word-monitor

Tag: Daniel Chiţoiu

  • Câştigul salarial mediu net va creşte în 2014 cu 5,1%, la 1.676 lei

    Comisia Naţională de Prognoză estimează că în 2014 salariul mediu net va creşte cu 5,1%, la 1.676 lei, în scădere uşoară faţă de prognoza din primăvară, de 1.698 lei.
    Conform Prognozei pe termen mediu 2013 — 2017 — varianta de toamnă, câştigul salarial mediu brut se va majora anul viitor cu 5,2%, la 2.298 lei.
    În 2015, câştigul salarial mediu brut va creşte cu 4,5%, la 2.401 lei, iar cel net cu 4,4%, la 1.750 lei, în 2016 cel brut va înregistra o creştere de 3,8%, la 2.492 lei, iar cel net de 3,7%, la 1.815 lei. În 2017, câştigul salarial mediu brut va ajunge la 2.582 lei (plus 3,6% faţă de anul anterior), iar cel net la 1.879 lei (plus 3,5%).
    Pentru acest an, CNP estimează un câştig salarial mediu brut de 2.185 lei (plus 5,9%), şi unul net de 1.594 lei (plus 5,8%).
    Ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, declara, în urmă cu câteva zile, că pentru anul viitor anvelopa pentru creşterea salarială, în sectorul bugetar, este de 500 milioane lei. Din această sumă 220 milioane lei vor fi pentru creşterea salariului minim de la 800 la 900 de lei, iar diferenţa va fi acordată anumitor categorii socio-profesionale, precum medicii rezidenţi (între 80 şi 120 milioane lei pentru acordarea unor burse de 100 sau 150 euro) şi debutanţii din învăţământ.

  • Primarii, faţă în faţă cu ministrul Agriculturii

    O delegaţie a membrilor Asociaţiei Comunelor din România (ACOR), din care au făcut parte şi preşedintele asociaţiei, Emil Drăghici, precum şi secretarul general, Gheorghe Bute, care este şi preşedintele filialei Galaţi a ACOR, s-au întâlnit pe 11 noiembrie, la sediul Ministerului Agriculturii, cu ministrul Daniel Constantin, pentru a discuta probleme actuale, dar şi de viitor, care privesc comunităţile locale.

    Preşedintele ACOR Galaţi, Gheorghe Bute, a precizat că au fost solicitate întâlniri cu ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, precum şi cu ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea.

  • Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect prioritar pentru Guvern

    Proiectul de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă este prioritar pentru Guvernul României, în condiţiile în care energia este un pilon central al programului de guvernare, potrivit ministrului Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu.
    Acesta s-a întâlnit joi cu reprezentanţi ai companiilor SNC Lavalin Nuclear, Ansaldo Nucleare, Elcomex IEA şi Candu Energy. Discuţiile au vizat proiectul de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă şi posibile scenarii de finanţare a acestora.
    În urmă cu o săptămână, directorul general al Nuclearelectrica a declarat că preocuparea companiei este ca proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă să devină bancabil şi să fie realizat în cel mai scurt timp. “Preocuparea noastră este să-l facem bancabil şi să-l finalizăm în timp cât mai scurt. Pentru acest lucru, suntem în discuţii cu potenţialii investitori”, a spus Lulache. Directorul Nuclearelectrica a precizat că nu poate da numele acestor investitori, întrucât există contracte de confidenţialitate, însă a arătat că aceştia nu sunt de pe un singur continent.
    Din informaţiile oferite până acum de autorităţi, mai multe companii din Europa, China şi Coreea şi-au exprimat interesul pentru acest proiect.
    Proiectul reactoarelor 3 şi 4 ar putea să nu genereze un flux de numerar suficient pentru a fi bancabil, iar rata internă de rentabilitate, de 11,3%, este mai mică decât cea cerută de investitorii privaţi pentru acest proiect, se arată în Planul de Administrare al Nuclearelectrica, postat pe site-ul companiei cu ocazia listării la bursă.
    În conformitate cu scenariul de bază din studiul de fezabilitate realizat de Ernst & Young, costurile totale de investiţie se ridică la opt miliarde de euro, din care contractul de inginerie, construcţie şi proiectare la cheie — cinci miliarde de euro, costurile de finanţare — 1,1 miliarde de euro, alte investiţii în numerar — 377 de milioane de euro, alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar — 996 de milioane de euro, contul de prefinanţare a rezervei privind împrumuturile — 281 de milioane de euro, contul de prefinanţare a rezervei de mentenanţă — 106 milioane de euro.
    Costurile totale cu investiţiile pentru un MW instalat sunt de 4,985 milioane de euro, iar costurile overnight sunt de 4,231 milioane de euro, se mai arată în documentul citat. Cele două reactoare vor avea o putere instalată totală de 1.400 de MW.

  • Agricultura este unul din obiectivele prioritare ale guvernării USL

    Agricultura este unul din obiectivele prioritare ale guvernării Uniunii Social Liberale (USL), a declarat, vicepremierul şi ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu. Acesta a afirmat că statul va încuraja agricultura prin plata în avans a subvenţiilor atât în sectorul zootehnic, cât şi în cel vegetal.

    De altfel, ministrul Finanţelor Publice susţine că până la sfârşitul anului Guvernul va aloca 900 de milioane de euro pentru plata în avans a subvenţiilor agricole.

    „Guvernul va trebui să susţină agricultura atât în acest an, cât şi în anii următori, atât prin plăţi în avans ale subvenţiilor. Vreau să vă spun că Guvernul actual consideră că agricultura este unul din obiectivele prioritare ale guvernării USL. De aceea, agricultura este pusă pe primul loc atât prin alocarea fondurilor de la bugetul de stat, cât şi prin alocarea fondurilor europene”, a afirmat Chiţoiu.

    El speră că România va accesa integral cele 19 miliarde de euro puse la dispoziţia sa prin pachetul financiar negociat cu Uniunea Europeană.

  • Direcţia Antifraudă va fi operativă în cel mult o lună

    Direcţia Antifraudă va fi operativă în cel mult o lună

    Direcţia Naţională Antifraudă Fiscală va fi operativă în cel mult o lună, a declarat marţi ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, la conferinţa de lansare a proiectului de modernizarea a administraţiei fiscale, care va fi implementat, în perioada 2013-2018, în colaborare cu Banca Mondială.

    “Îmi doresc ca administraţia fiscală să fie în măsură să reacţioneze operativ la toate informaţiile şi analizele privind evaziunea fiscală şi frauda fiscală. Degeaba constatăm după luni sau ani de zile că anumite firme au făcut evaziune fiscală, mergem cu toate structurile de control ale ANAF, le verificăm, stabilim impozite şi taxe suplimentare, majorări şi penalităţi, iar sumele nu se mai încasează niciodată. Evidenţele fiscale sunt încărcate cu sume care nu pot fi recuperate niciodată pentru că firmele respective ori sunt cesionate, ori nu mai au niciun fel de patrimoniu, ori acţionarii sunt dispăruţi”, a spus Chiţoiu.

    Oficialul MFP a subliniat că vrea ca în noua structură să intre oameni profesionişti, integri şi oneşti.

    “Nu mai vreau reclamaţii din partea mediului de afaceri că merg (inspectorii Fiscului – n.r.) în control de nenumărate ori într-o lună, o jumătate de an sau un an şi verifică numai aspecte formale. Vreau ca această structură să meargă la marea evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi la activităţile de contrabandă. Rolul Direcţiei Antifraudă este să schimbe comportamentul celor care au intenţia sau fac evaziune fiscală, de a-i prinde şi de a le confisca sumele, să le recupereze operativ”, a afirmat Chiţoiu.

    Ministrul Finanţelor a declarat că îşi doreşte ca rezultatele proiectului să se reflecte într-o administraţie fiscală modernă, eficientă, care să reprezinte un partener pentru toţi contribuabilii din România, eficientă în sensul colectării veniturilor bugetare la un nivel apropiat de media UE, iar evaziunea fiscală cel mult la nivelul din celelalte state din UE.

    Oficialul MFP a subliniat că eficientizarea şi modernizarea administraţiei fiscale va duce şi la o concurenţă loială în mediul economic, deoarece în prezent cei care nu plătesc taxe şi impozite fac concurenţă neloială din punct de vedere al preţurilor, clienţilor şi pieţei în general.

    “Mă voi implica direct în acest proiect, vreau să îl urmăresc şi să îi văd eficienţa”, a mai spus ministrul Finanţelor, care i-a asigurat pe reprezentanţii instituţiilor din proiect că vor avea tot sprijinul său administrativ, legislativ şi politic, pentru adoptarea deciziilor necesare.