Potrivit informaţiilor furnizate de către directorul executiv al Ecosal, Ionuţ Pucheanu, începând de săptămâna viitoare în atenţia specială a societăţii se vor afla câinii comunitari care se află în vecinătatea unităţilor de învăţământ şi a unităţilor medicale. „Dacă până acum am acţionat cu o singură echipă formată din doi hingheri, deoarece Ecosal are în dotare un singur utilaj de strângere a câinilor de pe străzi şi transport la padoc, începând de săptămâna viitoare va mai fi formată o echipă de doi hingheri care va acţiona în cursul după amiezii, folosind acelaşi utilaj. Ecosal are şase hingheri, dar din cauza faptului că avem în dotare un singur mijloc de transport al câinilor nu au putut acţiona decât doi hingheri, care strângeau zilnic în medie circa 15 câini de pe stradă”, ne-a declarat directorul Ionuţ Pucheanu. Potrivit aceleiaşi surse, se va acţiona în special pentru ridicarea haitelor de maidanezi care se află în vecinătatea unităţilor de învăţământ sau a unităţilor sanitare. La ora actuală, potrivit declaraţiei lui Ionuţ Pucheanu, pe străzile Galaţiului sunt circa 16.000 de câini comunitari.
Tag: caini fara stapan
-
Petiţie contra câinilor maidanezi, pe reţelele de socalizare
Moartea tulburătoare a copilului din Bucureşti care a sfârşit în colţii maidanezilor nu a lăsat fără reacţie nici mediul online. De două zile, pe o reţea de socializare circulă o petiţie care cere ca toţi câinii care nu sunt adoptaţi în 30 de zile din momentul în care au fost prinşi şi duşi în adăposturi să fie eutanasiaţi. Petiţia este cât se poate de transparentă şi nu lasă loc de interpretări. “Nu vrem să fie returnaţi în teritoriu după ce au fost sterilizaţi şi crotaliaţi, pentru că reprezintă un real pericol public pentru populaţie, după cum demonstrează cazurile copiilor şi adulţilor ucişi de maidanezi, precum şi numărul în creştere al persoanelor atacate şi muşcate, costurile îngrijirilor medicale pentru victime fiind mult mai mari decât costurile eutanasierii câinilor comunitari”, se arată în textul cererii.Pe câteva pagini se aduc argumente pro-eutanasiere, printre care numărul victimelor făcute de câini: aproximativ 16 mii în 2012, şi 12 mii în 2011. Petiţia a fost semnată de aproape 7.500 de persoane în doar 3 zile. -
Aşteptând o tragedie
Trebuie să moară cineva pentru ca un lucru greşit să fie îndreptat, să se facă ceva. Numai că în România nici moartea nu pare a determina autorităţile să îşi facă treaba. Aşa s-ar zice, dacă luăm în calcul că abia după ce un copil în vârstă de numai patru ani a fost sfâşiat de maidanezi, din nou, opinia publică a redescoperit problema maidanezilor. Toţi strigă că e normal să se facă ceva concret astfel încât oamenii să nu mai fie carne pentru câini. Din păcate, este a treia oară când un om îşi pierde viaţa, numai în Bucureşti, în colţii câinilor şi doar vorbe multe au curs, nimic efectiv nu s-a întâmplat.Nu sunt niciun partizan al măcelăririi câinilor – mulţi sunt agresivi tot din cauza oamenilor – dar nici nu cred că trebuie să mergem pe stradă, noi şi mai ales copiii, cu frica în sân că un câine ne va ataca. Sunt oraşe în ţară în care, cu mulţi bani, e adevărat, problema agresivităţii şi numărului câinilor vagabonzi nu se mai pune. Fie că i-au sterilizat, adoptat şi eutanasiat doar pe cei violenţi, fie că au eutanasiat câinii pentru care nimeni nu îşi asuma responsabilitatea şi păreau a fi agresivi, cert e că lucrurile stau oarecum mai echilibrat. Numai că Galaţiul face parte dintre oraşele care nu au luat vreo măsură efectivă legată de câinii vagabonzi, poate pe principiul că în ultimii ani la noi aceştia nu au omorât pe nimeni. Sutele de gălăţeni muşcaţi de câini probabil că nu sunt consideraţi a fi destul de importanţi ca să se facă ceva.Eu cred că o menţinere constantă în jurul cifrei de 1.000 a numărului gălăţenilor muşcaţi anual de câinii vagabonzi ar trebui să pună pe gânduri şi autorităţile gălăţene. Sper că nu aşteaptă să moară cineva pentru a lua vreo măsură. Asta deoarece cred că ar trebui să considere că fiecare om muşcat de un maidanez în oraş e un semnal de alarmă pentru autorităţi. Tot ele – că de aia, vrem, nu vrem, îi plătim – ar trebui să găsească şi o cale de echilibru pentru limitarea fenomenului.Calitatea de iubitor de animale nu cred că o exclude pe aceea de iubitor de oameni. Oricât am spune că unii câini sunt provocaţi să atace, sunt şi specimene care nu mai au ce căuta pe străzi. Şi asta ar trebui să se ia în calcul şi la Galaţi, înainte ca o tragedie să se întâmple şi la noi.