word-monitor

Tag: consiliul superior al magistraturii

  • Procurorii şi judecătorii vor da lecţii de legislaţie elevilor

    Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au semnat la sfârşitul săptămânii trecute un protocol de colaborare în baza căruia instituţiile amintite vor realiza un program de educare a elevilor din învăţământul preuniversitar în spiritul respectului faţă de lege, al echităţii sociale şi al atitudinii civice. Semnatarii îşi propun ca educaţia juridică să înceapă încă de la vârsta de integrare a copilului în învăţământul obligatoriu, prin facilitarea accesului la cunoştinţe elementare de drept. Elevii din învăţământul preuniversitar vor avea ocazia să afle direct de la specialiştii în domeniu, respectiv procurori şi judecători, informaţii utile legate de legislaţie, principiile şi normele civice.

    Activitate pro bono

    Elevii vor putea să viziteze instanţele şi parchetele, să participe la concursuri cu teme juridice, dar şi la mese rotunde. Procurorii, judecătorii şi personalul de specialitate care vor participa la aceste activităţi vor fi selectaţi de reprezentanţii Ministerului Public şi de cei ai Consiliului Superior al Magistraturii. Comitetul de monitorizare, alcătuit din reprezentanţi ai tuturor părţilor semnatare, va autoriza, printre altele, temele care urmează a fi abordate în cadrul sesiunilor de informare, dar şi conţinutul materialelor care va face parte din programul de educaţie juridică. Activitatea derulată de practicienii dreptului în ceea ce priveşte educarea elevilor cu privire la legislaţie şi atitudine civică nu va constitui activitate didactică şi se va realiza în mod voluntar şi neremunerat.

  • Comisii de evaluare a incidenţei legii penale mai favorabile în executarea pedepselor

    Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind constituirea comisiilor de evaluare a incidenţei aplicării legii penale mai favorabile în cazul persoanelor aflate în executarea pedepselor şi măsurilor educative privative de libertate, din perspectiva intrării în vigoare a noului Cod penal şi a Codului de procedură penală, pentru a se evita apariţia cazurilor de privare nelegală de libertate.
    În Nota de fundamentare se arată că, prin adoptarea de către Parlament a legilor privind Codul Penal şi Codul de procedură penală, fapt ce definitivează reforma în materie penală, procesual şi execuţional penală, întregul proces a dobândit certitudine cu privire la soluţiile legislative alese şi că, având în vedere că termenul de intrare în vigoare stabilit pentru toate aceste acte normative este 1 februarie 2014, se impune luarea măsurilor de implementare necesare în toate domeniile nou-reglementate.
    “Astfel, după cum se cunoaşte, noul Cod penal vine cu o reaşezare în limite normale a tratamentului sancţionator, aşa încât succesiunea celor două coduri penale poate ridica în multe situaţii problema determinării legii mai favorabile. Modificările regimului sancţionator cuprinse în noul Cod penal determină în concret necesitatea analizării situaţiei fiecărei persoane private de libertate şi a determinării legii penale mai favorabile, a modalităţii de aplicare a acesteia şi a efectelor pe care aplicarea legii penale mai favorabile le va avea asupra executării sancţiunilor aplicate”, se spune în document.
    Autorul proiectului susţine că deosebit de importantă este identificarea corectă şi urgentă a tuturor cazurilor în care, ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri, se impune încetarea de îndată a detenţiei, pentru a se evita apariţia cazurilor de privare nelegală de libertate.
    În acest sens, prezenta hotărâre propune cooperarea între MJ, prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române în vederea evaluării legalităţii detenţiei persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate ori aflate în executarea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, din perspectiva intrării în vigoare a noilor coduri şi a legilor de punere în aplicare ale acestora.
    Astfel, la nivelul fiecărui penitenciar, centru de reeducare şi centru de reţinere şi arestare preventivă se vor constitui comisii de evaluare formate din judecători, procurori şi personal din cadru penitenciarelor, al centrelor de reeducare, respectiv al centrelor de reţinere şi arestare preventivă.
    Secretariatul comisiilor de evaluare va fi asigurat de către personalul penitenciarului/ centrului de reeducare/ centrului de reţinere şi arestare preventivă, după caz.
    Comisiile de evaluare îndeplinesc următoarele obiective: analizează dosarele persoanelor care se află în executarea pedepselor privative de libertate; întocmesc fişe care cuprind: cuantumul şi stadiul executării fiecărei pedepse; pedepsele aplicate pentru fapte dezincriminate ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal; cuantumul în care se impune reducerea pedepsei ca urmare a aplicării art. 6 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; data la care se împlineşte durata pedepsei reduse conform art. 6 din Codul penal; cazurile în care se impune înlocuirea pedepsei închisorii cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie.
    De asemenea, comisiile de evaluare au obligaţia de a transmite dosarul complet al fiecărui condamnat la instanţele competente să dispună cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile.
    “Instituţiile cu atribuţii în domeniu vor asigura de îndată sprijin în vederea completării şi formării dosarelor, la solicitarea comisiilor de evaluare ori a penitenciarului, centrului de reeducare sau a centrului de reţinere şi arestare preventivă”, se mai precizează în notă.
    La final, se arată că au fost consultate instituţiile şi autorităţile cu atribuţii în domeniu, prezenta formă fiind rezultatul consensului tuturor instituţiilor implicate — CSM, PÎCCJ, MAI şi ANP, iar actul normativ are nevoie de avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi Consiliului Legislativ.

  • Fostul preşedinte al CSM a câştigat din nou pe mâna judecătorilor gălăţeni

    Judecătorul Alina Ghica, fostul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a avut din nou câştig de cauză în procesul intentat structurii pe care a condus-o timp de mai mulţi ani. Fostul preşedinte al CSM a reuşit să obţină ieri suspendarea notei de constatare 10.186/07.02.2013, în baza căreia a fost destituită din funcţie, decizia Curţii de Apel Galaţi fiind valabilă până la judecarea procesului ce vizează legalitatea actului amintit. Judecătorii de la Curtea de Apel Galaţi i-au dat dreptate colegei de breaslă şi anterior, când au decis să suspende aplicarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a luat act de pierderea de către Alina Ghica a calităţii de membru CSM. Decizia instanţei gălăţene este executorie până la judecarea pe fond a dosarului, după ce CSM a atacat cu recurs hotărârea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De amintit este că hotărârea Curţii de Apel Galaţi vine după ce Curtea Constituţională a pronunţat o decizie favorabilă şi în cazul judecătorului Cristi Danileţ, revocat din CSM odată cu judecătoarea Alina Ghica. Curtea Constituţională a stabilit că bună parte din procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii ar fi neconstituţională pentru că prin modul în care este realizată încalcă independenţa membrilor CSM.

    Guvernul României rămâne parte în proces

    Fostul preşedinte al CSM a chemat ca parte în proces şi Guvernul României, iar instituţia a încercat să se folosească de o excepţie prevăzută de lege pentru a scăpa de dosar, dar, din nou, judecătorii gălăţeni au fost de altă părere. „Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Guvernul României, ca nefondată”, a decis Curtea de Apel Galaţi.
    De menţionat este că judecătorul Cristi Dănileţ a contestat şi el, la Curtea de Apel Bucureşti, hotărârea CSM prin care i s-a încetat mandatul de membru, procesul fiind în curs de soluţionare, ca şi în cazul Alinei Ghica. Decizia Curţii de Apel Galaţi este ciudată în contextul în care Adunarea Generală a judecătorilor de la această instanţă a decis în şedinţa din 11.01.2013 să o revoce din funcţia de membru al CSM pe judecătoarea Alina Ghica. Magistratul, fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost implicată în scandalul din justiţie declanşat după rocada controversată a procurorului Oana Hăineală la şefia instituţiei, aceasta ocupând anterior postul de vicepreşedinte al CSM.