word-monitor

Tag: consiliul fiscal

  • Consiliul Fiscal estimează evaziunea fiscală la 14,5% din PIB-ul anului trecut

    Evaziunea fiscală a crescut în perioada de criză cu aproximativ 3 puncte procentuale din PIB, de la 11,2% în 2008 la 14% din PIB în 2012, dar în scădere faţă de 2010, când majorarea taxelor a dus la un nivel record al impozitelor neplătite, de 15,2% din PIB, potrivit raportului Consiliului Fiscal.
    Analiza are ca bază de plecare estimările Institutului Naţional de Statistică privind economia subterană, care s-a ridicat anul trecut la 24,5% din PIB, faţă de 19,5% din PIB în 2008, o diferenţă de 5 puncte procentuale în patru ani. Şi la acest capitol vârful a fost atins în 2010, cu un nivel de 24,8% din PIB. Ca valoare nominală, Consiliul Fiscal situează evaziunea fiscală la 81,14 miliarde lei, cu 40% mai mare decât în 2008, când se situa la 57,6 miliarde lei.
    Mai multe de jumătate din această sumă provine din evaziunea pe TVA, care reprezintă 8,32% din PIB. Evaziunea din TVA a cunoscut un nivel maxim în 2010, când a urcat până la 9,58% din PIB, după ce statul a decis creşterea cotei de la 19% la 24%, una dintre cele mai ridicate din Europa.
    Pe locul secund se plasează contribuţiile de asigurări sociale, cu venituri neîncasate de aproape 20 milliarde lei şi o pondere de 3,24% din PIB.
    “Contribuţiile la asigurările sociale contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de «muncă la negru» salariaţi în economia subterană). Acesta poate fi estimat pe baza datelor INS cu privire la numărul de salariaţi pe baza anchetei asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) şi numărul de salariaţi din cercetarea statistică privind costul forţei de muncă în unităţile economico-sociale. La nivelul anului 2012, în România erau circa 1,45 milioane salariaţi la negru, reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaţilor din economie”, se arată în raportul Consiliului Fiscal.
    În calculul evaziunii fiscale la CAS şi impozitul pe venit, s-a luat în calcul remunerarea salariaţilor aferentă valorii adăugate corespunzătoare muncii la negru şi sectorului informal (populaţie). În ceea ce priveşte evaziunea fiscală la impozitul pe profit, s-a luat în calcul estimarea INS cu privire la excedentul brut din exploatare din economia neobservată (ca proxy pentru profitul aferent economiei neobservate) şi ponderea acestuia în total excedent brut din exploatare din economie.
    Pentru evaziunea la accize şi “taxa pe viciu” la alcool şi ţigări, conform estimărilor Consiliului Fiscal, cea mai mare contribuţie o au ţigările, comerţul ilicit cu ţigări situându-se în medie la circa 20% din piaţă în perioada 2003-2012.
    Evaziunea la ţigări a crescut în 2006 la peste 36% din piaţă pe fondul introducerii “taxei pe viciu” şi creşterii accizelor (de la 16,5 euro/1000 ţigarete în prima parte a anului 2005 la 24,5 euro/1000 ţigarete în 2006), o nouă recrudescenţă a comerţului ilicit fiind înregistrată în 2009-2010 pe fondul creşterii accizelor de la 31,5 euro/1000 ţigarete în prima parte a anului 2008 la 64 euro/1000 ţigarete în 2010.
    În ceea ce priveşte alcoolul, evaziunea a fost în medie în jur de 45% din piaţă, cu o valoare mult mai mare la alcool etilic şi produsele distilate şi produse intermediare şi semnificativ mai mică la bere.
    De remarcat faptul că în cazul produselor intermediare evaziunea este una foarte mare în acest moment, ea crescând foarte rapid în urma majorării accizei de la 51,8 euro/hl la începutul anului 2009 la 165 euro/hl în 2011. Acest lucru a condus la prăbuşirea veniturilor din accize la această categorie de la 106 milioane lei în 2008 la rambursări nete de accize în 2012. “În plus, la nivelul accizelor din alcool, deşi în perioada 2006-2012 cuantumul accizelor a crescut foarte rapid (de la 465,35 euro/hl alcool pur în cazul alcoolului etilic şi produselor distilate la începutul anului 2006 la 750 euro/hl alcool pur în 2010, după care a rămas constant până în 2012, o creştere de peste 60%), veniturile din accize colectate au crescut foarte puţin (doar cu 9% în perioada 2006-2012)”, se mai spune în raport.
    Cel mai scăzut grad de conformare se înregistrează la TVA, de doar 50,0% TVA încasat din obligaţiile teoretice de plată în 2012.
    De asemenea, se remarcă în cazul TVA o uşoară îmbunătăţire a gradului de conformare în 2011-2012. Pe de altă parte, la CAS şi impozitul pe profit se observă o deteriorare a conformării în perioada 2011-2012.
    De asemenea, în cazul impozitului pe venit şi, într-o măsură mai mică, în cazul impozitului pe profit, se remarcă o îmbunătăţire a gradului de conformare în perioada 2005-2006 după introducerea cotei unice de impozitare de 16%, după care în perioada 2007-2012 s-a înregistrat o stagnare a gradului de conformare şi ulterior o deteriorare a acestuia până la nivele chiar inferioare perioadei de dinainte de 2005.
    Deteriorarea gradului de conformare se poate observa şi în cazul CAS în perioada 2009- 2012, după creşterea cotelor de CAS în anul 2008.

  • „Precizările CE demonstrează că Guvernul şi MFP au acţionat corect şi profesionist în cazul rectificării bugetare”

    Precizările Comisiei Europene (CE) demonstrează că Guvernul României şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP) au acţionat corect şi profesionist în cazul rectificării bugetare, a declarat, pentru AGERPRES, Ionel Blănculescu, consilier onorific al premierului şi proprietarul unei companii de consultanţă financiară.

    „Asistăm de ceva timp, mai bine zis imediat după 30 iulie, data primei rectificări bugetare din acest an, la o polemică interesantă în ceea ce priveşte corectitudinea respectivei operaţiuni financiare. Implicate sunt două foarte importante instituţii ale statului român, Guvernul României şi Consiliul Fiscal (CF)”, a spus Blănculescu.

    Potrivit acestuia, obiectul polemicii îl reprezintă aparent modul diferit în care cele două instituţii evaluează sistemul de formare a veniturilor la bugetul de stat şi pe cale de consecinţă, arhitectura rectificării bugetare.

    „Dacă am ajusta datele Consiliului Fiscal cu informaţiile actualizate de la Ministerul Finanţelor am constata că diferenţele de opinii profesionale nu ar fi atât de evidente, cât s-au lăsat să se întrevadă. Să încercăm să dovedim afirmaţia. Consiliul Fiscal notează că execuţia veniturilor bugetare totale în primele 6 luni ale anului arată o «nerealizare semnificativă», echivalată cu un «eşec major» în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, în contextul în care bugetul prevede o majorare de 52,3% faţă de sumele atrase în anul 2012, iar execuţia la 6 luni relevă o diminuare de 5%. Studiul meu de caz, pentru a nu plictisi foarte mult cu cifre, îl efectuez numai pe un singur capitol de venituri bugetare, provenite din absorbţia fondurilor europene”, a precizat consilierul onorific.

    Acesta a mai spus că actualizând datele referitor la absorbţia fondurilor europene cu realitatea intrărilor de bani europeni de peste câteva zile, de la nivelul limită analizat de Consiliul Fiscal, valabil la 30 iunie, situaţia aflându-se într-o dinamică certă, se observă că în luna iulie, „deci în luna a 7-a, care nu a intrat în evaluările acestuia, de la Uniunea Europeană au intrat în ţară 730 milioane de euro, iar peste încă aproape o lună, în primele zile ale lui august, nivelul total al intrărilor a ajuns la 1,47 miliarde euro, adică aproximativ 60% din estimările extrem de ambiţioase ale anului 2013”.

    „Desigur, în baza acestor noi date financiare, concluziile Consiliului Fiscal se dovedesc eronate, fără însă a-l culpabiliza, mai mult vorbim cert de o performanţă guvernamentală şi anume triplarea, într-un timp relativ extrem de scurt, de la 7% la 21% a ratei de absorbţie a fondurilor europene. Aş îndrăzni să consider totuşi ca deplasată asocierea situaţiei semestrului I, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, cu un «eşec major», situaţia din teren contrazicând numai după câteva zile aserţiunea. Probabil, pe viitor, Consiliul Fiscal ar trebui să evite să genereze diverse încadrări, verdicte sau sentinţe şi să se rezume la activitatea de analiză şi evaluări macroeconomice”, informează Blănculescu.

    Acesta a precizat că folosirea extrapolării unei situaţii a veniturilor bugetare din semestrul I al anului pentru întreaga perioadă a acestuia, ca metodă de previziune financiară, folosită probabil de Consiliul Fiscal şi în cazul celorlalte capitole de venituri bugetare, cel puţin în cazul României, poate conferi surprize, ceea ce s-a mai văzut în ultimii ani, conducând la concluzii eronate.

    „Ne aducem aminte de «performanţele» pe această linie a reprezentanţei FMI din România, condusă în acele vremuri de Jeffrey Franks, care-şi schimbă trimestrial previziunile de creştere economică sau de deficit bugetar, lăsându-ne să ghicim care va fi până la sfârşitul anului varianta corectă. Se impune o comunicare mult mai eficientă între Ministerul Finanţelor Publice, în special secţiunea «Buget» şi Consiliul Fiscal, atât pe dimensiunea cantitativă, cât mai ales pe cea calitativă. În calitate de coordonator al Grupului Consultativ de la nivelul Primului Ministru realizez importanţa, apreciez şi respect în mod deosebit organizaţiile specializate în asigurarea condiţiilor de performanţă economică şi financiară pentru Guvernul României şi pe cale de consecinţă pentru mediul economic românesc”, a explicat consilierul onorific al premierului.

    Potrivit acestuia, Consiliul Fiscal reprezintă o instituţie extrem de respectabilă şi responsabilă în România, de recomandările şi sugestiile acesteia trebuind să ţinem cont, însă desigur în baza unor analize fiscal-bugetare permanent actualizate, activitatea financiară guvernamentală aflându-se într-o dinamică extrem de evolutivă, mai ales într-un an de creştere economică, de reconstrucţie a sistemelor naţionale fiscal-bugetare şi financiare, afectate de aplicarea în anii trecuţi a unui program eronat de austeritate, care a afectat major bazele economiei româneşti.

    „Chiar şi în prezenţa unor astfel de sincope, Consiliul Fiscal trebuie încurajat să continue demersurile de sprijin al politicii fiscal-bugetare a Guvernului, prin observaţii şi sugestii pertinente, înţelese, însuşite şi asumate de către responsabilii guvernamentali. Precizările de astăzi ale Comisiei Europene vin să confirme raţionamentul prezentat mai sus, demonstrând că Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice, au acţionat corect şi profesionist în cazul Rectificării Bugetare din 30 iulie 2013, iar precizările Consiliului Fiscal sunt binevenite, această instituţie având un rol crescând în asigurarea unor bune politici fiscale la nivel guvernamental, chiar dacă, în lipsa unor informaţii aflate într-o dinamică extrem de rapidă, concluziile sunt uneori pripite, dacă nu eronate sau mai bine zis depăşite, fără bineînţeles culpa organizaţiei, care realizează analizele şi evaluările pe baza unor informaţii devenite într-un termen foarte scurt, istorice”, a mai spus Blănculescu.

    Simon o’Connor, purtătorul de cuvânt al vicepreşedintelui CE, Olli Rehn, a declarat vineri pentru AGERPRES, că CE salută comentariile Consiliului Fiscal cu privire la rectificarea bugetară dar se simte confortabilă cu cifrele incluse în document, în condiţiile în care riscurile menţionate de Consiliul fiscal sunt reflectate în cifrele bugetare, în special în rezervele considerabile constituite în buget.

    „Rectificarea bugetară pe 2013 a fost discutată cu prilejul recentei vizite a misiunii FMI şi CE şi suntem confortabili cu cifrele incluse în rectificarea bugetară. Salutăm comentariile Consiliului fiscal şi rolul său în creştere pentru asigurarea unor politici fiscale bune. Riscurile menţionate în comentariile Consiliului fiscal sunt reflectate în cifrele bugetare, în special în rezervele considerabile constituite în buget”, a declarat Simon o’Connor.

    Consiliul Fiscal (CF) a apreciat, marţea trecută, în completările făcute la opinia preliminară privind proiectul de rectificare bugetară pe anul 2013, că există riscuri relevante în ceea ce priveşte încasările proiectate din TVA ca urmare a evoluţiei sub aşteptări a consumului privat.

    „În acelaşi timp pierderea de venituri ca urmare a reducerii cotei standard la pâine, făină şi grâu apare drept corect luată în considerare, Consiliul fiscal având estimări similare cu cele ale Ministerului de Finanţe. Totuşi, Consiliul fiscal îşi manifestă rezervele cu privire la dimensiunea impactului pozitiv asupra veniturilor bugetare al măsurilor compensatorii introduse (majorarea accizelor la alcool, produse de lux)”, se arată în document.

    CF susţine, totodată, că atingerea ţintelor în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene apare ca o provocare majoră, “ţintele fiind practic nerealiste, în contextul în care bugetul prevede o majorare de 52,3% faţă de sumele atrase în 2012, iar execuţia la 6 luni relevă o diminuare de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”.

    Premierul Victor Ponta a arătat, în deschiderea şedinţei de Guvern de miercurea trecută, că reprezentanţii Consiliului Fiscal au fost într-o mică eroare atunci când au prezentat punctul de vedere referitor la proiectul de rectificare bugetară pe anul 2013.

    „Domnul Gherghina este cel mai fericit când vede că vin banii de la Uniunea Europeană, şi pe bună dreptate. Poate prezentaţi datele oficiale, pentru că aceia de la Consiliul Fiscal au avut o mică eroare, în sensul în care 1,47 miliarde de euro încasaţi din 2,5 miliarde euro. (…) Mai discutaţi cu dânşii o dată, că nu e grav să greşeşti, ci să perseverezi”, a spus şeful Guvernului.

    La finele lunii iulie, autorităţile române şi misiunea Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene au ajuns la un acord la nivel tehnic în privinţa noului program de tip preventiv, care va fi pe o perioadă de 24 luni. Asistenţa financiară va fi de patru miliarde euro, acordată în mod egal de FMI şi CE.

  • Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică

    Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică

    Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică de 2% pentru anul 2013, pentru România, în condiţiile în care un an agricol cel puţin normal va contribui substanţial la rata de creştere economică.

    “Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică pentru anul 2013, balanţa riscurilor fiind înclinată pe partea pozitivă, respectiv înregistrarea unui avans economic mai ridicat, în condiţiile în care un an agricol cel puţin normal va contribui substanţial la rata de creştere economică, având în vedere efectul de bază semnificativ generat de producţia agricolă foarte slabă din anul 2012”, se arată în completările făcute la opinia preliminară a CF privind proiectul de rectificare bugetară pe anul 2013.

    Potrivit CF, în sens negativ ar putea contribui o deteriorare a sentimentului pe pieţele financiare internaţionale, în primul rând ca urmare a temerilor cu privire la retragerea stimulului monetar în SUA, dar şi ca urmare a unei evoluţii modeste a activităţii economice în zona euro.

    “Cu toate acestea, un avans suplimentar al PIB având drept sursă producţia agricolă este puţin probabil să se regăsească într-o creştere direct proporţională a veniturilor bugetare, având în vedere slaba fiscalizare a agriculturii şi experienţa anilor precedenţi. În plus, nota de fundamentare care însoţeşte rectificarea bugetară nu conţine şi o detaliere suficientă a cadrului macroeconomic, respectiv nu sunt precizate dinamicile anticipate la nivelul componentelor PIB, acestea fiind absolut necesare la realizarea unei prognoze de venituri riguros fundamentată”, consideră reprezentanţii CF.

    De asemenea, CF precizează că proiectul de rectificare bugetară este fundamentat pe o creştere economică de 2%, avansul economic fiind revizuit ascendent faţă de proiecţia iniţială de 1,6%, în principal ca urmare a evoluţiei peste aşteptări a activităţii economice din primul trimestru al anului curent şi ca urmare a unei evoluţii mult peste aşteptări a agriculturii.

    În opinia CF, majorarea PIB-ului real din primele trei luni din 2013 a fost susţinută exclusiv de cererea externă, în condiţiile în care consumul şi investiţiile au avut o contribuţie negativă la rata de creştere economică. Indicatorii economici pe termen scurt (evoluţia producţiei industriale, a cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul, datele privind comerţul internaţional cu bunuri al României etc.) semnalează continuarea acestui trend şi în trimestrul al doilea din 2013, ceea ce ar putea determina modificări suplimentare în structura avansului economic prognozat.