word-monitor

Tag: economisire

  • Cât economisesc românii în fiecare lună?

    Persoanele care economisesc în România au pus deoparte, în medie, 40 de euro lunar în ultimele 12 luni, faţă de 181 euro în Austria sau 90 de euro în Slovacia, iar doi din cinci români preferă să economisească fără să utilizeze produse din sectorul financiar, potrivit unui raport al Erste Group.

    Românii sunt pe primul loc în Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte importanţa acordată de populaţie economisirii, notează Erste. Astfel, 84% dintre români consideră că economisirea este importantă, faţă de o medie de 77% la nivelul statelor din Europa Centrală şi de Est, reiese dintr-un sondaj realizat de IMAS International pentru Erste Group. La polul opus, economisirea este importantă pentru 65% dintre cehi, 71% dintre slovaci şi 72% dintre austrieci.

    Dintre statele din Europa Centrală şi de Est, doar Austria, Slovacia şi România au înregistrat o majorare a sumei economisite lunar de populaţie în ultimele 12 luni.

    Doar 19% dintre români sunt satisfăcuţi de suma pe care reuşesc să o pună deoparte lunar, iar aproape două treimi dintre persoanele care economisesc în România vor să menţină sau să majoreze în următorii cinci ani sumele acumulate. Totodată, gradul de penetrare a produselor de economisire disponibile în sectorul financiar este încă redus în România, relevă studiul Erste. Astfel, doar 20% dintre români folosesc în acest sens o asigurare de viaţă, faţă de jumătate dintre cehi şi slovaci.

    Totodată, trei sferturi dintre români nu utilizează deloc servicii de internet banking, procentaj depăşit doar în Serbia (86%). Cehii şi slovacii sunt cei mai avizi utilizatori din regiune ai serviciilor bancare online, doar 36%, respectiv 37% dintre aceştia afirmând că nu folosesc internet banking. În Austria şi Ungaria, aproximativ jumătate din populaţie nu utilizează online banking.

    Ungurii sunt cel mai bine informaţi din regiune cu privire la dobânzile la carnetele sau conturile de economii şi îşi compară ratele cel puţin o dată pe an, în timp ce aproximativ o treime dintre austrieci nu ştiu valoarea dobânzii pe care o primesc la carnetele de economii, notează Erste.

    Barometrul Erste Group privind economisirea 2013 realizat de IMAS International pentru Erste Group analizează comportamentul, atitudinile, motivele şi îngrijorările oamenilor privind economisirea şi a fost realizat prin interviuri telefonice cu 500 de respondenţi din fiecare ţară, cu vârsta peste 15 ani, în Austria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, România, Serbia şi Slovacia, în septembrie 2013.

  • Românii, pe penultimul loc la economisire

    Puţin peste 65% dintre croaţi fac economii regulate într-un cont bancar, iar suma lunară medie salvată este de 58 de euro (432 de kuna, 432 HKR), în timp ce austriecii sunt pe primul loc cu 181 de euro, iar românii pe penultimul – 40 de euro pe lună, potrivit unui sondaj realizat în 2013 de agenţia IMAS pentru Erste Group, informează agenţia HINA.

    Suma medie lunară salvată de croaţi a scăzut cu 11 kuna în comparaţie cu economiile lunare din 2012.

    În funcţie de vârstă, croaţii între 31 şi 49 de ani pun deoparte 534 HRK lunar, cei între 15 şi 29 de ani 384 HKR pe lună, iar cei de peste 50 de ani reuşesc să salveze 363 HRK pe lună.

    Majoritatea croaţilor (60%) au o atitudine conservatoare de economisire, potrivit sondajului realizat printre 500 de respondenţi, ca parte a Barometrului privind economisirea al Erste Group în Europa Centrală şi de Est, notează HINA.

    Aproape patru cincimi (78%) dintre croaţi socotesc economisirea importantă, în timp ce doar 3% nu văd în ea nicio importanţă.

    Depunătorii croaţi afirmă că principalul motiv pentru a pune deoparte nişte bani este de a crea un sprijin financiar de siguranţă pentru a fi pregătiţi pentru situaţii de urgenţă de numerar.

    Al doilea motiv este de a avea nişte bani salvaţi pentru vârste mai înaintate.

    Unii afirmă că sunt conduşi de dorinţa de a-şi putea permite ceva la o dată ulterioară.

    42% din cei intervievaţi declară că nu sunt familiarizaţi cu rata dobânzii curente pe conturile lor de economii în bănci şi chiar 68% spun că nu compară ratele dobânzilor oferite de diferite bănci pe economii.

    Regiunea CEE (Comunitatea Economică Europeană) în studiu cuprinde Austria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, România, Serbia şi Slovacia, iar două treimi din cetăţenii acestor ţări consideră economisirea importantă, cu austriecii reuşind să salveze cele mai mari sume, în timp ce românii şi sârbii sunt în partea de jos, mai notează HINA.

    Austriecii au reuşit să salveze în medie 181 de euro pe lună, mai mult cu 11 faţă de 2012. Suma medie lunară economisită de slovaci este de 90 de euro, cehii au salvat 81 de euro pe lună, croaţii 58 de euro, ungurii 49 euro, românii 40 euro şi sârbii 36 euro.

  • Un sfert dintre români caută întâi să economisească şi apoi să cheltuiască bugetul disponibil

    Aproximativ 25% dintre rezidenţii din mediul urban caută întâi să economisească şi apoi să cheltuiască bugetul disponibil, în timp ce restul obişnuieşte mai întâi să cheltuiască şi să economisească ceea ce rămâne, arată un studiu efectuat de Novel Research, la iniţiativa Provident Financial România.
    Potrivit studiului, gestionarea mai bună a bugetului personal este o prioritate pentru majoritatea respondenţilor, în condiţiile în care 3 din 10 respondenţi economisesc în fiecare lună, iar 23,5% pun bani deoparte atunci când au în plan o investiţie pentru confortul personal.
    „Cei care au învăţat să economisească vor face aceasta şi în viitor, dar cei care nu au economist până în prezent nu cred că vor economisi nici de acum înainte. Rezultatele studiului arată că 48% dintre români economiseau în 2011, iar anul acesta aproximativ acelaşi procent dintre români”, a declarat Marian Marcu, managing partner, Novel Research.
    Studiul Novel Research arată că românii acorda mare atenţie cheltuielilor zilnice şi caută în permanenţă să-şi optimizeze bugetul personal. Astfel, 8 din 10 consumatori români urmăresc evoluţia bugetului personal, deşi doar 13,5% ţin o evidenţă scrisă a veniturilor şi cheltuielilor.
    Aproximativ 41,3% dintre respondenţi sunt foarte interesaţi să-şi dezvolte cunoştinţele de gestionare a bugetului personal, releva studiul efectuat în perioada 9-19 iulie pe un eşantion de 1.002 respondenţi.
    Peste 57% din cei chestionaţi consideră ca au un nivel de trai mediu sau peste medie şi îşi pot permite să cumpere bunuri mai scumpe, chiar dacă fac uneori sacrificii în alte domenii, în timp ce aproape 3% dintre aceştia susţin ca au un buget acoperitor pentru tot ceea ce le este necesar. Astfel, 14,3% dintre români se încadrează întotdeauna în veniturile obţinute, în timp ce 29,9% fac acest lucru cu regularitate. Doar 22% dintre cei chestionaţi nu reuşesc aproape niciodată să cheltuie mai puţin decât câştigă.
    Studiul mai arată că 13% dintre respondenţi susţin că nu se îndatorează, iar o treime dintre românii care au datorii pun acumularea lor pe seama lipsei de cunoştinţe aprofundate cu privire la gestionarea bugetului şi a datoriilor. De asemenea, 7 din 10 români resimt datoriile ca pe un disconfort psihic, dar peste două treimi dintre cei chestionaţi spun ca gradul personal de îndatorare nu reprezintă un motiv de îngrijorare, aceştia fiind convinşi că vor găsi cea mai bună soluţie pentru a-şi reechilibra bugetul. Numai 8,9% percep datoriile drept un factor de stres şi consideră că nu au la îndemână soluţii pentru a le achita, tendinţa fiind mai pronunţată în cazul păturii sărace şi private de educaţie financiară, care alocă un timp mai mare pentru gestionarea banilor.
    Educaţia financiară este o prioritate pentru români, aproape jumătate dintre cei chestionaţi fiind interesaţi să-şi dezvolte cunoştinţele cu privire la buget. Mai mult, 46,8% dintre cei chestionaţi admit că au cunoştinţe reduse în materie de termeni financiari, precum şi în ce priveşte asigurarea unui plan alternativ de pensionare sau realizarea de investiţii, iar o mai bună înţelegere i-ar ajuta să-şi îmbunătăţească bugetul şi gradul de economisire.