word-monitor

Tag: Barack Obama

  • Washingtonul se pregateste de o interventie in Siria

    Statele Unite au pregătit scena, luni, pentru o posibilă intervenţie militară împotriva regimului din Siria, ca reacţie la presupusul atac chimic împotriva civililor, care a avut loc săptămâna trecută în apropiere de Damasc şi este considerat de către Washington drept “incontestabil”. La rândul său, Marea Britanie pregăteşte planurile pentru o posibilă acţiune militară în Siria, a anunţat marţi Downing Street.

    “Arme chimice au fost folosite în Siria”, a declarat secretarul american de Stat John Kerry, afirmând pentru prima dată atât de categoric: “este de necontestat”. Aceste arme chimice au provocat moartea a peste 1.000 de persoane în Ghouta de Est, la 21 august, potrivit opoziţiei preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Fără a-i numi pe cei responsabili de acest atac, Kerry a asigurat că “Preşedintele (american Barack) Obama consideră că cei care au recurs la armele cele mai atroce împotriva persoanelor celor mai vulnerabile de pe planetă trebuie să dea socoteală”.

    Potrivit Casei Albe şi Departamentului de Stat american, folosirea armelor chimice în Siria este un fapt stabilit, însă există mici îndoieli cu privire la provenienţa acestora, în timp ce regimul de la Damasc şi rebelii se acuză reciproc de comiterea atacului.

    Totuşi, potrivit purtătorului de cuvânt al lui Obama, Jay Carney, Guvernul lui Assad “deţine controlul asupra depozitelor de arme chimice în Siria (…) şi numai el are capacitatea să disperseze aceste arme cu proiectile”. De asemenea, Carney a asigurat că locul unde a avut loc presupusul atac chimic a fost bombardat luni cu scopul de a distruge probele, după venirea inspectorilor ONU.

    Obama nu a luat încă vreo decizie referitor la reacţia Statelor Unite, a explicat Carney. Dar o astfel de reacţie este “în interesul Statelor Unite şi a comunităţii internaţionale”, a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedintelui american, refuzând să precizeze un anumit program al acţiunilor. Nici Carney, nici Kerry nu s-au referit în mod oficial la atacuri militare.

    Umbra Irakului din 2003

    Totuşi, în timp ce Biroul preşedintelui republican al Camerei Reprezentanţilor John Boehner a fost consultat de către Casa Albă referitor la dosarul sirian, interlocutori ai preşedinţiei şi observatori au sugerat că o decizie va fi luată în curând, iar forma reacţiei nu lasă loc de îndoială. “Consider că o reacţie este iminentă, am discutat ieri (duminică) seara cu Situation Room”, sala de gestionare a crizelor din Casa Albă, a explicat luni dimineaţa senatorul republican Bob Corker, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe. “Cred că evident suntem în plin proces de reunire a aliaţilor noştri din NATO, mijloacele noastre (militare) sunt în funcţiune”, a adăugat el pentru postul de televiziune MSNBC, declarându-se convins că “vom asista la un atac chirurgical şi proporţional împotriva regimului Assad, ca reacţie la ceea ce au făcut, iar eu susţin acest lucru”.

    “Bunul simţ pare să spună că vor exista bombardamente limitate pentru a transmite un mesaj”, a afirmat Salman Shaikh, de la centrul Institutului Brookings din Doha (Qatar), apreciind că “acest lucru se va face cu susţinerea ţărilor din regiune şi pe scena internaţională, chiar dacă în afara ONU”, cale imposibilă, luând în considerare susţinerea Rusiei faţă de aliatul său sirian.

    O delegaţie de oficiali israelieni a fost primită, luni, la Casa Albă pentru a discuta, în special, despre războiul din Siria, a anunţat Consiliul american pentru Securitate Naţională.

    În patru ani şi jumătate de preşedinţie, Obama şi-a demonstrat reticenţa extremă faţă de o intervenţie militară în lumea arabo-musulmană, după ce şi-a construit o parte din candidatura sa din 2008 pe respingerea invaziei americane în Irak cu cinci ani înainte, considerată drept “impulsivă” şi “stupidă”. Totuşi, el a angajat, în martie 2011, mijloacele militare şi aeriene ale Statelor Unite în operaţiuni împotriva lui Muammar Kadhafi în Libia, în timp ce “războiul secret” al avioanelor fără pilot în Pakistan şi Yemen a luat o nouă amploare în timpul preşedinţiei sale.

    Aceste noi operaţiuni militare decise de Obama au un punct comun: fără americani la sol şi riscuri imediate de angrenaj limitate, un slogan repetat luni de Carney.

    În baza acestor aspecte, Anthony Cordesman, de la grupul de reflecţie CSIS, susţine că situaţia din Siria este departe de a fi clară. “Va fi imposibil pentru Statele Unite să recurgă la forţă pentru a distruge regimul lui Assad, fiind sigure că Siria nu va ajunge sub controlul extremiştilor islamişti sunniţi sau nu se va fragmenta în blocuri alawit, sunnit şi kurd care vor fi şi mai violente şi mai durabile decât diviziunile etnice din Irak”, avertizează acest expert.

  • Administraţia Obama recunoaşte că NSA a încălcat legea privind supravegherea

    Administraţia Barack Obama a recunoscut miercuri, la două luni după primele dezvăluiri ale lui Edward Snowden, că Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a încălcat legea între 2008 şi 2011, interceptând ilegal mesaje electronice ale americanilor fără legătură cu terorismul.
    Conform angajamentului luat de Barack Obama în cadrul unei conferinţe de presă la 9 august, administraţia a declasificat şi a publicat miercuri mai multe documente administrative şi judiciare legate de programul de supraveghere pe Internet PRISM, la adresa http://icontherecord.tumblr.com/.

    Printre documente figurează o decizie a justiţiei până în prezent secretă, lungă de 85 de pagini şi emisă în octombrie 2011, care ordonă NSA să pună capăt unui program de interceptare a comunicaţiilor pe Internet pe reţelele din fibră optică americane. Metodele NSA “rezultă din achiziţionarea unui număr foarte mare de comunicaţii protejate de al patrulea amendament” al Constituţiei, a scris în această decizie John Bates, judecător al Foreign Intelligence Surveillance Court (FISC), referindu-se la amendamentul care protejează americanii faţă de orice formă de percheziţie sau supraveghere excesivă. De la reformele care datează din epoca Bush, FISC are ca misiune să asculte înregistrările şi să valideze sau să respingă programele de supraveghere ale NSA. Programul ar fi strâns nu mai puţin de 56.000 de mesaje electronice între americani în perioada 2008-2011, potrivit unei estimări a NSA furnizată atunci de un judecător, în timp ce legea americană cere un mandat individual atunci când supravegherea vizează cetăţeni americani sau străini care se află pe teritoriu.

    Strângerea acestor comunicaţii era “consecinţa unei probleme tehnice (…) şi nu a unui exces al NSA”, a justificat miercuri un oficial din cadrul serviciilor de informaţii, sub acoperirea anonimatului, în timpul unei conferinţe telefonice cu jurnaliştii. “Nu este vorba despre abuzuri flagrante”, a adăugat el, ci “de o problemă survenită din inadvertenţă şi care afectează un număr relativ scăzut de americani”. Documentele arată “forţa supravegherii acestui program”, a insistat el, amintind că NSA are 300 de angajaţi pentru auditul intern.

    Această publicare şi recunoaşterea de către administraţie a acuzaţiilor lui Edward Snowden, fost administrator de reţea al NSA, refugiat în prezent în Rusia, au fost celebrate ca o victorie de Electronic Frontier Foundation (EFF), care a acţionat administraţia în justiţie pentru a obţine această declasificare. Dar pentru Mark Rumold, avocat al EFF, documentul arată că “tribunalul nu este echipat în mod adecvat pentru rolul său de supervizare”, a declarat el pentru AFP, întrucât judecătorul formulează el însuşi reproşuri administraţiei în privinţa transparenţei NSA. Rumold a făcut apel la crearea unei comisii de anchetă parlamentară.
    Declasificările intervin, de asemenea, după dezvăluirile Wall Street Journal, care în ediţia sa de miercuri a detaliat amploarea plasei electronice lansate de NSA asupra Internetului. Potrivit cotidianului, agenţia este tehnic capabilă să intercepteze 75 la sută din traficul pe Interent american, în scopul de a identifica ameninţări străine. “Sunt bucuros că NSA ia măsuri pentru a-şi repara erorile. Dar acesta este şi semnul pe care putem şi trebuie să îl facem pentru a proteja americanii care sunt nevinovaţi şi care nu au legătură cu terorismul de supravegherea statului, intenţionată sau nu”, a declarat miercuri Mark Udall, membru al Comisiei de Informaţii, care lansează avertismente cu privire la NSA de mai mulţi ani.

    Senatorul republican Bob Corker i-a scris preşedintelui Obama pentru ca directorul NSA, generalul Keith Alexander, să se explice în faţa senatorilor la reluarea sesiunii Congresului, în septembrie.
    Din iunie, 19 propuneri de lege au fost depuse în Congres de aleşii frustraţi de lipsa de transparenţă ce înconjoară numeroasele programe de supraveghere a NSA, potrivit unei numărători a asociaţiei pentru apărarea libertăţilor civile ACLU.

  • Barack Obama anunţă o „pauză” în dialogul cu Rusia pe marginea problemelor-cheie

    Barack Obama anunţă o „pauză” în dialogul cu Rusia pe marginea problemelor-cheie

    Declaraţia preşedintelui SUA, Barack Obama, privind necesitatea de a „lua o pauză” în relaţiile cu Rusia şi care s-a făcut auzită în timpul vizitei desfăşurate la Washington de către miniştrii de externe şi al apărării Rusiei, a constituit o surpriză neplăcută pentru Moscova. Surse ale cotidianului rus Kommersant apropiate Departamentului de Stat al SUA nu ascund că „pauza” va fi ridicată doar în condiţiile în care Moscova va face concesii pe marginea unor probleme atât de acute precum reducerea arsenalelor nucleare şi sistemul antirachetă.

    În ajunul vizitei desfăşurate la Washington de către miniştrii ruşi de externe şi al apărării, Serghei Lavrov şi Serghei Şoigu, surse diplomatice ale Kommersant nu excludeau gesturi demonstrative din partea americanilor, în condiţiile în care înainte de aceasta preşedintele american a anunţat că-şi anulează vizita la Moscova. Un prim gest de acest gen l-a constituit renunţarea la sesiunea foto şi la conferinţa de presă, tradiţionale pentru formatul de reuniuni 2+2, asupra acestui lucru insistând, potrivit Kommersant, partea americană. De asemenea, la finalul negocierilor secretarul de stat al SUA, John Kerry, şi şeful Pentagonului, Chuck Hagel, au preferat nici să nu le comenteze.

    În schimb, din discursurile miniştrilor ruşi rezulta că în relaţiile dintre cele două ţări nu există nicio criză. Serghei Lavrov a dat asigurări că Rusia şi SUA împărtăşesc opinii comune pe marginea unei serii întregi de probleme precum Afganistan (este în interesul ambelor părţi menţinerea stabilităţii în această ţară după retragerea trupelor coaliţiei internaţionale, în 2014), Siria (organizarea unei conferinţe Geneva-2), programul nuclear iranian (desfăşurarea cât mai grabnică a reuniunii G-6), lupta cu proliferarea armelor de distrugere în masă, cucerirea cosmosului şi altele.

    Mai mult decât atât, după cum a recunoscut Serghei Lavrov, John Kerry a fost de acord cu ideea că soarta fostului analist al CIA, Edward Snowden, care a primit azil politic în Rusia, „nu trebuie să umbrească celelalte subiecte de negocieri şi să submineze interesele comune, care coincid în mare parte”. La rândul său, Şoigu a declarat că nu a simţit „din cauza cazului Snowden vreo schimbare în modul de abordare a cooperării militare” bilaterale.

    Potrivit Kommersant, principalul gest demonstrativ al americanilor a urmat în momentul în care delegaţia rusă se îndrepta spre baza aviatică Andrews pentru a pleca spre Moscova. În cadrul unei conferinţe de presă special convocate, Obama a anunţat că este necesar să se ia o pauză în relaţiile cu Moscova. Liderul american s-a plâns că revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin a dus la înteţirea în Rusia a retoricii antiamericane şi la renaşterea stereotipurilor războiului rece, pentru ca apoi să-şi exprime regretul că în fotografiile de la întrevederile cu preşedintele american omologul său rus arată adesea ca „un elev din ultima bancă ce se plictiseşte”.

    „Obama a trecut la aspecte personale, ceea ce este total inadmisibil”, a declarat pentru Kommersant o sursă diplomatică rusă. „El a declarat că trebuie monitorizată situaţia din Federaţia Rusă. Ce să monitorizezi? Mai bine ar veni şi ar discuta cu noi”, a subliniat sursa de informaţie a cotidianului rus.

    Totodată, aceeaşi sursă a dat de înţeles că între Serghei Lavrov şi John Kerry s-au stabilit nişte relaţii de încredere, astfel că sinceritatea declaraţiilor făcute de şeful Departamentului de Stat al SUA privind dezvoltarea cooperării nu trebuie pusă la îndoială. Potrivit interlocutorului Kommersant, aflând despre viitoarea conferinţă a lui Obama, Kerry s-ar fi dus la Casa Albă, „însă nu a fost primit de preşedinte”. Explicaţia ar fi că „Obama este montat special” pe marginea relaţiilor cu Rusia.

    Cu toate acestea, o sursă a Kommersant din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei a dat asigurări că, în pofida retoricii Casei Albe, Moscova nu intenţionează să întreprindă paşi de răspuns, care să se răsfrângă asupra cooperării reale dintre cele două ţări. De asemenea, reprezentanţi ai Ministerului Apărării al Rusiei au declarat că văd necesar în a desfăşura negocieri pe linia lor „fără a ţine cont de divergenţele existente în alte domenii”. „Nu poţi să stopezi dintr-odată toate acordurile existente, cu atât mai mult pe marginea unor probleme atât de importante precum sistemul european antirachetă şi cel privind dezarmarea. Dacă ne vom întrerupe dialogul, consecinţele vor fi triste: ne vom întoarce cu mulţi ani înapoi”, a declarat sursa din cadrul Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse.

    Totuşi, un progres nu va fi uşor de înregistrat. „Declaraţia preşedintelui american nu înseamnă că nu vom continua să cooperăm cu Moscova în acele domenii unde există înţelegere sau măcar puncte comune: este vorba în primul rând de Afganistan, de lupta cu terorismul şi traficul de droguri, precum şi de Coreea de Nord şi Iran. Vom continua dialogul şi pe marginea Siriei”, a dat asigurări o sursă apropiată Departamentului de Stat al SUA, care a recunoscut totodată că „este puţin probabil ca în viitorul apropiat Casa Albă să depună noi eforturi pentru a convinge Kremlinul la un compromis pe marginea unor asemenea probleme-cheie precum reducerea arsenalelor nucleare şi sistemul antirachetă”.

    „Tot ce am putut propune în aceste domenii a fost expus în mesajul adresat în aprilie de Obama lui Putin. Însă Moscovei nu i-a convenit nicio iniţiativă. Acum, mingea se află în terenul Rusiei: dacă ea nu doreşte ca «pauza» din relaţii să se prelungească, atunci trebuie să arate că este deschisă unei cooperări productive. Summituri de dragul summiturilor şi relaţii de dragul relaţiilor nu sunt drumul nostru”, a subliniat pentru Kommersant sursa apropiată Departamentului de Stat american.