word-monitor

Tag: Avocatul Poporului

  • Avocatul Poporului apără drepturile profesorilor în faţa Curţii Constituţionale

    Celor care nu au aflat încă, le aducem la cunoştinţă, iar celor care au aflat, le reamintim că în România funcţionează din anul 1997 instituţia Avocatul Poporului, autoritate publică autonomă care are ca misiune apărarea drepturilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice.
    Pentru a-şi putea îndeplini misiunea, Avocatul Poporului a fost dotat de Constituţie cu instrumente juridice specifice. Dintre acestea, o importanţă deosebită prezintă capacitatea sa de a declanşa controlul constituţionalităţii legilor, control care este garanţia  respectării Constituţiei în activitatea legislativă. Avocatul Poporului va utiliza această prerogativă atunci când o lege sau o ordonanţă încalcă, direct sau indirect, drepturile şi libertăţile persoanelor fizice.
    Recent, Avocatul Poporului a recurs la această procedură pentru a înlătura o reglementare discriminatorie care a afectat cadrele didactice. Astfel, în luna iulie 2013, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională  cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art.284 alin.(7) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, care are următorul cuprins: „Personalului didactic care a avut calitatea de titular  şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare i se poate recunoaşte această calitate de către consiliul de administraţie,… cu condiţia renunţării la pensie pe perioada cât rămâne titular.” În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Avocatul Poporului a invocat încălcarea principiului egalităţii în drepturi consacrat de art.16 alin.(1) din Constituţie, de către textul de lege criticat, deoarece impune personalului didactic pensionat din învăţământul preuniversitar, care a avut calitatea de titular şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare, menţinut în activitate ca titular, să renunţe la pensie pe perioada cât rămâne titular, indiferent de cuantumul pensiei. În acest fel se instituie un tratament discriminatoriu faţă de ceilalţi pensionari, proveniţi din alte domenii de activitate, care pot cumula pensia cu salariul obţinut pentru munca prestată în sectorul public, dacă pensia netă nu depăşeşte salariul mediu brut pe economie.
    Procedând la soluţionarea sesizării, Curtea Constituţională a extins controlul şi la art.289 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, deoarece instituie aceeaşi regulă  şi pentru învăţământul universitar şi a apreciat că excepţia ridicată este întemeiată. Drept urmare, prin Decizia nr.397 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr.663 din 29 octombrie 2013, Curtea Constituţională a admis sesizarea Avocatului Poporului şi a declarat neconstituţionale dispoziţiile art.284 alin. (7)  şi ale art.289 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011. În consecinţă, conform art. 147 alin. (1) din Constituţie, aplicarea acestor dispoziţii se suspendă de drept de la data publicării deciziei. Dacă în termen de 45 de zile de la această dată, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord cu dispoziţiile Constituţiei dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale, efectele juridice ale acestora încetează.
    Persoanele care se consideră lezate de autorităţile publice trebuie să ştie că Biroul teritorial Galaţi al instituţiei Avocatul Poporului, având ca rază de competenţă judeţele Brăila, Galaţi şi Vrancea, este întotdeauna  în slujba cetăţeanului şi poate fi contactat telefonic la numărul 0236/32.00.10 şi pe e-mail la adresa avpgalati@avp.ro; de asemenea, acordă audienţe de luni până joi, între orele 9 – 16, şi vineri, între orele 9 – 12.

    Expert, Liviu COMAN-KUND

  • OUG privind Codul insolvenţei, neconstituţională

    Curtea Constituţională României (CCR) a decis că ordonanţa de urgenţă privind Codul insolvenţei este neconstituţională, fiind admisă sesizarea Avocatului Poporului.
    CCR a constatat că a fost încălcat art. 115 alin 4 şi 6 din Constituţie, în sensul că nu se justifică urgenţa adoptării OUG şi că Guvernul nu poate adopta ordonanţe care afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului.
    Efectele OUG vor fi suspendate la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial.
    Art. 115 alin 4 prevede că “Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”, iar alin. 6 că “Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.
    Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.

  • Din dosarele rezolvate în trimestrul III de Avocatul Poporului

    Pe Bulevardul Marea Unire, zona Faleza Dunării, în clădirea Camerei de Conturi, îşi desfăşoară activitatea Biroul teritorial Galaţi al instituţiei Avocatul Poporului, având ca rază de competenţă judeţele Brăila, Galaţi şi Vrancea. Avocatul Poporului este o autoritate publică autonomă şi independentă, care are ca misiune apărarea drepturilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice.

    Pentru ca cititorii, care sunt totodată şi beneficiarii activităţii noastre, să aibă o imagine asupra problemelor pe care am reuşit să le rezolvăm, vom prezenta, în cele ce urmează, două dintre dosarele soluţionate în semestrul III al anului curent.

    1. Doamna O.E., domiciliată în comuna Ciorăşti, judeţul Vrancea, ne-a adus la cunoştinţă faptul că a adresat Primarului comunei Ciorăşti o petiţie prin care a cerut scutirea de la plata impozitului pe terenul arabil deţinut în proprietate pe raza localităţii Ciorăşti. Cererea s-a întemeiat pe drepturile conferite de prevederile Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dumneaei având calitatea de văduvă de veteran de război. Prin răspunsul la această cerere, Primarul comunei Ciorăşti i-a adus la cunoştinţă prevederile Codului fiscal şi ale Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal cu privire la impozitul pe teren şi la scutirea acordată văduvelor veteranilor de război pentru acest tip de impozit, dar nu s-a pronunţat concret asupra solicitării, în sensul că nu a precizat dacă cererea de scutire este admisă sau respinsă. Din conţinutul petiţiei adresate instituţiei noastre, reiese că, în fapt, petentei i se condiţionează acordarea scutirii de dezbaterea succesiunii pentru terenul respectiv, ca urmare a decesului soţului, cu toate că acest teren i s-a atribuit în proprietate exclusivă, printr-un titlu de proprietate, emis de către Comisia judeţeană Vrancea pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

    Având în vedere că, potrivit titlului de proprietate indicat, doamna O.E. are calitatea de unic proprietar al suprafeţei de teren în discuţie, solicitarea Primăriei Ciorăşti  nu are nicio justificare, întrucât nu se pune problema vreunei succesiuni, atâta vreme cât petenta este în viaţă. Drept urmare, Biroul teritorial Galaţi al instituţiei Avocatul Poporului a solicitat  primarului comunei Ciorăşti motivarea în fapt şi în drept a refuzului tacit de a acorda respectiva scutire de impozit. De asemenea, pentru clarificarea situaţiei de fapt şi de drept, s-au purtat mai multe convorbiri telefonice cu Primăria comunei Ciorăşti. Ca urmare a demersurilor noastre, Primarul comunei Ciorăşti ne-a transmis o adresă, din conţinutul căreia reiese că petentei i-a fost admisă cererea de scutire de la plata impozitului pe teren.

    2. Domnul C. A., domiciliat în comuna Tuluceşti, judeţul Galaţi,  ne-a adresat o petiţie în care susţine că a depus la registratura Casei Judeţene de Pensii Galaţi, în luna martie a anului curent,  o cerere de recalculare a pensiei, la care nu a primit răspuns până la data la care ne-a sesizat (04.06.2013).

    În vederea soluţionării petiţiei, am solicitat Casei Judeţene de Pensii Galaţi să ne comunice o copie a răspunsului pe care l-a trimis domnului C.A., iar dacă acesta nu există, măsurile luate pentru clarificarea situaţiei sesizate.

    Ca urmare a demersului nostru, am primit de la Casa Judeţeană de Pensii Galaţi un răspuns în care se arată că a fost comunicată petiţionarului decizia prin care i s-a recalculat pensia.

    Persoanele care se consideră lezate de autorităţile publice trebuie să ştie că Biroul teritorial Galaţi al instituţiei Avocatul Poporului este întotdeauna  în slujba cetăţeanului şi poate fi contactat telefonic la numărul 0236/32.00.10 şi pe e-mail la adresa avpgalati@avp.ro; de asemenea, acordă audienţe de luni până joi, între orele 9 – 16, şi vineri, între orele 9 – 12.

    Expert, Liviu COMAN-KUND

  • CCR va dezbate pe 29 octombrie sesizarea AP privind dispoziţii din Codul insolvenţei

    Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 29 octombrie sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituţionalitatea unor dispoziţii din Codul insolvenţei.

    Excepţia de neconstituţionalitate se referă la art. 81, alin. 3 şi art. 348 din OUG 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

    În sesizare, AP susţine că dispoziţiile atacate contravin art. 1 alin. (5) şi art. 15 alin. (2) din Constituţie.

    Normele supuse controlului de constituţionalitate sunt următoarele: art. 81 alin. (3): “În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a deschiderii procedurii şi până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licenţa audiovizuală, în sensul Legii nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, în planul de reorganizare vor fi prevăzute condiţiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiţii ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Naţional al Audiovizualului”; art. 348: ”(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data de 25 octombrie 2013. (2) Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică şi procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă aflate în derulare la data intrării sale în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art. 183 — 203, care se aplică doar cererilor introduse după data intrării în vigoare a acesteia”.

    Avocatul Poporului arată că OUG 91/2013 include într-un singur act normativ legislaţia generală (aplicabilă tuturor operatorilor economici), legislaţia specială (incidenţă instituţiilor de credit şi societăţilor de asigurare/reasigurare), reglementarea insolvenţei grupurilor de societăţi, precum şi a insolvenţei transfrontaliere.

    De asemenea, sunt reglementate în noul act normativ modificări ale procedurilor desfăşurate în faţa judecătorului sindic, aplicabile proceselor aflate pe rolul instanţelor de judecată.

    “În activitatea de elaborare, modificare sau abrogare a unor acte normative, care conţin norme de procedură, principiul securităţii juridice trebuie privit în întreaga sa dimensiune, cuprinzând, în principal, următoarele exigenţe: neretroactivitatea legii, accesibilitatea şi previzibilitatea acesteia. (…) Este evident că pentru a fi aplicat în înţelesul său un act normativ trebuie să fie precis, previzibil şi totodată să asigure securitatea juridică a destinatarilor săi”, se arată în sesizare.

    AP subliniază că principiul previzibilităţii impune ca autorităţile publice să normeze relaţiile sociale prin adoptarea de acte normative care să intre în vigoare, în cazuri justificate, după trecerea unei perioade rezonabile de timp, astfel încât să permită oricărei persoane să poată recurge la consultanţă de specialitate în vederea adoptării unei atitudini potrivite.

    “Lipsa unei asemenea exigenţe a normelor juridice determină o nesiguranţă a raporturilor juridice, care poate avea ca efect vătămarea drepturilor subiecţilor de drept vizaţi de ipoteza normei legale. Totodată, asigurarea securităţii juridice trebuie observată cu mai mare stricteţe în cazul regulilor cu implicaţii şi consecinţe financiare, încât cei vizaţi de acestea să cunoască precis întinderea obligaţiilor impuse. (…) În aceste condiţii, dispoziţiile art. 348 din OUG 91/2013, care prevăd că noile reglementări se aplică tuturor procedurilor aflate în derulare la data intrării în vigoare a actului normativ, cu excepţia prevederilor art. 183-203, nu sunt constituţionale”, menţionează sursa citată.

    Autorul sesizării mai precizează că dispoziţiile care fixează un regim juridic distinct pentru debitorul aflat sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului pot fi considerate neconstituţionale în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât subiecţii de drept cu privire la care s-a declanşat procedura de insolvenţă sub imperiul legii vechi nu au posibilitatea să prevadă că o reglementare ulterioară le va afecta însăşi existenţa acestora ca subiecţi de drept privat.

    “În unele cazuri, în perioada de observaţie specifică materiei insolvenţei, cuprinsă între deschiderea procedurii şi confirmarea planului de reorganizare (care poate dura între 45 de zile şi o perioadă nedeterminată obiectiv, în funcţie de numărul creditorilor şi de acţiunile întreprinse de aceştia), unii debitori sunt împiedicaţi să-şi desfăşoare efectiv activitatea. În ceea ce priveşte neconcordanţa dispoziţiilor art. 348 din OUG 91/2013 în raport de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, considerăm că acestea au caracter retroactiv întrucât se aplică şi procedurilor aflate în derulare începând cu data intrării în vigoare a acesteia”, se spune în document.

    AP arată că normele legale criticate acţionează asupra fazei iniţiale de constituire a situaţiei juridice, modificând în mod esenţial regimul juridic creat prin depunerea cererilor de deschidere a procedurii insolvenţei, cu încălcarea principiului tempus regit actum.

    “În legătură cu cele menţionate, precizăm că la stabilirea sferei de acţiune în timp a legii trebuie să se ţină cont atât de prioritatea noii legi faţă de cea veche, dar şi de siguranţa raporturilor juridice, care presupune ca acestea să nu fie desfiinţate sau modificate, fără un motiv de ordine publică. A da o interpretare diferită principiului neretroactivităţii înseamnă, pe de o parte, a-i solicita subiectului de drept, încă de la data introducerii cererii, o anumită conduită care nu era prevăzută de lege, iar, pe de altă parte, a admite faptul că soluţionarea cererii acestuia este supusă unor factori aleatori, interveniţi în perioada de observaţie specifică procedurii insolvenţei”, se subliniază în sesizare.

    Avocatul Poporului apreciază că principiul previziunii legitime se opune unei astfel de interpretări a legii, fiind obligatoriu ca normele tranzitorii din OUG să respecte exigenţele impuse de dispoziţiile privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora acestea ”trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc şi să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive”.