word-monitor

Tag: antibiotice

  • Antibioticele de ultimă generaţie îşi pierd din eficienţă

    Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) a anunţat că procentul infecţiilor provocate de bacteria Klebsiella pneumoniae, o cauză obişnuită a îmbolnăvirii la pacienţi spitalizaţi, care erau rezistenţi la carbapeneme, era mai mare de 5% în 2012 în cinci ţări membre ale Uniunii Europene: Grecia, Cipru, Italia, România şi Slovacia, relatează vineri agenţia Reuters.
    În 2009, doar Grecia şi Cipru au depăşit acest prag.
    Un comunicat publicat de Comisia Europeană vineri, cu câteva zile înainte de marcarea, pe 18 noiembrie, a Zilei europene a informării despre antibiotice, arată că s-a redus utilizarea de antibiotice de către oameni şi, de asemenea, a crescut gradul de conştientizare de către opinia publică a faptului că antibioticele nu distrug viruşii.
    Dar această ştire bună este umbrită totuşi de datele publicate în paralel de ECDC, care arată o proliferare în Europa a bacteriilor Gram-negative rezistente la multiple medicamente, care au devenit, de asemenea, rezistente la carbapeneme — antibiotice de ultimă generaţie folosite pentru tratarea infecţiilor asociate asistenţei medicale.
    Prin urmare, Comisia Europeană îşi intensifică lupta împotriva rezistenţei la antimicrobiene (RAM) prin finanţarea a 15 proiecte de cercetare noi şi prin norme de armonizare privind colectarea datelor referitoare la RAM cu privire la animale şi alimente.
    ”Sunt profund îngrijorat de faptul că antibioticele, care ne-au permis să tratăm infecţii bacteriene ce se soldau anterior cu moartea şi care salvează multe vieţi, devin în prezent din ce în ce mai puţin eficace”, a declarat comisarul european pentru sănătate, Tonio Borg, subliniind ”seriozitatea cu care executivul european abordează provocarea reprezentată de rezistenţa la antimicrobiene”.

  • Rezistenţa la antibiotice ar putea schimba soarta omenirii

    Specialiştii Centers for Disease Control and Prevention (CDC) au publicat primul raport realizat până acum pe tema uneia dintre cele mai subestimate ameninţări la adresa sănătăţii publice: organismele rezistente la antibiotice.

    În raportul „ Antibiotic resistance threats in the United States, 2013”, cercetătorii americani au ajuns la câteva concluzii îngrijorătoare:

    – În fiecare an, 2.049.442 de afecţiuni din SUA sunt cauzate de bacterii şi fungi rezistente la anumite clase de antibiotice

    – În fiecare an, aceste afecţiuni provoacă 23.000 de decese

    – Din cauza acestor afecţiuni şi decese, sistemul medical suportă cheltuieli adiţionale anuale de 20 de miliarde de dolari

    – Dincolo de costurile medicale directe, societatea mai plăteşte un cost de 35 de milioane de dolari sub forma productivităţii pierdute

    Dr. Tom Frieden, directorul CDC, a lansat un avertisment sumbru: „Dacă nu suntem atenţi, în scurt timp ne vom găsi în epoca post-antibiotice. Iar unii pacienţi şi unii microbi se găsesc deja acolo”.

    Raportul identifică trei ameninţări considerate „urgente” de specialiştii americani:

    – CRE (Carbapenem-resistant Enterobacteriaceae), un set de microbi întâlniţi în spitale ce sunt rezistenţi la aproape toate antibioticele. Aceştia provoacă 9.000 de infecţii anuale în SUA şi 600 de decese

    – Gonoreea rezistentă la antibiotice, ce reacţionează la un singur medicament: 246.000 de infecţii anual

    – Clostridium difficile, ce devine tot mai rezistentă la o clasă de medicamente şi care serveşte drept marker pentru folosirea altor antibiotice: 250.000 afecţiuni anual, 14.000 de decese

    În cea de-a doua categorie, ameninţări „serioase”, specialiştii includ 12 infecţii bacteriene şi fungale: Acinetobacter, Pseudomonas aeruginosa, VRE, Campylobacter, Salmonella, Shigella, MRSA, Candida, tuberculoza şi altele. „Dacă nu vom fi atenţi, cabinetul cu medicamente va fi gol atunci când doctorii vor avea nevoie de soluţii împotriva infecţiilor”, a declarat dr. Tom Frieden.

    Specialiştii avertizează că, în cazul în care situaţia se va înrăutăţi, doctorii ar putea deveni reticenţi în a efectua operaţii sau în a trata pacienţii de cancer dacă nu vor şti că există antibiotice care să protejeze pacienţii de infecţii.