word-monitor

Tag: accize

  • Preţul pâinii a scăzut cu 6%, jumătate din reducerea TVA

    Reducerea TVA la 9% pentru panificaţie a avut ca efect scăderea cu circa 6% a preţului de vânzare a pâinii la raft, jumătate din diferenţa de preţ rezultată la un TVA de 24%, astfel că încasările la producători şi în zona de retail au crescut, reiese din datele Consiliului Concurenţei.

    “Idealul (reducerea preţului la pâine după reducerea TVA de la 24% la 9%, n.r.) ar fi fost de 12%. Ceea ce vedem este o reducere undeva pe la jumătate sau un pic peste jumătate, ceea ce înseamnă că o parte din reducere se duce la consumator, o parte se duce la agentul economic. Este cam ceea ce ne aşteptam să fie din punct de vedere economic. Astfel, o parte din şocul pozitiv se duce la consumator, o parte se duce la producător”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Bodgan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Instituţia de concurenţă a urmărit evoluţia preţului la pâine în prima săptămână după reducerea TVA de la 24% la 9%, de la 1 septembrie. “La prima vedere lucrurile sunt cam cum ne aşteptam. Avem regiuni unde reducerea de 12% se duce total în preţ, adică la consumatori, dar trebuie să continuăm analiza pe marile magazine, pe micile magazine. Semnalele sunt destul de bune. Este un semn bun că piaţa funcţionează, că nu ne-am trezit în situaţia de care ne era frică, că nu scad preţurile deloc. Este bine că vedem un comportament cam cum spune teoria economică”, a adăugat Chiriţoiu.

    Întrebat dacă în aceste condiţii s-ar impune reducerea TVA şi la alte categorii de alimente, el a arătat că aceasta este decizia Guvernului, în funcţie de resursele financiare. “Faptul că piaţa funcţionează, este partea bună, dar trebuie să ne uităm şi la consecinţele privind veniturile Guvernului, care bănuiesc eu nu arată grozav. Nu-i treaba mea cum merge colectarea veniturilor la buget, dar lucrurile nu par să fie foarte bune. Dacă resursele fnanciare vor fi destul de limitate, dacă aş lucra la Guvern m-aş gândi de unde este mai bine să reduc, dacă e cazul să reduc, CAS, TVA sau impozitul pe venit sau profit. Ei par să fi decis să reducă contribuţiile sociale, care sunt mari faţă de alte ţări şi afectează atractivitatea pentru investiţii, disponibilitatea de a crea locuri de muncă, de a scoate la lumină locuri de muncă. Sunt argumente care indică că este mai tentant să reduci CAS”, a afirmat Chiriţoiu.

    Premierul Victor Ponta a anunţat la câteva zile de la data intrării în vigoare a măsurii privind reducerea TVA în panificaţie că circa 75-80% dintre companiile de panificaţie au redus preţul pâinii, cu 15%, micii producători în general au menţinut preţurile, iar zece firme au scumpit produsele. El i-a cerut totodată ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, să anunţe public ce firme au crescut preţurile.

    La sfârşitul lunii iulie, Guvernul a decis reducerea TVA la pâine de la 24% la 9%, de la 1 septembrie, impactul negativ al măsurii urmând să fie compensat prin creşterea tot din septembrie a accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunuri de lux.

  • Ce scumpiri aduce toamna în portofelele românilor

    Taxa pe valoarea adăugată a fost redusă la pâine la 9% de la 1 septembrie, iar impactul negativ al măsurii, calculat la 100 milioane lei, va fi compensat prin creşterea accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunuri de lux, precum maşini cu motor peste 3.000 cmc, bijuterii, aur, cu venituri suplimentare estimate să fie atrase astfel din accize la 300 milioane lei. Alte bunuri de lux pentru care sunt aplicate accize sunt iahturi, ceasuri de lux şi anumite tipuri de armament. Acciza la alcool a crescut de la 750 euro/hectolitru la 1.000 euro/hectolitru, în timp ce pentru bunuri de lux au fost introduse accize.
    Scăderea preţurilor la raft la pâine şi produse de panificaţie va fi proporţională cu reducerea TVA pentru această categorie, de la 24% la 9%, potrivit Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), care speră că această măsură va fi extinsă şi la alte alimente. “Ne aflăm într-o situaţie extrem de dificilă de subconsum şi suntem cu toţii de acord că o cotă mare de TVA este o frână în creşterea consumului şi implicit a bunăstării cetăţenilor. (…) Marii retaileri îşi propun să întreprindă toate demersurile care le stau la îndemână pentru ca preţurile de la raft să scadă în mod efectiv cu acelaşi procent cu care va scădea cota taxei. Ne exprimăm speranţa că această măsură va fi urmată de reducerea taxei pe valoarea adăugată la toate produsele, în aşa fel încât să se relanseze creşterea economică care a avut atât de mult de suferit printr-o cotă mare de TVA”, se arată într-un comunicat al AMRCR.
    TVA redusă la pâine, covrigi, cornuri şi baghete, nu şi la cozonac şi chec
    Taxa pe valoarea adăugată este redusă la 9% şi pentru vânzarea de covrigi, baghete sau cornuri, alături de pâine, dar nu şi pentru cozonac, chec şi alte produse din categoria celor de patiserie proaspete, a precizat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. “Există deja un cod CAEN, 1071, dacă nu mă înşel, la care se va aplica TVA redusă, dar din acel cod CAEN vor fi exceptate produsele de patiserie proaspete, deci cozonacul, checul şi alte produse care intră în această categorie, vor avea tot TVA de 24%. În categoria celor care vor fi exceptate intră, în primul rând, pâinea de toate categoriile, în al doilea rând covrigii, minibaghetele, cornurile, deci produse care nu sunt catalogate ca fiind proaspete”, a spus Constantin.
    În detaliu, ordonanţa de modificare a Codului Fiscal aprobată de Guvern reduce TVA pentru livrarea tuturor sortimentele de pâine, precum şi pentru cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluţe şi împletituri, care se încadrează în grupa produse de brutărie la codul CAEN 1071, făină albă de grâu, făină semialbă de grâu, făină neagră de grâu şi făină de secară, triticum spelta, grâu comun, meslin şi secară.
    Bilete de tren mai scumpe cu până la 10%
    Preţurile biletelor de tren au crescut diferenţiat de la 1 septembrie, cu până la 10%, măsura fiind aprobată prin ordin al conducerii Ministerului Transporturilor, luând în calcul evoluţia inflaţiei şi majorarea din ultimii doi ani a unor costuri ale CFR Călători, cu combustibili, energie sau piese. Pentru rutele scurte (parcurse de trenurile Regio), creşterea este operată prin rotunjirea tarifului la 50 bani sau la leu, prin majorări cu valori cuprinse între 10 bani şi 50 bani, în vreme ce pentru rutele lungi, la trenurile InterRegio (IR) scumpirea este de până la 10%.
    În cazul trenurilor Regio, la clasa a II-a, preţul unui bilet pe ruta Bucureşti – Ploieşti (60 km), Timişoara – Arad (57 km) şi Satu Mare – Baia Mare (60 km) a crescut de la 7,3 lei la 7,5 lei, în vreme ce pe traseele Galaţi – Brăila (31 km) sau Bacău – Roman (44 km), tarifele au urcat de la 5,2 la 5,5 lei, respectiv de la 6,8 lei la 7 lei.
    La trenurile InterRegio, preţul plătit pentru un bilet la clasa a II-a este majorat pe rutele Bucureşti – Braşov (166 km) şi Bucureşti – Constanţa (225 km) de la 47 lei la 50,5 lei, respectiv de la 58,2 lei la 62 lei. Pentru un drum de la Bucureşti la Craiova (209 km), tariful a urcat de la 58,2 lei la 62 lei, iar în cazul unei călătorii Bucureşti – Iaşi (405 km), un bilet costă 94,5 lei, de la 85,7 lei, potrivit informaţiilor furnizate de CFR Călători.
    Preţurile în cazul trenurilor InterRegio menţionate anterior includ şi tariful de rezervare loc (3,3 lei în prezent, respectiv 4 lei după majorare).
    Facilităţile de călătorie acordate în prezent se aplică şi după majorare, precizează compania. “La schimbarea mersului de tren 2011-2012, în decembrie 2011 la introducerea noilor ranguri de tren, tarifele la tren Regio (fostul tren personal) au fost menţinute, iar pentru trenurile IR a fost calculat un tarif mediu între tariful de tren accelerat şi cel de tren rapid, după o metodologie şi principii aprobate de CA. (…) Ultima majorare de tarife din data de 14 august 2011 s-a reflectat în încasările anului 2012 cu un procent de creştere de 6%”, se arată în referatul de aprobare a creşterii de tarife. Totodată, noile tarife au fost rotunjite la 0,5 lei, în plus sau minus, matematic, pentru uşurinţa acordării restului, iar la trenurile IR tariful de rezervare a tichetului a crescut de la 3,3 lei la 4 lei.
    Modificările vizează tarifele pentru trenurile Regio şi IR, preţurile pentru biletele Intercity (IC) nefiind reglementate, decizia în cazul celor din urmă aparţinând exclusiv companiei.
    Accize de 1 euro/gram pentru bijuterii de până la 14 K şi de 1 euro/cmc pentru maşini de lux
    Bijuteriile din aur şi/sau platină, cu excepţia verighetelor, sunt accizate din septembrie cu 1 euro/gram pentru bijuterii de până la 14 K inclusiv şi cu 2 euro/gram pentru mai mult de 14 K, maşinile cu motor peste 3.000 cmc sunt accizate cu 1 euro/cmc, acciza la cafea şi bere nefiind schimbată. Pentru maşini, acciza este aplicată în cazul autoturismelor şi autoturismelor de teren, inclusiv cele importate sau achiziţionate intracomunitar, noi sau rulate, a căror capacitate cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 centimetri cubi.
    Confecţiile din blănuri naturale sunt accizate cu 50 euro la bucată pentru produse cu o valoare unitară între 500-1.500 euro, cu 200 euro/bucata pentru valori cuprinse între 1.501-3.000 euro, cu 450 euro/bucata pentru valori între 3.001-4.500 euro, cu 750 euro/bucata pentru valori cuprinse între 4.501-6.000 euro şi cu 1.200 euro/bucata pentru produse în valoare mai mare de 6.000 euro.
    Armele de vânătoare şi cele de uz personal, altele decât cele de uz militar sau de uz sportiv, sunt accizate cu 50-1.500 euro/bucata, în funcţie de valoare, iar cartuşele cu glonţ vor fi de asemenea accizate cu 0,1-0,4 euro/bucata.
    Pentru nave cu vele care au lungime egală sau mai mare de 8 metri este aplicată o acciză de 500 euro/metru liniar din lungimea navei.
    Guvernul a introdus, din luna septembrie, accize şi pentru vehicule şi motoare cu capacitate peste 100 cai putere cu care sunt dotate iahturile, alte nave şi ambarcaţiunile de agrement, în categoria plătitorilor de accize fiind introduse şi persoanele fizice.

  • Persoanele fizice vor plăti accize pentru vehiculele, iahturile şi ambarcaţiunile de agrement cu motoare de peste 100 CP

    Persoanele fizice vor plăti accize pentru vehiculele, iahturile şi ambarcaţiunile de agrement cu motoare de peste 100 CP

    Persoanele fizice au fost introduse în categoria plătitorilor de accize pentru vehiculele, iahturile precum şi pentru alte nave şi ambarcaţiuni pentru agrement cu motoare de peste 100 cai putere, conform unei Ordonanţe privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, adoptate marţi de Executiv.

    În nota de fundamentare a actului normativ, Ministerul Finanţelor precizează că se vor introduce şi motoarele cu capacitate de peste 100 CP destinate iahturilor şi altor nave şi ambarcaţiuni pentru agrement în sfera de aplicare a accizelor nearmonizate având în vedere faptul că motoarele navelor nu sunt întotdeauna integrate ambarcaţiunilor. Astfel, prin taxarea acestor motoare se asigură atingerea scopului urmărit prin introducerea acestor taxe de consum, arăta MFP.

    Potrivit Executivului, prin această Ordonanţă se reglementează unele aspecte care nu erau clarificate în legislaţia fiscală.

    Pe de altă parte, ordonanţa creează cadrul legal care permite contribuabililor care obţin venituri din activităţi agricole să achite impozitul şi contribuţiile aferente acestor venituri la organul fiscal din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale corespunzătoare localităţii în care aceştia îşi au domiciliul fiscal.

    „Această posibilitate vizează situaţia în care în localitate nu există o unitate teritorială a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi are ca scop diminuarea cheltuielilor de conformare pe care trebuie să le suporte contribuabilul pentru a-şi îndeplini obligaţiile de plată. Se evită, astfel, deplasarea contribuabililor în cauză pe distanţe foarte mari până la unităţile administraţiilor finanţelor publice la care sunt înregistraţi ca plătitori de impozit şi contribuţii aferente veniturilor din activităţi agricole”, preciza Ministerul Finanţelor în nota de fundamentare a actului normativ.

    De asemenea, pentru a rezulta cu claritate că taxarea inversă se aplică şi în situaţia tranzacţiilor realizate pe Piaţa pentru Ziua Următoare şi pe Piaţa Intrazilnică de energie electrică, se impune menţionarea distinctă a fiecărei categorii de comercianţi persoane impozabile care vor intra sub incidenţa acestei măsuri.

    Ordonanţa mai are în vedere asigurarea cadrului legal care permite restituirea accizelor şi pentru produsele nou introduse în sfera de aplicare a accizelor nearmonizate.