word-monitor

Tag: apia

  • România are în prezent 860.000 de fermieri care se zbat în zona de subzistenţă

    România are în prezent 860.000 de fermieri care se zbat în zona de subzistenţă, iar noi avem o datorie de a-i ajuta să se asocieze ca să producă mai mult pentru piaţă, a declarat, joi, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la congresul Federaţiei Naţionale PRO AGRO.
    “Politica ministerului în perioada următoare va fi una de încurajare a fermierilor mici de a produce mai mult pentru piaţă şi de a ieşi din zona de subzistenţă. MADR va susţine din punct de vedere financiar ca plată directă pe cei care au mai mult de 5 hectare, iar noi avem în prezent 860.000 de fermieri care se zbat, încă, în zona de subzistenţă pentru că au între 1 şi 5 hectare.
    Cred că avem o datorie să-i stimulăm să se asocieze. Este important să le transmitem mesajul că dacă au 2-3-4 sau 5 hectare nu mai primesc acelaşi sprijin ca fermierii cu 6-7 hectare, însă o pot face dacă se asociază cu doi sau cinci vecini sau tot satul şi formează o asociaţie de producători, astfel încât să poată primi acelaşi nivel de plăţi sau mai mare decât în prezent. Asta nu înseamnă că vor fi excluşi de la plată, ci pur şi simplu vor avea o plată mai mică pe hectar”, a mai adăugat şeful MADR.
    Ministrul Agriculturii a spus că APIA va veni cu un sistem simplificat pentru micii fermieri în privinţa cererii pe care o vor depune pentru plăţile pe suprafaţă, condiţionat, însă, de o plată mai scăzută.
    “Sunt mai multe simulări deocamdată. Sunt variante care spun că trebuie să fie o plată pentru cei care deţin 1-5 ha, o alta între 5 şi 30 de hectare şi o alta peste 30 de ha. Unii au mai propus o plată pentru cei care au între 30 şi 60 hectare şi alta peste. Trebuie să definim clar, să le spunem fermierilor care sunt opţiunile pe care le avem pentru că în primăvară se vor depune din nou cereri la APIA (…) Mi-aş dori ca până la finele acestui an să stabilim politica în agricultură pe următorii 7 ani, nu numai aceea bazată pe fonduri europene ci şi pe bugetul de stat”, a adăugat şeful MADR.

  • Fermierii români vor primi 61 de euro pe hectar începând de miercuri

    Fermierii români vor primi 61 de euro pe hectar începând de miercuri

    Fermierii români vor primi, începând de miercuri, avansul de 50% din plăţile pe suprafaţă, respectiv 61 de euro pe hectar, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
    „Încercăm să plătim fermierilor, în cel mult 2-3 săptămâni, circa 600 de milioane de euro, ceea ce reprezintă avansul de 50% din plăţile pe suprafaţă, respectiv 61 de euro pe hectar, astfel încât aceşti bani să se întoarcă cat mai rapid de la Bruxelles. Diferenţa până la 160 de euro pe hectar o vom plăti după 1 decembrie şi sper că până în martie vom reuşi să finalizăm integral plăţile pe suprafaţă”, a spus Constantin.
    Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) aferentă anului 2013, suma alocată României din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA) este 1,403 miliarde de euro, iar cuantumul maxim al plăţilor este de 139,17 euro /hectar. La această sumă, Guvernul a mai aprobat încă o plată suplimentară de 21 de euro pe hectar din bugetul naţional, ceea ce ridică subvenţia pe suprafaţă la 160 de euro pe hectar.
    De asemenea, ministrul a precizat că este pentru prima dată când Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) plăteşte avansul pentru Axa 2, respectiv pentru măsurile de agromediu, până în prezent fiind efectuate plăţi de 275 de milioane de euro.
    În cadrul Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă SAPS 2013 au fost depuse un număr de 1.037.427 cereri de plată, pentru o suprafaţă de 9,8 milioane hectare.

  • Facturile pentru motorina folosită în agricultură vor fi decontate în acest an şi anul viitor

    Facturile aferente motorinei cumpărate pentru lucrări agricole, depuse de către fermieri la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), vor fi decontate în acest an în limita sumei totale de 125 milioane lei, iar anul viitor vor fi decontate în limita a 430 milioane lei. Pentru subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură, bugetul Ministerului Agriculturii a fost suplimentat, miercuri, de Guvern cu 555 milioane lei. Tot prin hotărâre de guvern, cuantumul total al plăţilor directe unice pe suprafaţă, a plăţilor separate pentru zahăr şi a plăţilor specifice pentru orez, pentru cereri depuse în acest an, a fost stabilit la 1,2 miliarde euro, din fonduri europene, un avans de 50% urmând să fie achitat începând cu 16 octombrie.

  • Se pot depune cererile pentru plata subvenţiilor acordate crescătorilor de vaci

    Se pot depune cererile pentru plata subvenţiilor acordate crescătorilor de vaci

    Fermierii români pot depune cererile pentru obţinerea subvenţiilor acordate din bugetul naţional pentru specia bovină, până pe 28 octombrie 2013, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
    Astfel, în perioada menţionată se primesc cererile de solicitare a plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine pentru schemă decuplată de producţie în sectorul lapte şi pentru schemă decuplată de producţie în sectorul carne.
    Potrivit APIA, pot beneficia de aceste scheme de plată, o singură dată pe an, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care deţin, cresc şi exploatează animale de producţie, identificate şi înregistrate în sistemul naţional.
    Solicitanţii trebuie să depună o cerere de solicitare a primei aferentă fiecărei exploataţii cu cod ANSVSA la centrul local/judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, unde este înregistrată exploataţia. Cererea va fi însoţită de copia după actul de identitate, copia de pe paşaportul fiecărui animal pentru care se solicită primă/copie de pe documentele care atestă ieşirile din efectiv, după caz, pentru schema decuplată de producţie în sectorul carne, copie de pe dovada de înregistrare a beneficiarilor în sistemul de administrare a cotelor de lapte precum şi a cantităţilor de lapte livrate şi/sau vândute direct în anul de cotă 2012 – 2013, în cazul solicitării primei în cadrul schemei decuplate de producţie în sectorul lapte.
    Depunerea cererilor se poate face individual sau prin reprezentant legal în baza documentelor notariale.
    Prima pentru schema decuplată de producţie în sectorul lapte se acordă producătorilor agricoli care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: exploataţia de bovine să fie înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor la data solicitării primei, solicitantul să fie înregistrat în sistemul de administrare a cotei de lapte în anul de cotă 2012 – 2013, solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minim 3 tone lapte în anul de cotă 2012 – 2013.
    Prima pentru această schemă se acordă pe tona de lapte produs şi înregistrat la livrări şi/sau vânzări directe în Sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2012 – 2013.
    Prima pentru schema decuplată de producţie în sectorul carne se acordă producătorilor agricoli care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: deţin un efectiv minim de 3 capete bovine cu vârsta de minim 16 luni, la data de referinţă de 31 ianuarie 2013; exploataţia de bovine este înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor la data de referinţă 31 ianuarie 2013 şi la data solicitării primei.
    Prima pentru această schemă se acordă pentru un efectiv de minim 3 capete bovine cu vârsta de minim 16 luni, la care se poate adăuga şi tineret bovin mascul şi/sau femele cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie la data de referinţă.
    Producătorii agricoli care solicită schemele de plăţi menţionate vor depune la centrul unde au înregistrată exploataţia, odată cu cererea de solicitare a primelor sau în termen de 30 de zile calendaristice de la data limită de depunere a cererilor, următoarele documente: adeverinţă emisă, prin proceduri SNIIA, de către medicul veterinar cu drept de liberă practică împuternicit, care atestă că bovinele existente în exploataţie la data depunerii cererii sunt cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, iar acţiunile prevăzute sunt efectuate la zi; adeverinţă prin care se recunoaşte statutul de crescător de bovine al solicitantului, eliberată de către o organizaţie a crescătorilor de bovine, legal constituită, cu reprezentativitate naţională sau de către o asociaţie a crescătorilor de bovine, legal constituită, afiliată la o organizaţie a crescătorilor de bovine cu reprezentativitate naţională.
    Adeverinţa se eliberează gratuit, indiferent dacă solicitantul este membru sau nu al organizaţiei/asociaţiei respective.
    Cuantumul primelor pentru anul 2013 se stabileşte de către MADR, după data de 1 martie 2014, în baza situaţiei centralizatoare întocmite de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu efectivele de bovine şi cantităţile de lapte livrate  şi/sau vândute direct în anul de cotă 2012-2013 eligibile.
    Potrivit APIA, orice cerere de solicitare a primelor pentru schemele de plăţi naţionale directe complementare poate fi retrasă în scris de către solicitant în orice moment, cu excepţia cazurilor în care Agenţia a notificat deja solicitantul asupra unor nereguli identificate în urma verificărilor administrative efectuate.

  • Agricultura României, în pericol de faliment

    Agricultura României, în pericol de faliment

    Agricultura României se află, în acest moment, în pericol de faliment, iar pentru remedierea situaţiei este nevoie de o abordare politică responsabilă, un management performant, precum şi de un Minister al Agriculturii responsabil de viitorul agricultorilor, potrivit unei scrisori deschise adresată de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) preşedintelui României, Traian Băsescu, premierului Victor Ponta, precum şi altor oficialităţi.

    „Deşi din punct de vedere agrometeorologic a fost posibilă o creştere substanţială a producţiei agricole, declaraţiile iresponsabile ale unor oficiali ai ministerului au avut un efect dezastruos asupra pieţei produselor agricole. Au fost declarate producţii la nivel naţional neverosimile, faţă de suprafeţele declarate de agricultori la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). La cultura grâului, faţă de aproximativ 1,5 milioane de hectare cultivate, s-a declarat o producţie naţională de 7,4 milioane de tone, ceea ce ar reprezenta o producţie medie de aproape 5 tone/hectar”, se menţionează în documentul citat.

    LAPAR este, totodată, nemulţumită de faptul că Ministerul Agriculturii nu a notificat Consiliul Europei pentru reducerea accizei la motorina aferentă anului 2013.
    „Motorina pentru agricultura din România este cea mai scumpă dintre toate ţările Uniunii Europene. Conducerea Ministerului Agriculturii nu a notificat Consiliul Europei pentru reducerea accizei la motorina aferentă anului 2013. Mai mult, conducerea ministerului a aprobat o Hotărâre de Guvern, prin care cea mai mare parte a sumelor, reprezentând reducerea de acciză, aferentă trimestrului III din anul trecut, a fost acordată altui minister”, se mai afirmă în scrisoare.
    Potrivit sursei citate, pentru remedierea situaţiei, este nevoie de o abordare politică responsabilă, un management performant, precum şi de un Minister al Agriculturii responsabil de viitorul agricultorilor.

  • 300 milioane euro pentru plăţi în avans destinate fermierilor

    300 milioane euro pentru plăţi în avans destinate fermierilor

    Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a previzionat aproximativ 300 milioane de euro pentru plata în avans, începând cu 5 septembrie, a unor sume destinate fermierilor prin Campania de sprijin pe suprafaţă 2013.

    Plăţi în avans vor fi acordate în cadrul măsurilor: 211 „Plăţi pentru zona montană defavorizată”, 212 „Plăţi pentru zone defavorizate – altele decât cele montane” şi 214 „Plăţi pentru agromediu”, din Axa II – Campania 2013, se arată într-un comunicat al APIA.

    „Acordarea plăţilor în avans este justificată de necesitatea pregătirii unor măsuri administrative care să asigure efectuarea plăţilor către toţi solicitanţii, până la finalul implementării PNDR 2007 – 2013, dar şi pentru a veni în sprijinul fermierilor în vederea acoperirii cheltuielilor necesare pentru înfiinţarea culturilor de toamnă şi pentru a încuraja respectarea bunelor practici agricole şi de mediu”, se precizează în documentul citat.

    În context, APIA arată că, în conformitate cu prevederile art. 9, alin. (2) al Regulamentului (CE) nr. 65/2011, Statele Membre pot decide să plătească, în cadrul angajamentelor încheiate de beneficiarii măsurilor Axei II din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), un avans în cuantum de până la 75% din suma cuvenită fermierilor care au depus cereri de plată în cadrul Campaniei de sprijin pe suprafaţă 2013.

  • Impozit pe sărăcia ţăranilor

    Impozitarea agricultorilor, în situaţia în care agricultura românească nu a reuşit să devină cât de cât performantă, este o măsură a guvernului Ponta care va amputa o serie de proiecte pe cale de a fi fost pornite de agricultori.

    Agricultorii români plătesc începând din acest an impozit pe venit de 16% şi contribuţie pentru sănătate de 5,5% pe o sumă pe care guvernul estimează că aceştia ar câştiga-o din cultivarea terenurilor şi creşterea animalelor. Sunt exceptaţi de la plata impozitului şi a CAS-ului agricultorii care au mai puţin de două hectare cultivate cu cereale, 1,5 hectare cu leguminoase, 0,5 hectare de vie. La fel, agricultorii care au mai puţin de trei vaci, nouă oi, cinci porci.

    Potrivit datelor APIA, 80% din terenurile agricole din România sunt în proprietatea persoanelor fizice. Conform aceleiaşi surse, 670.000 de agricultori primesc anual subvenţii, anul acesta subvenţia de la UE fiind de 142 de euro la hectar.

    Subvenţionarea agriculturii româneşti din fonduri europene a crescut de la un an la altul, însă aceasta nu a condus la o dezvoltare constantă şi durabilă a acestui sector extrem de important al economiei. În fiecare an, aproape un milion de hectare de teren arabil rămân nelucrate, costurile fiind prea mari în raport cu veniturile, în special pentru micii producători agricoli, care nu au resurse financiare pentru investiţii.

    Suprafaţa agricolă totală a României este de 13 milioane de hectare, din care peste 8 milioane de hectare este teren arabil. În ultimii ani, au fost vândute străinilor peste 700.000 de hectare de teren agricol, ceea ce ne situează pe primele locuri în Europa. Începând cu anul viitor, tranzacţiile cu terenuri agricole vor fi liberalizate. În faţa acestei perspective, preşedintele Traian Băsescu a declarat în mai multe rânduri că ar trebui înfiinţată o agenţie a statului cu drept de preemţiune pentru cumpărarea de terenuri agricole.

    În situaţia în care statul român nu a făcut aproape nimic timp de douăzeci de ani pentru sprijinirea agricultorilor şi agriculturii, e greu de presupus că actuala putere politică va înfiinţa o agenţie prin care să se încarce cu probleme rămase nerezolvate de două decenii, de la proiectarea unui sistem de irigaţii până la investirea în utilaje agricole performante şi construirea unor depozite pentru cereale, legume, fructe etc.

    Deocamdată, un nou sprijin pentru agricultură ne vine tot din partea Uniunii Europene. Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a declarat că începând de anul viitor, pentru a fi încurajaţi să-şi arendeze terenurile nelucrate, proprietarii acestora vor primi un plus de 20% din subvenţia de la UE. Această măsură va conduce la scăderea semnificativă a terenurilor lăsate pârloagă de ani de zile.

    Politicienii acuză faptul că valoarea medie a subvenţiei pentru agricultură în Uniunea Europeană este de două ori mai mare decât li se acordă agricultorilor români. Performanţa din agricultura românească este însă şi ea mult sub media europeană, iar subvenţia, oricât ar fi de mare, nu poate ţine locul unor politici guvernamentale coerente de dezvoltare a sectorului agricol.

    Populaţia rurală este în mare parte îmbătrânită, iar tinerii care mai trăiesc la sate nu muncesc efectiv pe câmp, ci cumpără produsele celor în vârstă la preţuri mici, pentru a le revinde în pieţele oraşelor la preţuri duble.

    Programul de revenire a tinerilor la sate pentru a se ocupa de agricultură, prin acordarea unor fonduri guvernamentale, nu şi-a dovedit până acum eficienţa. Impozitarea agricultorilor, în situaţia în care agricultura românească nu a reuşit să devină cât de cât performantă, este o măsură a guvernului Ponta care va amputa o serie de proiecte pe cale de a fi fost pornite de agricultori.