Tag: Crucea Rosie

  • Austeritatea împinge Europa către sărăcie, şomaj şi disperare colectivă

    Politicile de austeritate adoptate ca răspuns la criza datorilor din ultimii ani împing Europa într-o perioadă prelungită de sărăcie, şomaj ridicat, excludere socială, accentuare a inegalităţii şi disperare colectivă, arată un studiu al Federaţiei Internaţionale a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii. “În timp ce alte ţări combat cu succes sărăcia, în Europa creşte. (…) Consecinţele pe termen lung ale acestei crize nu au apărut încă. Problemele vor fi resimţite timp de decenii, chiar dacă economia îşi revine în viitorul apropiat (…) Ne întrebăm dacă noi, la nivelul continentului (Europa, n.r.) înţelegm ce ne-a lovit”, notează organizaţia internaţională, citată de cotidianul britanic The Guardian.
    Raportul critic al Crucii Roşii, obţinut în exclusivitate de publicaţia britanică, conţine perspective foarte pesimiste pentru zeci de milioane de europeni.
    Şomajul în masă, mai ales în rândul tinerilor, 120 de milioane de europeni care trăiesc la limita sărăciei, riscurile tot mai mari de tulburări sociale şi instabilitate politică, estimate a fi de două-trei ori mai mari decât în alte zone ale lumii, precum şi nesiguranţa ridicată din rândul clasei de mijloc fac împreună viitorul european mai nesigur decât în orice alt moment de după Al Doilea Război Mondial. “Milioane de europeni trăiesc în nesiguranţă, fără să ştie la ce să se aştepte în viitor. Este una dintre cele mai periculoase stări psihologice. Vedem cum disperarea tăcută se întinde în rândul europenilor, ducând la depresie, resemnare şi pierderea speranţei. Comparativ cu 2009, noi milioane de oameni au ajuns să stea la cozi pentru a fi ajutaţi cu alimente, fără acces la îngrijire medicală sau posibilitatea de a-şi cumpăra medicamente. Milioane de oameni nu au locuri de muncă şi mulţi dintre cei care lucrează încă au dificultăţi să-şi întreţină familiile, din cauza salariilor insuficiente şi preţurilor în creştere puternică”, notează organizaţia internaţională.
    Numărul persoanelor care depind de Crucea Roşie a crescut în 22 de ţări analizate cu 75% în perioada 2009-2012.
    Sondajul Crucii Roşii, derulat în prima jumătate a acestui an, a vizat cele 28 de state membre UE şi 14 ţări din Balcani, Europa de Est şi Asia.
    În UE, impactul puternic al crizei nu s-a limitat la periferia zonei euro, ci s-a întins şi către state “de succes”, precum Germania sau ţările nordice. În pofida succesului Germaniei de a evita rate ridicate ale şomajului, un sfert dintre persoanele angajate au salarii mici. Astfel, jumătate din noile contacte de muncă de după 2008 sunt slab plătite, cu normă redusă şi de obicei fără contribuţii la asigurări sociale. În statele baltice şi Ungaria, până la 13% din populaţie a părăsit ţara în ultimii ani din cauza dificultăţilor economice. Studiul notează un trend tot mai puternic de migraţie, în principal dinspre Est spre Vest, în căutare de locuri de muncă.
    Criza locurilor de muncă este una dintre cele mai grave probleme pentru UE şi zona euro. Dintre cei peste 26 de milioane de şomeri din UE, 11 milioane nu au mai lucrat de peste un an, dublu comparativ cu 2008, când a izbucnit criza financiară la nivel global. Ratele şomajului în rândul tinerilor variază între 33% şi 60% într-un sfert dintre ţările analizate. La fel de distructiv pentru familii este şi şomajul pentru categoria de vârstă 50-64 de ani, aproape dublu la nivelul UE faţă de 2008. “Ritmul creşterii şomajului în ultimele 24 de luni este un semnal al adâncirii crizei, cu impact sever asupra oamenilor şi posibil riscuri de tulburări sociale şi extremism. Având în vedere şi creşterea costului vieţii, situaţia este periculoasă”, se arată în raport.
    În pofida presupusului succes al Germaniei, motorul economic al Europei, studiul foloseşte chiar cea mai mare ţară a UE pentru a ilustra creşterea discrepanţelor de bunăstare şi ridică semne de întrebare referitor la modelul tradiţional european, al economiei de piaţă sociale. Potrivit unui studiu al fundaţiei Bertelsmann, circa 5,5 milioane de germani au căzut în ultimul deceniu din clasa de mijloc în cea a veniturilor scăzute, în timp ce aproximativ 500.000 au intrat în rândul celor cu venituri ridicate.

  • Bogăţia planetară – împărţită de tot mai puţine persoane

    “A fi populist” a devenit astăzi cea mai mare jignire, dar ce ne facem atunci când “populistul” este chiar Credit Suisse din cauza unui raport, World Wealth Report, alcătuit în cea mai mare parte din cifre? În acest raport, banca elveţiană ne spune în substanţă că în pofida crizei economice, bogăţia din lume este într-o continuă creştere, numai că mai nou, această bogăţie este împărţită de mai puţine persoane.
    În ultimii 10 ani, bogăţia planetară a crescut cu 68%, ajungând la un total de 241.000 de miliarde de dolari. Bineînţeles că trei sferturi din acest câştig a ajuns în Statele Unite, care cu toate acestea se pare că s-ar afla în pragul unui faliment. Media bogăţiei globale a ajuns la vârful de 51.600 dolari, cu 10% care posedă 80%. Celebrul 1% aflat deasupra capetelor noastre la o distanţă siderală, posedă 46%. Numai că veştile bune (pentru ei) nu se opresc deloc: până în anul 2018, bogăţia globală va creşte cu 40% şi va ajunge la 334.000 de miliarde. Ar fi interesantă şi realizarea unui grafic paralel care să arate cu cât vor creşte în schimb cheltuielile şi taxele pentru oamenii de rând.
    Pe celălalt front, cel al pajiştii vaste a suferinţei sociale, acolo unde locuiesc oamenii de rând, lucrurile merg din ce în ce mai rău. Un raport privind criza din Europa realizat de organizaţia Crucea Roşie şi prezentat în avans de ziarul Guardian spune următoarele: “Consecinţele pe termen lung ale crizei încă urmează să se manifeste. Problemele provocate de aceasta vor persista de-a lungul a mai multor decenii, chiar dacă în viitorul apropiat economia s-ar putea redresa. Ne întrebăm dacă în calitate de continent ne dăm seama ce s-a abătut asupra noastră”.
    Cu toate acestea lumea e din ce în ce mai bogată. Clasamentul realizat de Credit Suisse ne spune că cele mai bogate naţiuni se află, bineîneles, în Occident. În fruntea clasamentului se află Elveţia, cu o medie de 513.000 de dolari, urmată de Australia, Norvegia şi Luxemburg. În lumea întreagă, două treimi din persoanele adulte posedă bunuri pentru o medie de 10.000 de dolari. În Rusia, 110 persoane ţin în mâinile lor 35% din bogăţiile întregii ţări. Din cele 98.700 de persoane a căror bogăţie depăşeste suma de 50 de milioane, mai bine de jumătate trăiesc în SUA, Europa aflându-se pe locul doi cu “doar” 25.000 de super bogătaşi. Numărul milionarilor din ţările membre BRIC (Brazilia – Rusia – India – China) a urcat de la 5 la 19% în 2010. Cu toate acestea nu China este ţara care conduce clasamentul creşterii numărului milionarilor, ci Polonia, singura ţară europeană care a reuşit să dribleze recesiunea. Însă, judecând după protestele împotriva guvernului Tusk, a impozitelor excesive care au afectat clasa medie şi a naţionalizării pensiilor private, oamenii de rând nu par a fi deloc mândri de recordul oligarhilor naţionali.