word-monitor

Tag: alcoolism

  • Cercetătorii australieni au descoperit că există 4 tipuri de consumatori de alcool

    Cercetătorii de la Universitatea RMIT au studiat mii de persoane ce consumă băuturi alcoolice pentru a descoperi că există patru tipuri de consumatori. Conform cercetătorilor, cele 4 tipuri de băutori de alcool sunt: iniţiatorul, imitatorul (follower, în original), moderatorul şi protectorul.
    Oamenii de ştiinţă afirmă că segmentarea băuturilor în patru categorii oferă perspective utile asupra legăturilor dintre personalitate, influenţe culturale şi consumul excesiv de alcool.
    Cercetătorii au descoperit aceste 4 tipuri de băutori de alcool cu ocazia elaborării raportului Drinking Related Lifestyles comandat de The Victorian Health Promotion Foundation (VicHealth), o organizaţie din statul australian Victoria ce promovează stilul de viaţă sănătos. Cercetarea a fost efectuată în două etape. Mai întâi, cercetătorii au efectuat interviuri amănunţite cu o comunitate online de băutori de alcool, iar apoi au efectuat un sondaj online despre factorii care influenţează consumul de alcool, cercetare la care au participat 2.500 de persoane. Oamenii de ştiinţă au analizat temele comune şi au concluzionat că există patru categorii de băutori: iniţiatorul, imitatorul (follower, în original), moderatorul şi protectorul. Pe baza datelor obţinute în urma cercetării, specialiştii au transformat rezultatele studiului într-un quiz online care permite oricui să afle ce tip de băutor este.
    Mike Reid, profesor la Universitatea RMIT, afirmă că o concluzie importantă a raportului este că în loc să învinovăţim oamenii care beau prea mult, ar trebui să încurajăm consumul responsabil de alcool. „În cultura alcoolului adânc încetăţenită, oamenii ajung să creadă că au nevoie de un motiv ca să nu bea, în loc să aibă nevoie de un motiv ca să bea”, spune Reid. „Dintre cele patru tipuri de consumatori de alcool identificaţi de cercetarea noastră, iniţiatorii şi imitatorii sunt tipurile cele mai problematice – unul forţează limitele şi bea prea mult, iar celălalt îi urmează pe alţii, crezând că nu vor fi percepuţi negativ”, afirmă Reid. „Schimbarea vine atunci când oamenii vor avea metode acceptate social prin care să participe în cultura noastră fără a bea prea mult. Băutorii au nevoie de instrumente şi resurse pentru a-i încuraja să bea responsabil cu încurajarea că vor fi acceptaţi de societate”, a concluzionat Reid.
    Iată care sunt caracteristicile celor 4 tipuri de băutori de alcool:

    n Iniţiatorul (40% dintre participanţii la studiu)
    Extrovertit şi „sufletul petrecerii”
    Bea ca să se distreze
    Îi place să fie o sursă de informaţii despre brandurile de alcool, tipurile de băuturi şi despre localurile interesante

    n Imitatorul (13% dintre participanţii la studiu)
    Amuzant, sociabil şi relaxat
    Influenţat de presiunile sociale şi culturale
    Este luat de valul situaţiilor sociale

    n Moderatorul (26% dintre participanţii la studiu)
    Auto-disciplinat
    Ştie când să spună „nu”
    Bea un pahar sau două, dar nu mai mult

    n Protectorul (21% dintre participanţii la studiu)
    Controlat şi conştiincios
    Are grijă de alţii când iese în oraş
    Nu-l deranjează să se abţină când alţii beau.
    Testul pentru a afla în ce categorie de băutori vă încadraţi poate fi accesat la adresa http://www.yourdrinkingprofile.com.au/

  • Mahmureala devine din ce în ce mai uşoară odată cu vârsta

    Contrar aparenţelor, persoanele mai în vârstă riscă mai puţin să se trezească acuzând o mahmureală după o noapte de băutură, conform unui studiu realizat în Danemarca, conform LiveScience.com. Acest studiu a fost realizat pe un eşantion de 52.000 de persoane cu vârsta între 18 şi 94 de ani. Subiecţii au fost chestionaţi cu privire la modul în care consumă alcool dar şi cât de frecvent trec prin stările de rău asociate consumului excesiv de alcool (ameţeli, dureri de cap, ritm cardiac accelerat şi stări de vomă) după aşa-numitul „binge drinking” – definit drept consumul a cel puţin 5 băuturi alcoolice într-o singură ocazie.

    Concluzia cercetătorilor este că intensitatea stărilor de mahmureală după aşa-numitul „binge drinking” scade odată cu vârsta.

    Spre exemplu, riscul de a suferi o mahmureală pe cinste după consumul a cel puţin 5 băuturi alcoolice cu o singură ocazie este de 11 ori mai mare pentru tinerii din intervalul de vârstă 18 – 29 de ani decât pentru bărbaţii de peste 60 de ani. În cazul femeilor, riscul de a suferi de mahmureală este de 8 ori mai mare în cazul intervalului de vârstă 18 – 29 de ani decât pentru femeile de peste 60 de ani.

    Simptomele şi intensitatea mahmurelii variază de asemenea în funcţie de vârstă. Aproximativ 10% dintre bărbaţi şi 21% dintre femeile cu vârsta între 18 şi 29 de ani au susţinut că au trecut prin stări de ameţeală în timp ce erau mahmuri, comparativ cu doar 1,5% dintre bărbaţi şi 3% dintre femeile de peste 60 de ani.

    Cauzele acestor diferenţe par să aibă legătură cu intensitatea cu care tinerii şi adulţii mai în vârstă se dedică băuturii. Astfel, persoanele mai în vârstă întâmpină un risc mai scăzut de a se trezi mahmure pentru că pur şi simplu consumă mai puţin alcool. Un studiu recent realizat în SUA ajungea la concluzia că băutorii cu vârsta între 18 şi 24 de ani consumă în medie 9 băuturi alcoolice cu o anumită ocazie, în timp ce persoanele în vârstă de peste 65 de ani rareori depăşesc 6 băuturi.

    În cadrul acestor studii nu au fost cuprinse persoane care nu consumă deloc alcool. Studiul danez în domeniu a fost publicat în ultimul număr al revistei Alcoholism: Clinical & Experimental Research.

  • LSD-ul nu este nociv pentru sănătate, conform unor cercetători norvegieni

    După desfăşurarea unui studiu exhaustiv, realizat pe zeci de mii de cetăţeni americani, o echipă de cercetători norvegieni a ajuns la concluzia că celebrul drog de sinteză LSD nu este nociv pentru sănătate, conform unui material publicat de The Independent.

    Cercetătorii Pal-Orjan Johansen şi Teri Krebs de la Universitatea de Ştiinţe şi Tehnologie din Trondheim au examinat statisticile privind consumul de droguri în SUA în perioada 2001 şi 2004, pe 130.000 de cetăţeni americani, dintre care 22.000 au luat un drog psihedelic aşa cum este LSD cel puţin o dată în viaţă.

    „Nu există nicio legătură semnificativă între perioada de utilizare a diferitelor droguri psihedelice sau folosirea LSD-ului în ultimul an, şi o creştere a ratei de manifestare a problemelor de sănătate mentală”, conform materialului publicat de cei doi în revista PLOS One.

    Conform acestora, drogurile psihedelice precum sunt LSD, mescalina sau aşa-numitele „ciuperci magice”, nu provoacă probleme cronice de sănătate.

    „Până la urmă orice poate fi riscant; psihedelicele pot exacerba senzaţii trecătoare de anxietate şi confuzie, dar accidentele care duc la traume majore sunt foarte rare. În ultimii 50 de ani zeci de milioane de oameni au luat droguri psihedelice şi totuşi nu există dovezi concludente cu privire la problemele pe care aceste droguri ar putea să le facă pe termen lung”, conform lui Teri Krebs.

    Cercetătorii susţin că ideea conform căreia aceste droguri ar afecta sănătatea mentală provine de la un mic număr de cazuri în care pacienţi care erau deja bolnavi mental foloseau astfel de droguri.

    În plus, pe lângă faptul că nu este nociv, LSD-ul ar putea fi chiar benefic pentru sănătate. Ambii cercetători norvegieni au publicat un studiu anul trecut în revista British Journal of Psychopharmacology, prin care susţin că administrarea unei singure doze de LSD este un tratament extrem de eficient împotriva alcoolismului. De asemenea, cei doi au recomandat folosirea acestui drog pentru ajutarea persoanelor care suferă de alcoolism.

    Cercetătorii de la Trondheim au mai precizat că 59% dintre pacienţii care sufereau de alcoolism şi au primit o doză de LSD, fie s-au lăsat complet de băutură, fie au continuat să bea cantităţi mult mai mici decât înainte de a lua acest drog.