Facturile aferente motorinei cumpărate pentru lucrări agricole, depuse de către fermieri la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), vor fi decontate în acest an în limita sumei totale de 125 milioane lei, iar anul viitor vor fi decontate în limita a 430 milioane lei. Pentru subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură, bugetul Ministerului Agriculturii a fost suplimentat, miercuri, de Guvern cu 555 milioane lei. Tot prin hotărâre de guvern, cuantumul total al plăţilor directe unice pe suprafaţă, a plăţilor separate pentru zahăr şi a plăţilor specifice pentru orez, pentru cereri depuse în acest an, a fost stabilit la 1,2 miliarde euro, din fonduri europene, un avans de 50% urmând să fie achitat începând cu 16 octombrie.
Tag: agricultura
-
„Fermierii vor încheia cu pierderi anul financiar 2012 – 2013”
Fermierii români vor încheia cu pierderi anul financiar 2012 – 2013, principala cauză constituind-o scăderea preţurilor la produsele agricole, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
“Potrivit unei situaţii furnizate de Organizaţia europeană a producătorilor agricoli Copa — Cogeca, preţurile produselor agricole au scăzut în 2013 cu aproximativ 50% faţă de anul trecut, în timp ce producţia nu a crescut cu mai mult de 13%. Din acest motiv, fermierii români vor încheia anul financiar 2012 — 2013 cu pierderi”, a spus Laurenţiu Baciu.
Conform datelor Copa — Cogeca, în anul 2013 au fost cultivate cu grâu la nivel european 23 de milioane hectare, în timp ce în 2012 suprafaţa cultivată a fost de 22 milioane hectare. În ceea ce priveşte producţia medie, aceasta a fost de 5,8 tone la hectar în 2013, faţă de numai 5,4 tone în 2012.
“În România, din cele nouă milioane tone de porumb care se produc în medie, numai jumătate intră în circuitul economic, restul cantităţii rămânând în gospodării pentru consumul populaţiei. Ca atare, numai aproximativ patru milioane tone de porumb trebuie luate în calcul pentru stabilirea impozitării, a plus — valorii şi a Taxei pe Valoarea Adăugată”, a mai spus Laurenţiu Baciu.
Preşedintele LAPAR a subliniat, totodată, că după corecţia liniară plata europeană pe suprafaţă (la hectar) în 2013 va fi de 125 euro, la care se adaugă plata de la bugetul de stat, a cărei valoare se speră că va fi de 21 euro la hectar.
-
Agricultura este unul din obiectivele prioritare ale guvernării USL
Agricultura este unul din obiectivele prioritare ale guvernării Uniunii Social Liberale (USL), a declarat, vicepremierul şi ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu. Acesta a afirmat că statul va încuraja agricultura prin plata în avans a subvenţiilor atât în sectorul zootehnic, cât şi în cel vegetal.
De altfel, ministrul Finanţelor Publice susţine că până la sfârşitul anului Guvernul va aloca 900 de milioane de euro pentru plata în avans a subvenţiilor agricole.
„Guvernul va trebui să susţină agricultura atât în acest an, cât şi în anii următori, atât prin plăţi în avans ale subvenţiilor. Vreau să vă spun că Guvernul actual consideră că agricultura este unul din obiectivele prioritare ale guvernării USL. De aceea, agricultura este pusă pe primul loc atât prin alocarea fondurilor de la bugetul de stat, cât şi prin alocarea fondurilor europene”, a afirmat Chiţoiu.
El speră că România va accesa integral cele 19 miliarde de euro puse la dispoziţia sa prin pachetul financiar negociat cu Uniunea Europeană.
-
Agricultura românească se duce de râpă tot mai rapid
Agricultura a primit în ultimii şapte ani injecţii financiare de la Uniunea Europeană de 10 miliarde de euro prin plăţile directe către fermieri şi proiectele de investiţii, dar balanţa comerţului cu produse agroalimentare este pe minus, din economie au dispărut 600.000 de bovine, 2 milioane de porcine, iar gradul de fărâmiţare al terenurilor este acelaşi – aceasta a fost principala concluzie a evenimentului „ZF Agribusiness: Agricultura, la startul marelui boom?“, care a avut loc în Bucureşti.
„Avem mult mai mulţi bani după 2007 direcţionaţi către agricultură şi o scădere a numărului vacilor mult mai mare. Unul din motive îl reprezintă faptul că proprietarul trebuie să fie prezent zi de zi acolo. Tinerii nu au niciun fel de dorinţă să fie în fermă zi de zi. Rămânem o ţară dependentă de climă, iar tendinţa de creştere a productivităţii şi de scădere a numărului de capete din Europa nu se regăseşte şi în România, la noi scade şeptelul şi scade şi productivitatea“, a spus Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură, care a dat publicităţii în această vară un cadru strategic ce urmează să traseze direcţiile de dezvoltare a acestei pieţe în următorii 15 ani.
Agricultura locală va ajunge în patru luni la finalul primului exerciţiu financiar ca economie membră a Uniunii Europene. În acest interval în conturile fermierilor au ajuns circa 4 miliarde de euro sub forma plăţilor directe şi alte circa 6 miliarde de euro pe linia proiectelor de investiţii în agricultură.
Cu toate că agricultura a fost unul dintre sectoarele unde au fost pompaţi bani în ultimii şapte ani, efectele acestui pachet financiar gigantic întârzie să devină vizibile pe deplin. Din cinci indicatori relevanţi pentru evoluţia pieţei de agribusiness, trei sunt pe minus. Astfel, în ultimii şapte ani România a pierdut 0,6 milioane de vite, 2,1 milioane de porcine, o treime din total, balanţa comercială pentru produse agroalimentare continuă să fie pe minus. Totuşi, minusul din comerţul internaţional cu produse agroalimentare s-a redus de trei ori în acest interval. Faţă de 2007, producţia de cereale este de 2,2 ori mai mare, dar indicatorul nu este pe deplin relevant având în vedere că acum şapte ani a fost un sezon extrem de secetos, iar în prezent fermierii au producţii aproape de recordul istoric, potrivit datelor statistice oficiale.
-
Agricultura României, în pericol de faliment
Agricultura României se află, în acest moment, în pericol de faliment, iar pentru remedierea situaţiei este nevoie de o abordare politică responsabilă, un management performant, precum şi de un Minister al Agriculturii responsabil de viitorul agricultorilor, potrivit unei scrisori deschise adresată de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) preşedintelui României, Traian Băsescu, premierului Victor Ponta, precum şi altor oficialităţi.
„Deşi din punct de vedere agrometeorologic a fost posibilă o creştere substanţială a producţiei agricole, declaraţiile iresponsabile ale unor oficiali ai ministerului au avut un efect dezastruos asupra pieţei produselor agricole. Au fost declarate producţii la nivel naţional neverosimile, faţă de suprafeţele declarate de agricultori la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). La cultura grâului, faţă de aproximativ 1,5 milioane de hectare cultivate, s-a declarat o producţie naţională de 7,4 milioane de tone, ceea ce ar reprezenta o producţie medie de aproape 5 tone/hectar”, se menţionează în documentul citat.
LAPAR este, totodată, nemulţumită de faptul că Ministerul Agriculturii nu a notificat Consiliul Europei pentru reducerea accizei la motorina aferentă anului 2013.
„Motorina pentru agricultura din România este cea mai scumpă dintre toate ţările Uniunii Europene. Conducerea Ministerului Agriculturii nu a notificat Consiliul Europei pentru reducerea accizei la motorina aferentă anului 2013. Mai mult, conducerea ministerului a aprobat o Hotărâre de Guvern, prin care cea mai mare parte a sumelor, reprezentând reducerea de acciză, aferentă trimestrului III din anul trecut, a fost acordată altui minister”, se mai afirmă în scrisoare.
Potrivit sursei citate, pentru remedierea situaţiei, este nevoie de o abordare politică responsabilă, un management performant, precum şi de un Minister al Agriculturii responsabil de viitorul agricultorilor. -
Fermele de vaci de lapte ar putea fi sprijinite în perioada 2014-2020 printr-un subprogram special
Fermele de vaci de lapte ar putea fi sprijinite financiar în perioada 2014-2020 printr-un subprogram special, potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, care consideră că acest sector ar putea fi o provocare pentru România.
„În anul 2015, vor fi eliminate cotele de lapte, iar provocarea pe care o are România ar putea fi chiar pe acest sector, pentru că va fi o competiţie foarte puternică pe importurile de lapte. Şi în momentul de faţă, foarte multe întreprinderi din Transilvania, din păcate, importă lapte din Ungaria pentru că nu există suficient lapte care să corespundă calitativ. Şi cred că ar trebui să intervenim cu un subprogram pe acest sector”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Acesta a mai spus că deocamdată nu s-a stabilit cum se va aloca acest sprijin, dar a menţionat că în toamna acestui an vor fi prezentate toate schemele de finanţare pentru 2014-2020 în acord cu Politica Agricolă Comună.
„Cred că în urma negocierilor care au avut loc la nivelul Consiliului, unde comisarul european Dacian Cioloş a fost extrem de activ, am putut obţine câteva lucruri bune. Am reuşit să menţinem suplimentarea cu fondurile de tranziţie pentru fermieri, altfel aceştia rămâneau la un nivel mult mai mic decât cel din alte state membre. De asemenea, am obţinut avantaje pe componenta tinerilor fermieri pe care-i vom ajuta să-şi deschidă afaceri în mediul rural”, a menţionat ministrul Agriculturii.
El a declarat că anul viitor agricultorii din România vor beneficia de sprijinul la hectar similar cu cel din acest an şi că prin introducerea plăţii distributive se doreşte stimularea fermelor de familie şi a fermelor medii.
„În anul 2015, dacă aplicăm o plată distributivă, pentru primele 30 de hectare se va achita 177 de euro, cei cu suprafeţe mai mari de 30 de hectare urmând să primească o plată de 150 de euro pe hectar. Aceste plăţi vor creşte până în 2020, când vor ajunge 197 de euro pentru primele 30 de hectare, iar ceilalţi – la 165 de euro pe hectar. Mi s-a părut important să aplicăm această plată distributivă pentru a încuraja fermele de familie şi fermele medii cu suprafeţe cuprinse între 5 şi 30 de hectare”, le-a explicat ministrul agricultorilor tulceni.
În timpul conferinţei de presă susţinută după dezbaterea cu fermierii din judeţ, Constantin a declarat că există soluţii pentru principala problemă a agricultorilor din judeţ, respectiv lipsa irigaţiilor din cauza sistemului nefuncţional.
„Cea mai importantă măsură vizată de minister este aceea de a obţine finanţare europeană pentru a reabilita infrastructura principală, inclusiv cea din judeţul Tulcea, şi se discută pe această chestiune”, a menţionat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
În acelaşi context, el şi-a exprimat deschiderea pentru orice observaţie adusă pentru modificarea legii privind camerele agricole, astfel încât aceasta să devină funcţională şi să fie o structură a fermierilor şi a menţionat că este posibil ca anul viitor actualele direcţii agricole judeţene să treacă în subordinea consiliilor judeţene, cu excepţia direcţiilor de control care vor rămâne ale Ministerului Agriculturii. -
Domeniul agricol va oferi în viitor cele mai multe şanse pentru dezvoltarea unei afaceri
Domeniul agricol va oferi în următorii ani cele mai multe şanse pentru dezvoltarea unei afaceri, iar faptul că tot mai mulţi tineri se îndreaptă spre mediul rural este un fenomen pozitiv, a declarat ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Mariana Câmpeanu.
„Eu nu cred că tinerii merg în mediul rural ca să cultive pământul doar pentru a avea ce să mănânce, ci merg în mediul rural pentru a-şi dezvolta o afacere proprie. Consider că domeniul agricol va oferi în următorii ani cele mai multe şanse pentru dezvoltarea unei afaceri, iar faptul că tot mai mulţi tineri se îndreaptă spre mediul rural îl consider un fenomen pozitiv, şi nu unul negativ. În plus, spre mediul rural nu se îndreaptă doar tinerii, ci şi persoanele în vârstă, care sunt de părere că e mai bine să se retragă la ţară, unde beneficiază de un mediu de viaţă mai sănătos”, a afirmat Mariana Câmpeanu.