Tag: ajutor financiar

  • Româncele beneficiază de unul dintre cele mai reduse concedii de maternitate din ECE

    Româncele beneficiază de unul dintre cele mai reduse concedii de maternitate din Europa Centrală şi de Est (ECE), de 126 de zile calendaristice, la egalitate cu Ucraina, potrivit studiului Caracteristicile Maternităţii şi Creşterii Copilului, realizat de Accace. Spre comparaţie, mamele din Bulgaria beneficiază de 410 zile de concediu de maternitate, însă Slovenia acordă cel mai redus concediu pentru naşterea copiilor, de doar 105 zile.

    „Analiza aduce în prim plan o imagine de ansamblu a condiţiilor, drepturilor legale, responsabilităţilor şi a beneficiilor financiare întâlnite în Europa Centrală şi de Est, precum şi impactul pe care organizaţiile internaţionale l-au avut asupra legislaţiilor locale. Spre exemplu, durata concediului de maternitate din România este egală cu recomandarea Organizaţiei Internaţionale a Muncii, de 18 săptămâni”, au explicat experţii Accace. Potrivit reglementărilor internaţionale în vigoare, durata minimă a concediului de maternitate nu poate fi mai mică de 14 săptămâni.

    „În ciuda duratei mici a concediului de maternitate, România are cea mai permisivă legislaţie în ceea ce priveşte acordarea acestuia şi a indemnizaţiei specifice, mamele putând beneficia de acestea după numai 22 de zile de cotizare la bugetul de asigurări în ultimele 12 luni. Printre cele mai puţin restrictive ţări în acordarea indemnizaţiei de maternitate se numără Croaţia, Polonia şi Ucraina, care solicită doar ca mamele să fie angajate în momentul acordării concediului şi a indemnizaţiei de maternitate”, informează documentul.

    În ceea ce priveşte valoarea indemnizaţiei de maternitate, în regiune sunt state care acordă până la 100% din media veniturilor mamei, înregistrate în perioade cuprinse între 6 luni şi un an, precum Serbia, Slovenia, Polonia, Croaţia sau Ucraina. „În Bulgaria, valoarea indemnizaţiei scade la 95% din media veniturilor înregistrate în ultimii doi ani, în timp ce, în România, valoarea se ridică la 85% din media veniturilor din ultimele 6 luni. (…) Pe lângă concediul de maternitate, părinţii pot beneficia şi de concediu pentru creşterea copilului, acesta fiind un drept transferabil atât la mamă, cât şi la tată, în majoritatea statelor analizate. Cel mai mic concediu pentru creşterea copilului se înregistrează în Croaţia, care acordă doar 180 de zile pentru primii doi copii, iar perioada poate fi extinsă până la 900 de zile în cazul celui de-al treilea copil sau al gemenilor. Pe toată perioada concediului, părinţii beneficiază de o indemnizaţie de 100% din media veniturilor din ultimele 6 luni”, arată datele Accace.

    Pe de altă parte, informează Accace, cel mai mare concediu pentru creşterea copilului, de 4 ani, se înregistrează în Republica Cehă, unde părinţii primesc o indemnizaţie maximă de 440 de euro/lună. „Un caz aparte îl reprezintă Polonia, unde durata concediului pentru creşterea copilului este de 3 ani, iar pe toată perioada părinţii nu primesc niciun ajutor din partea statului, acestora fiindu-le plătite însă contribuţiile pentru pensie şi sănătate. În România, concediul pentru creşterea copilului poate fi acordat pentru o perioadă de un an, caz în care alocaţia din partea statului se poate ridica până la aproximativ 777 euro/lună, sau pentru 2 ani, cu o alocaţie ce poate ajunge până la aproximativ 274 euro/lună. Ucraina oferă peste 900 de euro pentru fiecare nou-născut”, precizează documentul citat.

    În plus faţă de indemnizaţiile de maternitate, în regiune sunt state care acordă ajutoare financiare suplimentare la naştere, în funcţie de numărul copiilor născuţi. Cel mai mare ajutor financiar este acordat de Ucraina, care pentru fiecare copil născut alocă aproximativ 930 de euro, la care se adaugă, în funcţie de numărul copiilor, alocaţii lunare de până la 154 de euro, în cazul părinţilor cu trei copii, acestea compensând indemnizaţiile extrem de mici oferite pe durata concediului pentru creşterea copilului.

    Ucraina este urmată îndeaproape de Slovacia, care asigură mamelor un ajutor financiar suplimentar de aproape 830 de euro, iar Cehia acordă un supliment de aproximativ 520 de euro pentru primul nou-născut. Printre cele mai mici ajutoare financiare suplimentare acordate în regiune la naştere se numără cele din Ungaria şi Bulgaria, care alocă doar 215 euro şi respectiv 128 euro pentru primul nou-născut. România este însă singurul stat din regiune care nu acordă alte ajutoare financiare, în afară de indemnizaţiile de maternitate şi creşterea copilului, acestea fiind eliminate odată cu dispariţia Contracului Colectiv la Nivel Naţional.

    „Suntem cu toţii afectaţi de modalitatea în care fiecare stat decide să implementeze minimul de prevederi impuse de organizaţiile internaţionale, dar, în final, scopul principal ar trebui să fie menţinerea unui echilibru social la nivel internaţional, iar acest lucru este imposibil fără sprijinul ţărilor implicate”, au încheiat experţii Accace.

    Studiul a fost realizat luând în calcul datele furnizate de experţii în domeniu din 10 dintre ţările în care Accace este prezentă, atât prin sedii permanante, cât şi prin intermediul partenerilor săi, şi anume Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ucraina. Accace este una dintre principalele companii de externalizare şi consultanţă de afaceri din regiunea Europei Centrale şi de Est, care oferă servicii de contabilitate şi raportare financiară, servicii corporate şi secretariale, salarizare şi administrare de personal şi consultanţă fiscală şi de afaceri.

  • Grecia ar putea primi ajutor suplimentar fără noi termeni sau reduceri

    Grecia ar putea primi ajutor suplimentar fără noi termeni sau reduceri

    Grecia ar putea primi ajutor financiar suplimentar din partea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional fără noi condiţii de salvare sau alte reduceri ataşate, potrivit ministrului grec de finanţe Yannis Stournaras, informează agenţia Xinhua.

    “În cazul în care Grecia are nevoie de sprijin suplimentar ce nu va depăşi 10 miliarde de euro (13,4 miliarde de dolari), acesta va fi un pachet de sprijin fără noi condiţii, deoarece obiectivele au fost stabilite până în 2016, precum şi angajamentele noastre”, a declarat Stournaras într-un interviu acordat ziarului duminical “Proto Thema”.

    Recunoscând că în faţa unui posibil gol de finanţare, Grecia nu este încă în nicio poziţie de a reveni pe pieţele internaţionale în viitorul apropiat, el a exclus perspectiva unei noi restructurări a datoriilor, într-un astfel de caz.

    “Nu este o posibilitate”, a spus el, referindu-se la decizia de anul trecut a Eurogrupului ce a deschis drumul unei prelungiri a perioadei de rambursare a datoriilor pentru Grecia şi reducerii ratelor dobânzilor pentru împrumuturile de salvare acordate ţării puternic îndatorate, exclusă de pe pieţe în 2010 în anumite condiţii.

    Printre altele, Stournaras şi-a reafirmat încrederea că ţinta realizării unui surplus bugetar primar va fi atinsă în 2014, în acelaşi an când expiră al doilea program actual de salvare.

    Din 2010, Grecia este ţinută pe linia de plutire cu un total de 240 de miliarde de euro finanţat în cadrul a două programe de salvare, în schimbul unei austerităţi dure şi a unui plan de reformă lovit de întârzieri.

    În ciuda ajutorului internaţional crucial pentru a evita falimentul şi a unei ştergeri suplimentare din datoria sa a aproximativ 100 de miliarde de euro anul trecut, la sfârşitul primului semestru din 2013 Grecia încă avea o datorie de 321 de miliarde de euro, potrivit ultimelor date oficiale, care sunt considerate nesustenabile de unii analişti, aminteşte Xinhua.

    Până în prezent, în 2013, în ciuda austerităţii de trei ani şi a aplicării reformei, datoria a crescut cu 16 miliarde de euro de la 305 miliarde de euro la sfârşitul anului 2012.

    Drept rezultat, discuţiile despre un al treilea plan de salvare sau o a doua ştergere a datoriei au reapărut recent. Şi în timp ce se înmulţesc declaraţiile unor oficiali europeni că un sprijin suplimentar ar putea fi acordat Atenei, lideri cum ar fi cancelarul german Angela Merkel au avertizat că o nouă ştergere a datoriei ar afecta stabilitatea zonei euro.