word-monitor

Tag: afganistan

  • Afganistanul, Coreea de Nord şi Somalia, cele mai corupte ţări

    Afganistanul, Coreea de Nord şi Somalia, cele mai corupte ţări

    Afganistanul, Coreea de Nord şi Somalia sunt percepute ca cele mai corupte ţări din lume, în timp ce Danemarca şi Noua Zeelandă sunt percepute drept cele mai puţin corupte ţări, potrivit Indexului anual al organizaţiei Transparency International (TI) publicat marţi. Această organizaţie, cu sediul la Berlin, apreciază că aproape 70% dintre statele lumii sunt considerate ca având o “problemă gravă” de venalitate în rândul funcţionarilor. Totodată, niciuna dintre cele 177 de ţări studiate în 2013 nu obţine un scor perfect.
    Transparency International, o organizaţie nonguvernamentală (ONG), întocmeşte anual un indice al percepţiei corupţiei în rândul partidelor politice, poliţiei, sistemului judiciar şi serviciilor publice în toate ţările, un flagel care subminează dezvoltarea şi lupta împotriva sărăciei. “Corupţia îi afectează cel mai mult pe cei săraci”, comentează pentru AFP Finn Heinrich, un cercetător din cadrul organizaţiei. “Este ceea ce rezultă din clasament, şi anume că ţările cele mai corupte sunt şi cele mai sărace, iar în acestea din urmă cei mai defavorizaţi sunt afectaţi cel mai mult. Aceste naţiuni nu vor ieşi niciodată din sărăcie dacă nu combat venalitatea”, subliniază el.
    Între ţările care au pierdut cele mai multe puncte în Indexul din 2013 se află Siria, devastată de un război civil, dar şi Libia şi Mali, ambele confruntându-se cu conflicte militare majore în ultimii ani. “Corupţia merge adesea mână în mână cu destrămarea unei ţări, cum puteţi vedea în Libia şi Siria, două ţări care au înregistrat cea mai puternică creştere a corupţiei”, adaugă Heinrich. “Dacă vă uitaţi la ţările din josul clasamentului, găsiţi şi Somalia. Sunt ţări în care Guvernul nu funcţionează în mod eficient, iar oamenii sunt nevoiţi să recurgă la tot felul de mijloace pentru a obţine servicii, a se hrăni şi a supravieţui”, subliniază el.
    În Afganistan, o ţară din care forţele armate NATO intenţionează să se retragă anul viitor după o perioadă de peste zece ani, “nu am observat progrese tangibile”, constată cercetătorul.
    În coada plutonului se află şi Coreea de Nord, “o societate totalitară complet repliată asupra sa-însăşi”, în care transfugii povestesc că foametea amplifică şi mai mult corupţia “deoarece ai nevoie să cunoşti pe cineva corupt din interiorul partidului pentru a supravieţui”.
    Între ţările în care situaţia “s-a îmbunătăţit cel mai mult”, deşi pornesc de jos, se află Myanmarul, în care junta militară aflată la putere a deschis poarta unui proces de democratizare. Această ţară, în care au crescut investiţiile, s-a angajat să respecte reguli în domeniul transparenţei. “Este singura modalitate care permite ţărilor să evite ceea ce putem numi «blestemul resurselor», adică faptul că resursele sunt disponibile pentru o elită foarte redusă”, spune Heinrich. “Este cazul Nigeriei şi altor ţări prospere mulţumită bogăţiei lor în petrol”, adaugă el.
    “Toate ţările sunt ameninţate de corupţie, la toate nivelurile Guvernului, atât atunci când vine vorba despre emiterea unui permis local, cât şi în privinţa aplicării legilor şi reglementărilor”, avertizează canadiana Huguette Labelle, preşedinta Transparency.
    ONG-ul subliniază că este imposibilă măsurarea propriu-zisă a corupţiei, având în vedere faptul că aceasta este ilegală şi ascunsă. Pentru a-şi întocmi Indicele, Transparency colectează opinii ale unor experţi în această problemă din cadrul unor organizaţii ca de exemplu Banca Mondială, Banca Africană pentru Dezvoltare şi Fundaţia germană Bertelsmann. Ea clasează ţările pe o scală de 0 la 100, statul care obţine “zero” fiind cel perceput ca cel mai corupt.
    Ultimul clasament “prezintă un tablou îngrijorător”, apreciază Transparency. “Deşi o mână de ţări obţin un rezultat bun, niciuna nu atinge perfecţiunea. Iar două treimi obţin sub 50”, subliniază organizaţia. Cei mai slabi trei elevi, Afganistanul, Coreea de Nord şi Somalia obţin opt, pe când cei mai buni doi elevi, Danemarca şi Noua Zeelandă afişează 91. În coada plutonului, cu scoruri cuprinse între zece şi 19, se află Irakul, Siria, Libia, Sudanul şi Sudanul de Sud, Ciadul, Guineea Ecuatorială, Guineea Bissau, Haiti, Turkmenistanul, Uzbekistanul şi Yemenul. În fruntea clasamentului, cu scoruri cuprinse între 80 şi 89, se află, alături de Danemarca şi Noua Zeelandă, Luxemburgul, Canada, Australia, Olanda, Elveţia, Singapore, Norvegia, Suedia şi Finlanda.

  • Alţi doi militari români au murit în Afganistan

    Alţi doi militari români au murit în Afganistan

    Doi militari români au decedat duminică seară în Afganistan în urma exploziei unui dispozitiv improvizat, informează MApN. Cei doi militari au fost răniţi în Afganistan duminică, în jurul orei 22.00, ora României, în explozia unui dispozitiv improvizat, pe timpul executării unei misiuni de patrulare. Cei doi au fost transportaţi la spital cu un elicopter de evacuare medicală. În jurul orei 23.00, ora României, ca urmare a rănilor deosebit de grave, cei doi militari au decedat.

    Cei doi militari care şi-au pierdut viaţa duminică ridică la 25 numărul românilor decedaţi în teatrele de operaţii. Alţi 122 au fost răniţi. În Afganistan mai sunt 1.029 de militari români, majoritatea în provincia Zabul.

    Odată cu decizia retragerii trupelor din Afganistan, numărul militarilor care îndeplinesc misiuni scade treptat. Astfel, până la începutul anului 2014 vor mai fi aproximativ 1.000 de oameni în Afganistan, majoritatea ofiţeri de instrucţie.

    “Conform planificării NATO, vom asigura în continuare unităţi şi militari români pentru îndeplinirea misiunilor în Afganistan, dar sigur începând din anul 2014 cu o reducere semnificativă. (…) Probabil în prima parte a anului viitor vom avea undeva la vreo mie de militari şi din semestrul II, doar militari, mai ales ofiţeri la nivel de instrucţie, dar asta vom şti mai exact după ce se realizează planificarea NATO la nivelul forţelor NATO şi al forţelor internaţionale care acţionează în Afganistan”, declara ministrul Apărării, Mircea Duşa.

    Potrivit demnitarului, efectivele din Afganistan au fost reduse începând cu acest an, diferenţa dintre începutul de an şi semestrul al doilea fiind de circa 300 de militari.

    Þara noastră mai are alţi 60 de militari care îndeplinesc misiuni specifice în Kosovo şi 36 în Bosnia-Herţegovina.

    Anul trecut, România a împlinit zece ani de când a primit oficial invitaţia de a deveni membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), summitul NATO de la Praga, desfăşurat pe 21 şi 22 noiembrie 2002, însemnând un pas important în evoluţia celei mai puternice organizaţii de apărare colectivă din istorie.

    Participarea României la operaţiuni de menţinere a păcii şi de stabilizare în regiuni de conflict din Balcani şi Afganistan şi angajamentul ferm de a se alătura luptei împotriva terorismului au constituit argumente puternice pentru invitarea României să adere la NATO.

    Avansaţi în grad post-mortem

    Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a semnat ordinele de avansare la gradul de sublocotenent post-mortem a plutonierului Adrian Postelnicu şi la gradul de aspirant a maistrului militar clasa a III-a Vasile Claudiu Popa, care şi-au pierdut viaţa sub culorile Drapelului naţional, în timpul executării unei misiuni de luptă în teatrul de operaţii din Afganistan.

    De asemenea, ministrul Apărării Naţionale a înaintat preşedintelui României propunerea de decorare a celor doi ofiţeri post-mortem cu Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Cavaler, pentru militari, cu însemn de război, informează MApN.

    Luni, la ora 14,00, în toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional au fost organizate ceremonii militare şi religioase de comemorare pentru cei doi eroi.

    Maistrul militar clasa a III-a Vasile Claudiu Popa, în vârstă de 28 de ani, era căsătorit, se afla la a doua misiune în Afganistan şi era angajat al MApN din anul 2006. Era decorat cu Emblema de Onoare a Statului Major General, Medalia NATO article V şi cu Emblema de Onoare a Forţelor Navale.

    Plutonierul Adrian Postelnicu, în vârstă de 34 de ani, era la prima misiune în Afganistan şi era angajat al MApN din anul 2009. Era decorat cu Emblema de Onoare a Forţelor Navale.

    Cei doi erau membri ai Grupului naval de forţe pentru operaţii speciale şi executau o misiune de luptă în estul Afganistanului.

    Până miercuri vor ajunge în ţară

    Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a declarat luni că MApN este pregătit să trimită un avion militar în Afganistan pentru a readuce în ţară trupurile celor doi militari români care şi-au pierdut viaţa în urma exploziei unei bombe artizanale.

    Ministrul a subliniat faptul că pentru a trimite acest avion este nevoie de obţinerea unor aprobări (de survolare şi aterizare), cel mai probabil trupurile celor doi militari români urmând a fi aduse în ţară până miercuri.