word-monitor

Tag: BCE

  • Leul românesc, vedeta Europei

    Leul românesc, vedeta Europei

    Cea mai performantă monedă din Uniunea Europeană, la finele primelor zece luni ale acestui an, este leul românesc. Moneda naţională este singura care înregistrează o creştere în faţa euro comparativ cu cotaţia din ianuarie, conform unei analize a Casei de brokeraj Noble Securities.

    La sfârşitul lui octombrie, leul a înregistrat o creştere de circa 0,5% în faţa euro comparativ cu cotaţia avută la începutul lunii. Forintul a marcat un avans de aproape 0,7% în octombrie faţă de euro, iar zlotul polonez s-a apreciat cu circa 0,9%. Kuna croată a înregistrat o variaţie redusă luna trecută raportat la euro, coroana cehă s-a depreciat cu circa 0,4%, iar coroana suedeză şi lira sterlină au scăzut cu circa 1,3% fiecare în perioada menţionată.

    Coroana cehă ar putea avea mişcări ample în piaţă în perioada următoare; cu rata cheie a dobânzii de referinţă practic la zero în Cehia, cu rata inflaţiei scăzând la 1% în septembrie şi o creştere economică sub aşteptări, revin din ce în ce mai des în discuţie varianta menţionată de reprezentanţi ai Băncii Naţionale a Cehiei de a continua relaxarea monetară şi posibilitatea de a se efectua inclusiv intervenţii oficiale în piaţa valutară pentru a slăbi moneda cehă, cu scopul de a regla inflaţia şi de a stimula exporturile.

    “În ultimele câteva luni, moneda naţională a fost doar puţin influenţată de ciclul de relaxare a politicii monetare lansat de BNR şi, în plus, a rezistat destul de bine turbulenţelor create de evenimentele externe, care au fost nu doar multe, ci şi importante şi, în consecinţă, generatoare de volatilităţi crescute în piaţă. În ceea ce priveşte euro, trebuie spus că moneda unică a avut în octombrie un parcurs favorabil faţă de USD (cu o creştere de circa 0,4%), deşi a fost afectată în ultimele zile ale lunii trecute de rezultatele dezamăgitoare înregistrate atât de Germania, cât şi de Zona Euro în ansamblul său în ceea ce priveşte şomajul; în plus, depărtarea ratei inflaţiei din Zona Euro de obiectivele Băncii Centrale Europene (BCE) a întărit speculaţiile potrivit cărora BCE ar putea lua în calcul scăderea dobânzii de referinţă pentru a stimula creşterea în regiune”, a arătat Silviu Pojar, sales manager la Noble Securities — Sucursala România.

  • Inflaţia României a coborât în septembrie la acelaşi nivel cu cel din zona euro

    România a înregistrat în luna septembrie a rată anuală a inflaţiei de 1,1%, acelaşi nivel cu cel înregistrat în zona euro şi sub media din UE (1,3%), conform datelor publicate de Oficiul european de statistică (Eurostat).
    În schimb, România se situează pe primul loc în UE atunci când este vorba despre creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (octombrie 2012 — septembrie 2013), cu un avans de 4,1%.
    În cazul zonei euro este vorba de cea mai scăzută rată anuală a inflaţiei din ultimii trei ani şi jumătate. Creşterea preţurilor de consum în cele 17 state care utilizează moneda euro este mult sub ţinta de 2% avută în vedere de Banca Centrală Europeană. Inflaţia scăzută permite BCE să menţină dobânda de politică monetară la nivelul record de 0,5%.
    Comparativ cu luna august 2013 preţurile au crescut cu 0,5% în zona euro pe măsură ce preţul produselor alimentare, băuturilor alcoolice şi ţigaretelor a scăzut cu 0,4%, preţul serviciilor a scăzut cu 0,9% iar preţurile produselor industriale non-energetice a crescut cu 3,4%.
    Potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS), preţurile de consum s-au redus cu 0,6% în septembrie 2013 faţă de luna precedentă, iar rata anuală a inflaţiei (pe ultimele 12 luni) a scăzut la 1,88%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2013 a fost de 3,67%.
    Banca Naţională a României (BNR) a modificat în jos, la 3,1%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Anterior, BNR prognoza pentru finalul acestui an o inflaţie de 3,2%. Þinta de inflaţie pentru finalul anului este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

  • După ce criza din Grecia a forţat FMI să colaboreze cu zona euro, acum se întrevede divorţul

    După ce criza din Grecia a forţat FMI să colaboreze cu zona euro, acum se întrevede divorţul

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi zona euro au fost aruncaţi unul în braţele altuia de declanşarea crizei datoriilor din Grecia la începutul anului 2010, însă acum oficiali din ambele tabere afirmă că s-ar putea ajunge la un divorţ, scrie cotidianul american Wall Street Journal (WSJ).
    Tensiunile acumulate în ultimii trei ani redevin de actualitate odată cu întâlnirea reprezentanţilor celor două părţi la Washington, la sfârşitul săptămânii trecute, pentru discuţii legate de nevoia Greciei de fonduri suplimentare şi reducerea îndatorării, notează publicaţia.
    “Divorţul dintre Europa şi FMI este real. (…) Fondul se întoarce la modul normal de a-şi desfăşura activitatea. Este o instituţie care este obişnuită să ia singură deciziile”, a declarat fostul director pentru Europa al FMI Antonio Borges într-un interviu în luna iulie, cu numai câteva luni înainte să moară de cancer la vârsta de 63 de ani. Borges a ajuns la FMI în noiembrie 2010, la şase luni după primul acord de ajutor financiar pentru Grecia. A plecat un an mai târziu invocând motive de sănătate. În interviu a admis că a părăsit Fondul după ce a fost marginalizat în privinţa programului financiar pentru Grecia.

    Fondul s-a alăturat Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene (BCE) pentru a forma “troica” creditorilor externi, responsabilă de supravegherea implementării programului convenit cu Grecia şi ulterior a acordurilor cu Irlanda, Portugalia şi Cipru. Totul a început bine. Când o echipă FMI a sosit în aprilie 2010 la Atena, oficialii europeni au descris venirea acestora ca fiind “aproape ca şi cum puşcaşii marini ai  SUA ar fi ajuns într-o zonă de război”. Fondul şi expertiza sa erau “de neînlocuit”, a spus Borges. Nu a durat mult însă până să apară tensiunile. FMI, spune fostul director pentru Europa, a adus un program standard, fără să ţină cont că opţiunile Greciei erau foarte limitate din cauza apartenenţei la zona euro. “Grecia este cel mai trist caz dintre toate. (…) Programul a fost greşit de la început”, a afirmat el.

    După trei ani, experţii troicii îşi aduc aminte de certuri privind proiecţiile economice ale Greciei, restructurarea sectorului bancar şi ratele de îndatorare. “A trebuit să negociem cifrele … Nu aşa rebuie să funcţioneze lucrurile”, a spus un oficial european, referindu-se la dezbaterile de mai multe ore pentru a stabili estimările economice pentru Grecia în acest an.
    O sursă majoră de tensiune a fost analiza de sustenabilitate a datoriei, întocmită de Fond şi bazată în mare parte pe raporturile datorie guvernamentală/PIB. Regulile Fondului împiedică instituţia să împrumute bani unei ţări care nu-şi poate plăti datoriile, astfel că analiza era crucială pentru ca FMI să poată împrumuta în continuare Grecia. Analiza nu a fost, însă, privită cu ochi buni de unii oficiali. Unul dintre experţii FMI a numit-o o glumă, un oficial al Comisiei Europene a descris documentul ca “poveste de adormit copii”, iar un oficial al Ministerului de Finanţe elen a spus că este “ridicolă din punct de vedere ştiinţific”. Borges a declarat, politicos, că a fost “foarte subiectivă”.
    Un raport FMI din luna iunie asupra primului pachet de ajutor financiar pentru Grecia a inclus şi o critică dură a rolului Comisiei Europene în cadrul Troicii. Fondul a admis, de asemenea, că nu a respectat propriile reguli atunci când a împrumutat Grecia. Raportul a fost primit foarte prost la Bruxelles, Olli Rehn, comisarul pentru afaceri economice, reacţionând cu furie. “Nu este corect ca FMI să se spele pe mâini şi să arunce apa murdară în capul Europei”, a spus el. Comisarul a respins ulterior controversa, afirmând că este “o furtună într-un pahar cu apă”. Rehn susţine ideea unui mecanism anticriză european, fără implicarea FMI, la fel ca alţi lideri importanţi, precum puternicul reprezentant al Germaniei în board-ul BCE, Jorg Asmussen, şi ministrul de Finanţe german, Wolfgang Schauble.

    Pe de altă parte, Fondul nu doreşte să-i scadă credibilitatea în Europa. Pentru a evita în oarecare măsură acest efect, FMI a împrumutat sume tot mai mici în noile acorduri de ajutor financiar, dar şi-a păstrat dreptul de veto, spre iritarea europenilor.
    De asemenea, instituţiile europene par în ultima perioadă tot mai încrezătoare în propriile forţe, în contextul calmării crizei, situaţie care le face să se simtă mai puţin dependente de FMI. Şeful Mecanismului European pentru Stabilitate, Klaus Regling, a evidenţiat această nouă atitudine atunci când a respins ca “lipsite de interes” ratele de îndatorare folosite de FMI la acordarea de împrumuturi. Aceste rapoarte, a afirmat el într-un interviu pentru WSJ, nu iau în calcul dobânzile foarte scăzute şi maturitatea datoriei Greciei către statele zonei euro. Era un indiciu deloc subtil că ţările din zona euro îşi regândesc angajamentul, asumat către FMI la sfârşitul anului 2012, de a şterge o parte din datoria Greciei.
    Şeful FMI, Christine Lagarde, a răspuns joi, de la sediul Fondului din Washington : “Nu am motive să mă îndoiesc că guvernele vor onora şi, dacă este nevoie, vor reitera angajamentele asumate”.
    Unul dintre motivele care au ţinut Fondul implicat în Europa este relaţia cu guvernul german. Parlamentul de la Berlin a condiţionat sprijinul pentru programe de ajutor de implicarea FMI. Axa Berlin-Washington a rezistat atâta timp cât interesele acestora au coincis, precum în 2012, când FMI a exercitat presiuni asupra creditorilor privaţi ai Greciei pentru a accepta pierderi. În prezent, afirmă oficialii consultaţi de WSJ, Merkel nu vrea să le spună germanilor, nici chiar după încheierea alegerilor parlamentare din septembrie, că guvernul de la Berlin nu va recupera în totalitate împrumuturile acordate Greciei, aşa cum cere FMI. “Dacă zona euro nu mai are nevoie de serviciile FMI, este cea mai bună veste posibilă”, a spus în iulie Lagarde.
    Momentul despărţirii s-ar putea să nu fie prea îndepărat, conchide cotidianul american.

  • UE, BCE şi FMI se aşteaptă ca Grecia să înregistreze excedent bugetar primar în 2013

    Grecia şi creditorii săi internaţionali sunt aproape de a ajunge la o poziţie comună privind înregistrarea unui excedent bugetar primar în acest an, a declarat, pentru Reuters, o sursă din Ministerul elen de Finanţe, după întâlnirea oficialilor UE, BCE şi FMI cu autorităţile greceşti.

    Obţinerea unui excedent bugetar primar, înainte de plata dobânzilor, este o condiţie cheie pentru Grecia, care încearcă să negocieze cu UE, BCE şi FMI o nouă reducere a datoriei.

    „Cred că suntem pe punctul de a ajunge la o estimare comună, realistă, că va exista în acest an un excedent bugetar primar redus dar viabil. Încă sunt patru sau cinci probleme asupra cărora încă trebuie să cădem de acord”, a declarat sursa, după întâlnirea de duminică a oficialilor UE, BCE şi FMI cu autorităţile greceşti.

    De succesul evaluării implementării reformelor de către autorităţile elene depinde acordarea următoarei tranşe de un miliard de euro din pachetul de asistenţă financiară.

    Pentru prima dată în aproape patru ani, rata şomajului în Grecia a scăzut în trimestrul doi din 2013, a anunţat joi Oficiul central de Statistică din Grecia (ELSTAT). În perioada aprilie—iunie 2013, rata şomajului a ajuns la 27,1%, în scădere faţă de 27,4% în primul trimestru din 2013.

    Rata şomajului în Grecia aproape s-a triplat de la debutul crizei, în 2009, şi rămâne în continuare la cel mai ridicat nivel din zona euro, unde rata medie a şomajului a scăzut la 12,1% în iulie.

    Cea mai recentă evaluare a progreselor înregistrate de Grecia cu implementarea reformelor de către reprezentanţii UE, BCE şi FMI urmează să se desfăşoare cel puţin până la sfârşitul lunii octombrie.

    Atena şi creditorii săi sunt foarte aproape de a ajunge la o poziţie comună privind estimările de creştere a economiei în 2013 şi 2014, susţine oficialul elen, fără a prezenta datele din prognoză.

    Ministrul elen de Finanţe, Yannis Stournaras, a confirmat, joia trecută, că se aşteaptă la o scădere de aproximativ 3,8% al PIB-ului Greciei în acest an, faţă de cea estimată anterior, de 4,2%.

    Grecia speră că o revenire pe creştere după şase ani de recesiune va majora veniturile guvernului şi va ajuta Atena să evite noi măsuri dure de austeritate, pentru a îndeplini ţintele fiscale stabilite cu creditorii internaţionali.

    Încurajat de cele mai recente date privind PIB-ul Greciei, premierul Antonis Samaras a cerut reprezentanţilor UE, BCE şi FMI să nu mai solicite alte concedieri, reduceri de pensii şi salarii.

    Produsul Intern Brut al Greciei este în declin din trimestrul trei al anului 2008. Deşi Grecia a beneficiat în ultimele luni de creşterea optimismului privind viitorul ţării, după ce temerile privind ieşirea din zona euro s-au atenuat, economia arată puţine semne de redresare, iar rata şomajului a ajuns, în luna mai, la nivelul record de 27,6%.

    Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de aproximativ 100 miliarde de euro.