Tag: curtea de apel galati

  • Consiliul Local Galaţi a pierdut războiul privind preţul energiei termice

    Gălăţenii vor plăti un preţ majorat la energia termică, după ce Consiliul Local Galaţi a pierdut procesul cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Aleşii locali ceruseră Curţii de Apel Galaţi să suspende într-o primă fază şi apoi să anuleze decizia 263/2013 a ANRE pe motiv că a fost dată pe lângă lege, în condiţiile în care documentul amintit trebuia emis până la finele lui 2012, dar a fost semnat abia în februarie 2013. „Această modalitate de fixare a preţului pentru energia termică livrată sub formă de apă fierbinte din centrala CET Galaţi în plin anotimp rece, când se furnizează agentul termic către populaţie, este una extrem de deficitară, având în vedere că toate calculele privind activitatea Calorgal au avut la bază preţul vechi al energiei termice, aşa încât modificarea intempestivă a acestui preţ afectează în mod hotărâtor activitatea Calorgal. Printr-un efect de domino, consecinţele nefaste ale stabilirii intempestive a preţurilor în cauză se resfrâng şi asupra bugetului unităţii administrativ-teritoriale”, au susţinut în instanţă reprezentanţii CL Galaţi.

    Proces tardiv

    Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a susţinut însă că, de fapt, luarea deciziei de majorare a preţului la energia termică a fost profitabilă municipalităţii. „Dacă avem în vedere pretenţiile CL Galaţi, observăm că, pe de o parte se reclamă nelegalitatea actului contestat, în sensul că nu a fost emis cu 1 decembrie 2012, iar pe de altă parte se evidenţiază că aşa-zisul prejudiciu se înregistrează cu fiecare factură emisă de către Electrocentrale către Calorgal începând de la 1 februarie 2013. Să înţegem că aşa-zisa cauză de nelegalitate îi profită Consiliului Local Galaţi, care ar fi trebuit să plătească tarife mărite cu 1 decembrie 2012 şi nu cu 1 februarie 2013, cum s-a întâmplat concret”, i-au ironizat în justiţie reprezentanţii ANRE. Curtea de Apel Bucureşti a respins solicitarea Consiliului Local Galaţi de anulare a deciziei 263/2013 a ANRE pe motiv că a fost introdusă peste termenul prevăzut de lege, după ce Curtea de Apel Galaţi şi-a declinat competenţa în favoarea instanţei din capitală.

  • Milionarul Liviu Jîtea a fost eliberat din arest preventiv

    Arestat din martie 2013 pentru evaziune fiscală şi contrabandă cu alcool, milionarul Liviu Jîtea a fost eliberat ieri de judecătorii Curţii de Apel Galaţi, care au decis să înlocuiască măsura arestării preventive cu obligaţia de a nu părăsi ţara. Liviu Jîtea este acuzat de procurorii DIICOT Galaţi că, în cadrul activităţii unei societăţi comerciale de profil din municipiul Focşani, a procedat alături de membrii grupării sale la amplasarea, înaintea contoarelor liniei tehnologice de producţie de alcool dublu rafinat, a unor instalaţii neautorizate. Grupul infracţional a extras în această modalitate peste 800.000 de litri de alcool, fără evidenţierea în contabilitatea societăţii a operaţiunilor comerciale aferente cantităţilor de alcool necontorizate. Prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin activitatea infracţională este estimat la 8 milioane de euro, reprezentând accize, taxe şi impozite. Procurorii DIICOT au pus sechestru pe bunurile omului de afaceri şi au confiscat aur, două camioane şi şase maşini de lux.

  • Emanoil Bocăneanu rămâne după gratii

    Emanoil Bocăneanu rămâne după gratii

    Fostul prefect de Galaţi, Emanoil Bocăneanu, nu a reuşit să convingă magistraţii Curţii de Apel Galaţi că poate fi cercetat în stare de libertate, aşa că rămâne în continuare după gratii. Reamintim că fostul prefect, acuzat de procurorii DNA de multiple infracţiuni, de la trafic de influenţă la şantaj, abuz în serviciu în formă continuată şi multe altele, fusese arestat preventiv vinerea trecută. A declarat recurs, iar acesta s-a judecat tot vineri, pe 22 noiembrie. Potrivit precizărilor Irinei Boldea, de la Curtea de Apel Galaţi, magistraţii Curţii de Apel Galaţi au respins vineri recursul. Aşa că solicitarea  avocaţilor lui Emanoil Bocăneanu prin care aceştia cereau ca Bocăneanu să fie cercetat în stare de liberate cu obligativitatea de a nu părăsi localitatea nu a fost acceptată . Avocaţii fostul prefect acceptă că ar fi indicii asupra unor fapte comise de fostul prefect dar susţineau că acesta nu mai este un pericol public atâta vreme cât, nemaideţinând funcţia de prefect, nu mai poate influenţa martorii. Aceiaşi avocaţi susţinea că anumite porţiuni din interceptări nu sunt complete deoarece al lor client a precizat că în intervenţiile făcute la poliţia rutieră ar fi spus că voia verificarea legalităţii  acţiunilor unor agenţi de circulaţie nu o intervenţie în favoarea cuiva care a greşit. Avocaţii lui Bocăneanu, trei la număr, au mai spus că nu consideră corect ca clientul lor să fie cercetat în stare de arest doar pentru că a fost prefect şi doar pentru a da un exemplu public, aşa cum a decis primul complet de magistraţi, de la Tribunal, care a decis iniţial reţinerea pentru 29 de zile.
    13 fapte materiale comise de fostul prefect
    Reamintim doar câteva dintre acuzaţiile făcute de procurorii DNA Galaţi asupra fostului prefect: cărţi cumpărate de Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Populaţiei şi date apoi soţiei prefectului, intervenţii în lucrările de reabilitare, intervenţii pentru păstrarea în funcţie a unor persoane, intervenţii la nivelul comenzii poliţiei pentru „pierderea” unui proces pe care IPJ Galaţi îl avea cu o rudă a fostului prefect, intervenţii în stabilirea câştigătorilor concursurilor unor funcţii publice, sunt câteva dintre faptele ilegale de care este acuzat fostul prefect. El a recunoscut de fapt în faţa primei instanţe că nu ştia care îi sunt atribuţiile ca prefect, motiv pentru care magistraţii ar fi tras concluzia că s-a ocupat doar cu fapte ilegale. Procurorul DNA a informat magistraţii că, dacă fostul prefect va fi cercetat în libertate, el se va întoarce în funcţia de şef la Evidenţa Populaţiei a Judeţului Galaţi, acolo de unde a fost detaşat în funcţia de prefect. Astfel, cum acea direcţie a fost prejudiciată de acţiuni ale prefectului, practic eliberarea lui punea în pericol ancheta. Există date video şi audio care ar susţine acuzaţiile procurorilor. De fapt, avocaţii nu au scos în evidenţă totala nevinovăţie a clientului, lor ci au rugat să se ia în calcul că nu acum se judecă pe fond cauza, ci doar necesitatea reţinerii în arest a fostului prefect.

  • Escrocii după gratii, asiguratorii cu plata despăgubirilor

    Curtea de Apel Galaţi a decis să le reducă pedepsele celor şase membri ai unei grupări care ţepuiau firme de închiriat maşini din Galaţi şi alte judeţe după ce Tribunalul Galaţi i-a condamnat iniţial la pedepse ce totalizează nu mai puţin de 74 de ani de detenţie. Cele şase persoane fac parte dintr-o grupare care închiria maşini, pe care le vindea apoi folosindu-se de acte falsificate. Trei firme au căzut în plasa escrocilor, prejudiciul fiind estimat la 190.000 de euro. Două din cele şase persoane trimise în judecată au închiriat o autoutilitară marca Renault, un autoturism Skoda Octavia şi o autoutilitară Iveco, pe care le-au vândut ulterior. Lui George Toader şi Aurel Similache le-au fost reduse pedepsele de la  13 ani la 9 ani şi respectiv de la12 ani de închisoare la 10 ani pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.  Reduceri de pedepse au primit şi Vasile Manole, Viorel Dianu şi Gheorghe Sava, condamnaţi iniţial la câte 10 ani de detenţie pentru aceeaşi faptă.
    Judecaţi în libertate
    Deşi iniţial au primit mandate de arestare pentru 29 de zile, Aurel Similache, Vasile Manole, Alin Costin Rusu sunt judecaţi acum în libertate. Aceştia se ocupau de „formalităţile” ce ţineau de vânzarea maşinilor, dar judecătorii au decis să îi judece în libertate la sfârşitul lui 2011. George Toader şi Gheorghe Sava închiriau autovehiculele, pe care apoi le plasau celorlalţi membri ai grupării. Maşinile era vândute de formă, iar păgubiţii erau lăsaţi apoi să se descurce cu firmele de unde acestea fuseseră închiriate. După gratii mai se află în prezent doar Antoci Vitalie, iar păcăliţii au rămas deocamdată cu paguba, chiar dacă judecătorii au stabilit ca escrocii să restituie firmelor păgubite peste 200.000 de lei şi 30.000 de euro. Interesant de amintit este că Antoci Vitali, Similache Aurel şi Toader George au fost exoneraţi de plata a 57.177 de lei către SC Full Contact SRL Piteşti după ce firma a fost despăgubită de asigurător.
    Magistraţii au stabilit şi reducerea substanţială a despăgubirilor. Astfel, SC Adora Travel Invest SRL Bucureşti mai are de primit 11.378 de lei din cei 30.000 lei stabiliţi iniţial, iar Q Matic Automotive SRL Bucureşti nu va mai încasa niciun ban din cei aproape 50.000 de lei, cât hotărâse Tribunalul Galaţi să primească pentru lipsa de folosinţă a unui autoturism închiriat.

  • Membrii clanului Bua rămân în arest preventiv

    Curtea de Apel Galaţi a finalizat recent un alt proces membrilor clanului Bua, acuzaţi tot pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Judecătorii i-au  condamnat la pedepse ce pleacă de la 5 ani şi ajung până la 13 ani de închisoare, totalizînd peste 150 de ani de închisoare. Procurorii DIICOT susţin că, începând cu luna martie 2005, Bulgaru Aurel, Bulgaru Maximilian, Feraru Gheorghe, Feraru Tonel, Dobrică Mihalache, împreună cu Feraru Paris şi Ioniţă Nicuşor, au reuşit să convingă mai multe persoane fără ocupaţie să contracteze diverse credite de la instituţii bancare, lucru negat constant de către aceştia. Ei se foloseau de documente falsificate, care atestau calitatea de salariaţi ai unor societăţi comerciale, cu venituri considerabile. Conform rechizitoriului, după obţinerea creditelor, sumele de bani erau luate de către membrii grupării, iar debitorii erau obligaţi să plece din ţară sau să nu divulge condiţiile reale în care obţinuseră creditele. Dosarul se află în prezent pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care au decis zilele trecute să îi menţină după gratii pe Maximilian Bulgaru, Mihalache Dobrică şi Culai Dobrică, urmând ca la sfârşitul acestei luni să se pronunţe definitiv în acest caz.
    Şi Tribunalul Galaţi s-a pronunţat recent într-un alt dosar penal în care este implicat clanul BUA, membrii acestuia primind între 9 şi 12 ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Totodată, judecătorii i-au obligat pe membrii clanului BUA să restituie banii societăţilor păgubite, fiind vorba de aproape 270.000 de lei. Unul dintre conducătorii clanului Bua, Gheorghe Feraru, susţine că probele pe care le-a propus în apărare nu au fost luate în considerare şi speră ca Înalta Curte să le reducă pedepsele.

  • Primăria, penalizată cu sute de mii de lei după atribuirea contractului de modernizare a parcului Rizer

    Municipalitatea a fost obligată să plătească penalităţi de peste 235.000 de lei după ce, în urma unui control efectuat de Ministerul Dezvoltării, s-a constatat că în caietul de sarcini privind modernizarea parcului Rizer s-au introdus mai multe specificaţii tehnice ce favorizau practic anumiţi ofertanţi în dauna altora.
    „Specificaţiile tehnice ce indică o anumită origine, sursă, producţie, o licenţă de fabricaţie, un anumit procedeu special, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici fără a fi însoţite de menţiunea «sau echivalent» contravine procedurilor legale”, susţin reprezentanţii Ministerul Dezvoltării. Primăria Galaţi a fost penalizată cu 5% din valoarea contractului, ce înseamnă 235.879 de lei. De cealaltă parte, municipalitatea susţine că nu a favorizat nicio firmă, dar Curtea de Apel Galaţi i-a dat recent câştig de cauză Ministerului Dezvoltării, astfel că Primăria Galaţi trebuie să plătească penalităţile.
    Prioritatea: siguranţa spaţiului de joacă
    De amintit este că 80% din banii folosiţi la reabilitarea parcului Rizer provind din fonduri europene, fiind vorba de 6,6 milioane de lei, şi doar 17,65% (1,4 milioane) de la bugetul de stat, restul reprezentând contribuţie privată (164.000 de lei). Contractul de modernizare al parcului a fost atribuit asocierii SC Pallegrini SRL, SC Comtiem şi SC Electromontaj SA, iar Primăria Galaţi mai are o şansă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să demonstreze că maniera în care a fost atribuit contractul a fost cât se poate de legală.
    „Trebuia să ne asigurăm de faptul că furnizorii de echipamente pentru spaţiul de joacă respectă un înalt standard calitativ şi nu ar putea vătăma viaţa copiilor care folosesc balansoarele şi toboganele”, au precizat în justiţie reprezentanţii municipalităţii.
    Judecătorii instanţei supreme vor decide finalmente dacă condiţiile impuse în caietul de sarcini au încălcat sau nu principiul egalităţii de tratament în evaluarea şi selecţia ofertanţilor pentru modernizarea parcului Rizer.

  • Curtea de Apel a respins o cerere de extrădare a unui gălăţean

    Un bărbat originar din Galaţi, condamnat în România pentru omor, a fost de două ori pe punctul de a fi extrădat tot în Italia după ce s-a dat singur de gol în legătură cu comiterea unor fapte cu violenţă în Peninsulă. Procurorii italieni au cerut audierea lui Sebastian Bogdan Bodorin  în cadrul unei videoconferinţe, după finalizarea căreia au emis pe numele lui un mandat european de arestare. Arestarea preventivă a barbatului a fost luată în discuţie de către Curtea de Apel Galaţi, iar judecătorii au hotărât să respingă executarea mandatului european de arestare emis de Tribunalul Ordinar din Roma pe numele acestuia, o premieră în justiţie, ţinând cont că majoritatea covârşitoare a acestor solicitări sunt avizate favorabil. Chiar dacă cererea de extrădare a autorităţilor italiene ar fi fost aprobată, Bodorin nu poate părăsi România, cel puţin deocamdată, deoarece execută o pedeapsă cu închisoarea pentru omor. Legislaţia românească permite în cazuri excepţionale ca o persoană condamnată să fie transferată pentru o scurtă perioadă într-un alt stat, astfel încât să fie demarate procedurile de punere sub acuzare, iar fapta să nu se prescrie, dar magistraţii gălăţeni au considerat că nu există suficiente argumente pentru extrădare în acest caz.

    A acceptat să-şi execute pedeapsa în Peninsulă

    Un alt gălăţean, care a fugit din Peninsulă după ce pe 08.12.2007 a fost implicat într-un incident violent, în urma căruia un alt român a fost la un pas să îşi piardă viaţa, a ales să fie extrădat pentru a-şi executa pedeapsa. Costel Tiugă l-a înjunghiat pe un conaţional de trei ori, dar în urma intervenţiei medicilor, victima a supravieţuit. Agresorul a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru tentativă la omor în Peninsulă, dar de atunci nu a mai fost de găsit. Recent, Costel Tiugă a fost identificat şi reţinut la Galaţi după ce autorităţile italiene emiseseră un mandat european de arestare pe numele lui. Curtea de Apel Galaţi a avizat extrădarea după ce a emis pe numele său un mandat de arestare preventivă pentru 5 zile. Tiugă susţine că este nevinovat şi că doar a a asistat la rănirea victimei, fără să fie implicat în vreun fel.

  • Consiliul Judeţului, obligat să plătească o amendă record în procesul chiriaşilor de lux

    Consiliul Judeţului, obligat să plătească o amendă record în procesul chiriaşilor de lux

    Procesul ce vizează amendarea CJ Galaţi pentru că refuză să vândă locuinţele deţinute de magistraţi şi funcţionarii publici în blocurile L, Delta, B4, A16, V3 şi V5 la preţuri cuprinse între 152 de lei şi 17.000 de lei a fost finalizat de Judecătoria Adjud. Judecătorii au stabilit ca forul deliberativ judeţean să plătească 492.750 de lei drept amendă civilă în folosul statului pentru intervalul 19.09.2012-19.09.2013, perioadă care s-a scurs de la momentul rămânerii definitive a hotărârii ce consfinţea vânzarea apartamentelor către chiriaşi la preţul de deviz. Magistraţii şi şefii de instituţii deconcentrate au obţinut şi anularea hotărârii 799/2012 a CJ Galaţi, astfel că până acum mai mulţi chiriaşi au cerut instanţei să constate că sunt proprietari pe apartamentele de serviciu din patrimoniul Consiliului Judeţului Galaţi. Lipsa de reacţie a Consiliului Judeţului Galaţi iar fi putut costa pe contribuabili mult mai mult, respectiv peste un milion de lei pentru nepunerea în executare a hotărârii judecătoreşti, ce stabilea vânzarea apartamentelor către chiriaşi, ţinând cont că aceasta a rămas definitivă pe 14 septembrie 2010.
    Curtea de Apel Iaşi va da verdictul final
    Chiriaşii de lux din apartamentele aparţinând Consiliului Judeţului Galaţi sunt acum la doar un pas de a-şi vedea visul cu ochii. După ce procesul deschis de reprezentantul Guvernului în teritoriu la Tribunalul Galaţi, prin care cerea anularea hotărârii 763/21.02.2012 a Consiliului Judeţului (CJ) Galaţi, a fost trecut recent pe linie moartă, în condiţiile în care judecătorii au constatat că prefectul a renunţat la acţiune, dosarul ce are ca obiect vânzarea apartamentelor la preţul de deviz a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Iaşi. Asta după ce judecătorii şi directorii de instituţii care locuiesc în apartamentele aparţinând CJ Galaţi ceruseră strămutarea dosarului la altă instanţă din ţară, chiar dacă într-o primă fază Tribunalul Galaţi le dăduse câştig de cauză. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că procesul trebuie strămutat, iar Curtea de Apel Galaţi a trimis recent dosarul la instanţa similară de la Iaşi.

  • Om al străzii condamnat după ce a dat ţepe de peste 450.000 de lei

    Curtea de Apel Galaţi l-a condamnat recent pe Gelu Severin Minodor la patru ani şi trei luni de închisoare după ce gălăţeanul s-a dat drept administrator al unei firme pentru a cumpăra marfă de la diverse societăţi comerciale. Procurorii au susţinut în rechizitoriu că în spatele întregii afaceri s-ar fi aflat trei persoane, care s-au folosit de datele personale ale lui Gelu Severin Minodor pentru a ţepui firmele. În final, singurul care va ajunge după gratii va fi Gelu Severin Minodor, un bărbat care de ceva timp nu mai are o locuinţă stabilă, trăind mai mult din mila publică. Acesta a cumpărat marfă de la zece societăţi comerciale, folosindu-se de cecuri care nu aveau acoperire în bancă. Păgubiţii au depus plângeri penale la Poliţie, iar când s-a tras linie, prejudiciul se apropia de 500.000 de lei. Gelu Severin Minodor a fost identificat în cele din urmă de anchetatori, iar acesta a declarat că au fost alte persoane care îl instigaseră să comită înşelăciunile, dar nu au existat şi probe în acest sens.

    Metoda clasică de înşelăciune

    Metoda folosită de escroci pentru a-l atrage pe Gelu Severin Minodor în capcană nu este una nouă, ea fiind practicată cu succes şi de cel care s-a dovedit cel mai mare evazionist din istoria postdecembristă a judeţului Galaţi. Este vorba de Valentin Şlepac, fostul asasin la comandă al lui Sergiu Băhăian, care folosea oameni ai străzii, similar cazului detaliat mai sus, pentru a da o aparenţă de legalitate unor firme fantomă, iar apoi îi ucidea îngropându-i de vii sau aruncându-i în canalul Dunăre – Marea Neagră. Valentin Şlepac a dat o ţeapă statului român de 12,1 milioane de lei după ce a vândut mii de tone de fier vechi fără să plătească TVA (4,1 milioane de lei) şi impozit pe profit (5 milioane de lei), la care se adaugă penalităţi de întârziere. Bărbatul şi-a derulat afacerile ilegale prin firma SC Dezmembrări Impex SRL, care se ocupa cu achiziţionarea de resturi metalice reciclabile.

  • Un an şi şase luni de închisoare pentru că a încercat să mituiască un poliţist

    Curtea de Apel Galaţi a finalizat cazul unui gălăţean prins la volan fără permis de conducere, care a încercat să scape de dosarul penal, mituind poliţistul care îl oprise în trafic. Radu Gabriel Crihană i-a propus omului legii să „uite” de dosarul penal, sugerându-i să treacă numele unui amic de-al său în procesul verbal de constatare a infracţiunii, dar oferindu-i şi o „bonificaţie” de 500 de lei. Drept răspuns, poliţistul a anunţat Serviciul Anticorupţie Galaţi, care l-a prins în flagrant pe bărbat, când încerca să ofere mita. Radu Gabriel Crihană a fost arestat, iar Tribunalul Galaţi l-a condamnat la un an şi şase luni de închisoare pentru dare de mită, pedeapsa fiind menţinută zilele trecute şi de Curtea de Apel Galaţi. Judecătorii au fost indulgenţi faţă de mituitorul poliţistului, luând decizia de a-i suspenda pedeapsa sub supraveghere. Cei 500 de lei daţi drept mită au fost confiscaţi în folosul statului, iar pentru următorii patru ani şi jumătate Radu Gabriel Crihană este obligat să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Galaţi, să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, dar şi să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă.

    „Comision” ca să-ţi racordezi casa la reţeaua electrică

    Tendinţa de a cere bani se manifestă mai mult, din păcate, de partea oamenilor legii, a funcţionarilor publici sau a personalului contractual. În ultimele luni doi ingineri de la Electrica au fost trimişi în judecată pentru luare de mită. Schema este cunoscută. Oamenii cer mult mai mult decât face o prestaţie obişnuită, diferenţa reprezentând „comisionul”. Georgel Ştefu a ajuns în atenţia anchetatorilor în urma unui denunţ al unui localnic din comuna Cuza-Vodă, care dorea să-şi racordeze casa la reţeaua electrică. Printre atribuţiile inginerului de la Electrica intra şi racordarea la reţeaua electrică a consumatorilor individuali, iar când a fost contactat de bărbatul din Cuza Vodă, s-a gândit că este o bună oportunitate de a face ceva bani la negru. El i-a pus în vedere localnicului din comuna Cuza-Vodă, Costel Drăgan, că „treaba” face 3.000 de lei, deşi lucrarea costa doar 1.500 de lei. Pentru că ştia aproximativ cam la cât se ridică costurile branşării la reţeaua electrică, omul i-a cerut să îi dea chitanţă pentru bani, dar inginerul de la Electrica i-a spus că „trebuie să trăiască şi el”, gest care l-ar putea costa acum până la 12 ani de închisoare.