care ar putea costa compania cehă până la 66 milioane euro pe an, transmite Reuters.
    Guvernul de la Bucureşti a decis la începutul lunii iunie să reducă ajutoarele acordate pentru energiile regenerabile. Conform actului normativ, recuperarea certificatelor verzi se va face începând cu 31 martie 2017 pentru centralele hidro şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele eoliene.
    Potrivit calculelor Reuters, din cauza modificărilor, o parte importantă din veniturile companiei CEZ provenind din schema de sprijin, până la 1,7 miliarde coroane (66 milioane euro) pe an, va fi amânată până în 2018-2020. În plus, până atunci, valoarea certificatelor ar putea scădea, iar România ar putea ajusta în continuare schema de sprijin.
    CEZ, care operează în România cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, a apreciat miercuri ca schimbarea regulilor în mod retroactiv contravine principiilor de bază ale Uniunii Europene. „În acest moment, este imposibil să cuantificăm pierderile posibile, pentru că nu am pierdut niciunul dintre certificatele acordate, ci doar au fost amânate până în 2018-2020”, se arată în comunicatul CEZ. „Această măsură contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celui referitoare la libera mişcare a capitalului”, adaugă CEZ.
    Comisia Europeană a anunţat că urmăreşte situaţia din România şi investighează plângeri similare venite din partea altor companii implicate în sectorul energiilor regenerabile din România. „Mai multe reclamaţii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari sunt investigate de asemenea”, a declarat purtătoarea de cuvânt Marlene Holzner într-un comunicat. „Comisia îşi va prezenta opiniile cu privire la schemele de sprijin pentru energiile regenerabile precum şi cu privire la intervenţiile guvernamentale în sectorul energetic pe larg, în toamnă”, a adăugat Holzner.
    Şi alte ţări din UE, precum Germania, Marea Britanie sau Spania, au redus sau intenţionează să reducă subvenţiile pentru energiile regenerabile, după mai mulţi ani de sprijin guvernamental consistent.
    Producţia de energie din surse regenerabile este susţinută în România prin sistemul de certificate verzi.
    De la 1 iulie 2013, Guvernul a decis să amâne până în 2017-2018 acordarea unui număr de certificate verzi pentru energia eoliană, solară şi microhidrocentrale.
    Astfel, proiectele fotovoltaice primesc de la 1 iulie doar 4 certificate verzi pe MWh, faţă de 6 certificate până acum. Proiectele eoliene primesc doar un certificat din două, iar microhidrocentralele, două certificate din trei.
    Potrivit Ordonanţei de Urgenţă 57/2013, se amână temporar acordarea unui certificat verde pentru hidrocentralele noi cu o putere instalată de cel mult 10 MW, a unui certificat verde pentru centralele eoliene şi a două certificate pentru centralele electrice solare.
    Recuperarea certificatelor verzi amânate se va face începând cu 1 aprilie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi pentru cele solare şi începând cu 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eşalonat, cel mult până la 31 decembrie 2020.
    CEZ este prezent pe piaţa românească încă din anul 2005, odată cu preluarea companiei de distribuţie Electrica Oltenia SA. Afacerile Grupului CEZ în România sunt reprezentate de cele 8 companii – CEZ Distribuţie, CEZ România, CEZ Vânzare, CEZ Trade, Tomis Team, MW Invest, Ovidiu Development şi TMK Hydroenergy Power.