Războiul declanşat în instanţă de către Electrocentrale împotriva Apaterm, care a constat în deschiderea a două acţiuni separate în instanţă, cu obiect diferit, se apropie de sfârşit. Şi asta pentru că pe data de 15 octombrie magistraţii Curţii de Apel Galaţi se vor pronunţa în dosarul introdus de Electrocentrale prin care se contestă îndeplinirea la termenele stabilite a măsurilor stabilite în programul de reorganizare a societăţii locale de furnizare a apei calde şi a căldurii. Practic, potrivit declaraţiei directorului Electrocentrale Galaţi, Ovidiu Graure, instanţa gălăţeană se va pronunţa pe data de 15 octombrie dacă Apaterm va intra sau nu în faliment, ultimul termen al procesului având loc luni. Reamintim că pe rolul instanţelor a mai existat o acţiune introdusă de către Electrocentrale Galaţi, care a cerut intrarea Apaterm în faliment, instanţa gălăţeană dând undă verde falimentului însă sentinţa magistraţilor gălăţeni a fost contestată la instanţele din Bucureşti, care au admis acţiunea celor de la Apaterm şi au decis că societatea locală de furnizare a apei calde şi a agentului termic primar va continua procesul de reorganizare, proces a cărui îndeplinire a fost însă contestată de către Electrocentrale. În cazul în care magistraţii Curţii de Apel Galaţi vor decide că Apaterm va intra în faliment, atunci cel mai probabil Primăria va trebui să „activeze” societatea Calorgal, înfiinţată recent tocmai pentru a preîntâmpina problemele care ar putea apărea în privinţa furnizării căldurii dacă Apaterm va intra în faliment, dar despre care este greu de crezut că va prelua toţi angajaţii actualei societăţi de furnizare a apei calde şi căldurii. Reprezentanţii conducerii Apaterm nu au putut fi contactaţi nici de această dată pentru un punct de vedere pe marginea acestui subiect, care este unul important şi pentru cei 750 de angajaţi ai firmei.
Tag: curtea de apel galati
-
Prefectura a renunţat la procesul privind apartamentele chiriaşilor de lux
Procesul deschis de reprezentantul Guvernului în teritoriu la Tribunalul Galaţi, prin care cerea anularea hotărârii 763/21.02.2012 a Consiliului Judeţului (CJ) Galaţi, a fost trecut pe linie moartă după ce pe 24 septembrie judecătorii au constatat că prefectul a renunţat la acţiune. Dosarul a avut un parcurs ciudat în justiţie, în condiţiile în care Prefectura mai renunţase o dată la judecată, dar magistraţii le-au respins atunci cererea, luând în schimb decizia să suspende acţiunea, conform Codului de Procedură Civilă. Prefectura luase în colimator Consiliul Judeţului în urma scandalului iscat pe marginea contractelor de vânzare cumpărare încheiate cu chiriaşii de lux, susţinând că aleşii judeţeni au luat act de obligarea CJ Galaţi la încheierea de contracte de vânzăre cumpărare pentru locuinţele deţinute de magistraţi şi funcţionarii publici în blocurile L, Delta, B4, A16, V3 şi V5, dar au făcut cu totul altceva. Cei 33 de chiriaşi au cerut, la rândul lor, anularea hotărârii 763/21.02.2012 pe motiv că aceasta ar presupune vânzarea locuinţelor la preţul pieţei, nu la cel de deviz, şi au avut, deocamdată, câştig de cauză la Tribunal.
La un pas ca locuinţele să fie vândute la preţul de deviz
Curtea de Apel Galaţi a decis recent ca dosarul ce vizează amendarea Consiliului Judeţului Galaţi pentru că nu a vândut chiriaşilor de lux apartamentele la preţul de deviz să fie strămutat de la Judecătoria Galaţi la Judecătoria Adjud. Magistraţii şi şefii de instituţii deconcentrate au obţinut recent şi anularea hotărârii 799/2012 a CJ Galaţi, astfel că până acum mai mulţi chiriaşi au cerut instanţei să constate că sunt proprietari pe apartamentele de serviciu din patrimoniul Consiliului Judeţului Galaţi. Sumele pe care ar trebui să le plătească pentru apartamente pornesc de la 152 de lei şi ajung la 17.000 de lei. Magistraţii şi şefii de instituţii deconcentrate nu sunt mulţumiţi de judecarea procesului la Galaţi, deşi în primă fază au câştigat la Tribunal. Aceştia au cerut strămutarea dosarului la o altă instanţă din ţară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmând să decidă dacă există motive pentru ca dosarul să ajungă pe masa judecătorilor de la o altă curte de apel din România.
-
Închisoare pentru gălăţenii care promiteau condamnări cu suspendare în dosare penale
Curtea de Apel Galaţi a finalizat ieri dosarul celor trei gălăţeni care promiteau condamnări cu suspendare în diverse dosare penale, menţinând pedepsele aplicate iniţial de Tribunalul Galaţi. Gălăţeanul Ionel Avram a fost judecat pentru complicitate la trafic de influenţă după ce procurorii anticorupţie l-au acuzat că a ajutat-o pe Sorina Gabriela Tăgârţă pentru ca în cursul lunii mai 2012 să ceară 30.000 euro de la trei denunţători, lăsând să se înţeleagă că îşi va exercita influenţa şi va interveni pe lângă un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi de Justiţie, în scopul obţinerii unei condamnări la o pedeapsă redusă, cu suspendare, pentru toţi denunţătorii. Aceştia primiseră o condamnare la închisoare cu executare, hotărârea nefiind totuşi definitivă. Pe 29 ianuarie 2013, Sorina Gabriela Tăgârţă a primit de la unul dintre denunţători suma de 15.000 euro, reprezentând o primă tranşă din banii pretinşi. Procurorii anticorupţie au organizat un flagrant, iar femeia a primit ulterior mandat de arestare pentru 29 de zile.
Gabriel Salman a „interpretat” rolul judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar asta i-a adus o condamnare la un an de închisoare cu executare. „La întâlnirea cu denunţătorul, Sorina Gabriela Tăgârţă i-a prezentat acestuia o persoană despre care i-a spus că este judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi că îi poate ajuta pe toţi denunţătorii să primească o pedeapsă mai mică, cu suspendare. În realitate, Tăgârţă Sorina Gabriela a fost ajutată de Ionel Avram să-l prezinte denunţătorului pe aşa-numitul „judecător”. Cu această ocazie, procurorii au procedat la constatarea infracţiunii flagrante”, susţin procurorii anticorupţie. Ajutorul dat Sorinei Tăgârţă îl vor costa 10 luni din viaţă pe Ionel Avram, acesta fiind pedeapsa menţinută şi de Curtea de Apel. Cea mai mare pedeapsă a primit-o Sorina Gabriela Tăgârţă, judecătorii condamnând-o la un an şi patru luni de închisoare cu executare. Aceştia îşi vor juca ultima şansă de a scăpa măcar cu suspendarea pedepselor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
-
Militarul condamnat pentru proxenetism este mulţumit cu pedeapsa primită
Daniel Troacă, plutonier la unitatea militară 01551 din Galaţi, a fost condamnat iniţial de către Judecătoria Galaţi pentru proxenetism la trei ani şi patru luni de închisoare. Militarul, condamnat într-o primă fază de Curtea de Apel Galaţi la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, transformase apartamentul soacrei sale într-un adevărat bordel, unde „activau” la un moment dat trei minore, cu vârste cuprinse între 15 şi 17 ani. El i-a propus iniţial uneia dintre minore să se prostitueze, urmând să împartă în mod egal câştigurile. Troacă îi făcea rost de clienţi şi ţinea legătura cu fata prin telefon pentru a o duce sau a o lua din diverse locaţii din Galaţi. Minora şi-a atras în „afacere” şi o prietenă de 17 ani, iar apoi grupul care oferea plăceri sexuale pe bani s-a întregit cu a treia fată, tot minoră. Tarifele variau între 100 şi 200 de lei, iar Troacă lua jumătate din bani.
19.000 de lei obţinuţi din proxenetism
Daniel Troacă şi-a retras recent recursul de la Curtea de Apel Galaţi, de teamă să nu primească o pedeapsă şi mai mare, aşa cum a procedat şi în dosarul în care a fost condamnat pentru trafic de influenţă. Lui Daniel Troacă i-a venit ideea de a deveni proxenet după ce s-a angajat cu jumătate de normă la o firmă de taxi din Galaţi, unde lucra după orele de program la unitatea militară. Povestea a luat sfârşit după ce mama unei minore a reclamat la Poliţie faptul că fiica sa era obligată să se prostitueze, însă poliţiştii au aflat că în spatele întregii afaceri era, de fapt, militarul de la unitatea militară 01551 din Galaţi. Pentru a nu da de bănuit, Troacă îşi instruise fetele să spună că au peste 18 ani, dar pus în faţa dovezilor, militarul a recunoscut tot. Daniel Troacă şi Mihail Boldea au fost colegi de celulă pentru două săptămâni, militarul fiind arestat atunci preventiv pentru proxenetism. Anchetatorii au descoperit că Troacă a obţinut 19.000 de lei din proxenetism, judecătorii dispunând ca banii să fie acum confiscaţi în folosul statului.