Tag: Dacian Cioloș

  • Acord final în privinţa reformei PAC

    Parlamentul European (PE), Consiliul de Miniştri ai Uniunii Europene (UE) şi Comisia Europeană (CE) au reuşit să ajungă marţi noaptea la un acord în vederea finalizării reformei Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada după 2013, relatează AFP.

    Cele trei instituţii ajunseseră în luna iunie la un acord politic, însă până la finalizarea reformei, cu deschideri spre o PAC mai “verde” şi mai durabilă, rămâneau de definit câteva puncte, printre care descreşterea subvenţiilor acordate celor mai mari exploataţii.

    Era necesar un compromis final înainte de votul, programat pe 30 septembrie, al comisiei pentru agricultură din Parlamentul European. Eurodeputaţii, care au obţinut câteva concesii în plus pentru o repartizare mai echitabilă a sprijinului, ameninţau, în caz contrar, cu un blocaj care ar fi putut întârzia acordarea unei părţi din subvenţii agricultorilor.

    Acordul la care s-a ajuns marţi confirmă liniile generale ale noii PAC, convenite în luna iunie. El permite adoptarea oficială a reformei de către UE până la sfârşitul anului, conform calendarului stabilit în iunie.

    Repartizarea anvelopei PAC, ce absoarbe circa 38% din bugetul european, “va asigura ca niciun stat să nu primească mai puţin de 75% din media comunitară până în 2019”, se arată într-un comunicat al Comisiei. “În cadrul unui stat membru sau al unei regiuni, se vor reduce diferenţele nivelurilor de susţinere de la o exploataţie la alta: susţinerea financiară pe hectar nu va putea fi mai mică de 60% din media subvenţiilor alocate până în 2019 în aceeaşi zonă administrativă sau agronomică”.

    “Va fi încurajată puternic implicarea tinerilor, urmând să le fie alocată o subvenţie suplimentară de 25% în primii cinci ani”, mai afirmă comunicatul. În plus, statele membre vor putea acorda subvenţii mai mari zonelor defavorizate.

    În ceea ce priveşte ecologizarea, “vor fi investite peste 100 miliarde de euro între 2014 şi 2010 pentru a ajuta agricultura să facă faţă problemelor legate de sol, apă, biodiversitate şi schimbările climatice”.

    Astfel, 30% din plăţile directe vor viza aplicarea de către agricultori a trei practici agricole benefice pentru mediu: “diversificarea culturilor, menţinerea unor păşuni permanente şi conservarea” zonelor de interes ecologic începând din 2018 sau măsuri de mediu “considerate cel puţin echivalente”.

    Cel puţin 30% din fondurile de dezvoltare rurală “vor fi alocate unor măsuri agricole de mediu, susţinerii agriculturii biologice sau a proiectelor legate de investiţii şi a măsurilor inovative benefice pentru mediu”.

    Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, arată că “aceste decizii constituie un răspuns puternic al UE pentru a face faţă problemelor care vizează securitatea alimentară, schimbările climatice, dezvoltarea şi locurile de muncă.

  • Fermele de vaci de lapte ar putea fi sprijinite în perioada 2014-2020 printr-un subprogram special

    Fermele de vaci de lapte ar putea fi sprijinite în perioada 2014-2020 printr-un subprogram special

    Fermele de vaci de lapte ar putea fi sprijinite financiar în perioada 2014-2020 printr-un subprogram special, potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, care consideră că acest sector ar putea fi o provocare pentru România.
    „În anul 2015, vor fi eliminate cotele de lapte, iar provocarea pe care o are România ar putea fi chiar pe acest sector, pentru că va fi o competiţie foarte puternică pe importurile de lapte. Şi în momentul de faţă, foarte multe întreprinderi din Transilvania, din păcate, importă lapte din Ungaria pentru că nu există suficient lapte care să corespundă calitativ. Şi cred că ar trebui să intervenim cu un subprogram pe acest sector”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
    Acesta a mai spus că deocamdată nu s-a stabilit cum se va aloca acest sprijin, dar a menţionat că în toamna acestui an vor fi prezentate toate schemele de finanţare pentru 2014-2020 în acord cu Politica Agricolă Comună.
    „Cred că în urma negocierilor care au avut loc la nivelul Consiliului, unde comisarul european Dacian Cioloş a fost extrem de activ, am putut obţine câteva lucruri bune. Am reuşit să menţinem suplimentarea cu fondurile de tranziţie pentru fermieri, altfel aceştia rămâneau la un nivel mult mai mic decât cel din alte state membre. De asemenea, am obţinut avantaje pe componenta tinerilor fermieri pe care-i vom ajuta să-şi deschidă afaceri în mediul rural”, a menţionat ministrul Agriculturii.
    El a declarat că anul viitor agricultorii din România vor beneficia de sprijinul la hectar similar cu cel din acest an şi că prin introducerea plăţii distributive se doreşte stimularea fermelor de familie şi a fermelor medii.
    „În anul 2015, dacă aplicăm o plată distributivă, pentru primele 30 de hectare se va achita 177 de euro, cei cu suprafeţe mai mari de 30 de hectare urmând să primească o plată de 150 de euro pe hectar. Aceste plăţi vor creşte până în 2020, când vor ajunge 197 de euro pentru primele 30 de hectare, iar ceilalţi – la 165 de euro pe hectar. Mi s-a părut important să aplicăm această plată distributivă pentru a încuraja fermele de familie şi fermele medii cu suprafeţe cuprinse între 5 şi 30 de hectare”, le-a explicat ministrul agricultorilor tulceni.
    În timpul conferinţei de presă susţinută după dezbaterea cu fermierii din judeţ, Constantin a declarat că există soluţii pentru principala problemă a agricultorilor din judeţ, respectiv lipsa irigaţiilor din cauza sistemului nefuncţional.
    „Cea mai importantă măsură vizată de minister este aceea de a obţine finanţare europeană pentru a reabilita infrastructura principală, inclusiv cea din judeţul Tulcea, şi se discută pe această chestiune”, a menţionat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
    În acelaşi context, el şi-a exprimat deschiderea pentru orice observaţie adusă pentru modificarea legii privind camerele agricole, astfel încât aceasta să devină funcţională şi să fie o structură a fermierilor şi a menţionat că este posibil ca anul viitor actualele direcţii agricole judeţene să treacă în subordinea consiliilor judeţene, cu excepţia direcţiilor de control care vor rămâne ale Ministerului Agriculturii.