word-monitor

Tag: CNIPMMR

  • Măsura reducerii TVA la pâine trebuie extinsă la toate produsele alimentare

    Măsura reducerii TVA, aplicată deja în cazul pâinii şi al produselor de panificaţie, trebuie extinsă la toate produsele alimentare, deoarece în acest mod se asigură un grad ridicat de protecţie socială, în paralel cu stimularea producţiei, consumului şi sectorului industriei agro-alimentare, a declarat, într-o conferinţă de presă, Liviu Rogojinaru, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

    „Susţinem extinderea măsurii TVA redusă pentru toate alimentele, potrivit practicilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene, concomitent cu reducerea cotei generale a TVA de la 24% la 19%, începând cu data de 1 ianuarie 2014. Principalele raţiuni care stau la baza adoptării unei astfel de măsuri ţin de protecţia socială, stimularea producţiei, consumului şi sectorului industriei agro-alimentare. Nu în ultimul rând, pledăm pentru îmbunătăţirea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală pentru reducerea fiscalităţii, simplificarea birocraţiei şi a formularelor fiscale, în special pentru IMM-uri”, a afirmat Liviu Rogojinaru.

    Potrivit acestuia, conducerea CNIPMMR a început deja discuţiile cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe, în vederea extinderii măsurii de reducere a TVA la toate produsele alimentare.

    „Peste jumătate din ţările Uniunii Europene (15 din 28 de state membre) aplică reduceri de – Malta are un nivel de 0% pentru toate produsele alimentare. Luxemburg aplică un nivel unic al TVA de 3% pentru alimente, Spania şi Italia – de 4%, iar Olanda – de 6%”, a mai spus vicepreşedintele CNIPMMR.

    Consiliul a realizat de altfel, în perioada 12-23 septembrie, o consultare privind efectul micşorării TVA la pâine şi alte produse de panificaţie, sub forma unui sondaj derulat prin intermediul portalului www.immromania.ro, la nivelul membrilor portalului şi ai CNIPMMR.

    Astfel, la întrebarea ‘Consideraţi că măsura de reducere a TVA la pâine are un real efect social asupra puterii de cumpărare a populaţiei?’, 44% dintre întreprinzătorii chestionaţi consideră că efectul va fi nesemnificativ.

    Potrivit unui Ordin comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Finanţelor Publice, pâinea şi specialităţile din panificaţie fără umplutură au TVA de 9%, începând de la data de 1 septembrie.

    Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat luni, pentru AGERPRES, că mai mult de jumătate din reducerea preţului la pâine, ca urmare a scăderii TVA, a fost simţită de consumatori după prima săptămână de aplicare.

  • „Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze”

    „Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze”

    Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze, astfel încât să crească numărul estimat de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) beneficiare, de la 2.000 la 4.000 de unităţi, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

    „Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze. O parte din IMM-urile membre ale CNIPMMR ne-au solicitat să intervenim pentru reducerea plafonului maxim al ajutorului acordat la 80.000 de euro, ceea ce va face ca numărul beneficiarilor să crească de 2,5 ori, chiar şi fără acordarea de resurse suplimentare, de la 2.000 la 5.000 de întreprinderi. Este vorba de o valoare medie a ajutorului de 25.000 euro/beneficiar, faţă de media de 62.500 euro/beneficiar luată în calcul în H.G. nr. 274/2013”, a afirmat Ovidiu Nicolescu.

    Acesta a subliniat, totodată, că în România trebuie acordate ajutoarele de minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii, care contribuie la dezvoltarea sau modernizarea acestora, la crearea de noi locuri de muncă şi la creşterea Produsului Intern Brut (PIB).

    „Este esenţială maximalizarea efectelor schemei de ajutor, prin îmbunătăţirea procedurii, respectiv prin eliminarea criteriului priorităţii datei depunerii cererii şi înlocuirea principiului «Primul venit, primul servit», cu evaluarea calitativă a cererilor de ajutor de minimis. De asemenea, trebuie instituite unele criterii de performanţă pentru evaluarea cererilor, raportate la: sectoarele de activitate prioritare şi competitive la nivel naţional/european; numărul de locuri de muncă realizat; gradul de inovabilitate – noile tehnologii; cifra de afaceri etc. Nu în ultimul rând, evaluarea cererilor de ajutor trebuie făcută de către o comisie de specialitate, constituită din reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Economiei – structura pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, precum şi Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice”, a precizat preşedintele CNIPMMR.

    Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis este de 500 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 125 milioane euro, cu posibilitatea suplimentării, astfel: a) credite de angajament pentru emiterea de acorduri pentru finanţare, în valoare de 500 milioane lei, pentru perioada 2013-2014; b) credite bugetare pentru plata ajutorului de minimis, în valoare de 250 milioane lei, pentru anul 2014, respectiv 250 milioane lei, pentru anul 2015.

    Sesiunea de înregistrare online desfăşurată în 28 august pentru schema de minimis a fost declarată închisă după numai şase minute, reprezentanţii Ministerului Finanţelor arătând că resursele IT alocate schemei au fost insuficiente în urma anticipării greşite a numărului mare de firme care sunt interesate. De altfel, în cursul aceleiaşi zile, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a anunţat că sesiunea va fi anulată şi reluată ulterior pentru a oferi egalitate deplină de şanse tuturor IMM-urilor interesate să înregistreze cereri de finanţare, eliminând orice suspiciune cu privire la corectitudinea derulării acestei proceduri.

    Chiţoiu a dispus demararea unei anchete interne împreună cu STS şi alte instituţii competente din domeniul siguranţei IT.

    Prin această schemă de ajutor de stat, IMM-urile pot primi fonduri nerambursabile de până la 200.000 de euro.