word-monitor

Category: Știrea zilei

  • „Anomalia” de la Izvoarele, un fenomen unic şi deocamdată inexplicabil

    „Anomalia” de la Izvoarele, un fenomen unic şi deocamdată inexplicabil

    La Izvoarele, pămânul încă nu s-a liniştit. Şi marţi noaptea şi miercuri dimineaţa oamenii au fost iarăşi zgâlţâiţi. Ai venit din nou specialiştii de la Bucureşti, de data asta de la două institute – şi de la cel de Fizică a Pământului, şi de la cel de Geofizică. Mihai Diaconescu, de la Institutul de Fizică a Pământului, dar şi echipa de cercetători a Institutului de Geofizică au ajuns din nou la Izvoarele. Mihai Diaconescu a precizat şi că acest fenomen de la Izvoarele este acum discutat cu specialişti în seismologie din întreaga lume. „Nu este anormal să ne consultăm colegii. Se va discuta şi în Japonia de acest fenomen, şi eu am discutat cu colegi din America. Este normal să ne interesăm ce părere au colegii noştri din America, Europa. Fenomenul de la Izvoarele este unic prin numărul mare de cutremure localizat în zonă restrânsă. Au fost şi în Brazilia, dar nu aşa. Este aici, la Izvoarele, o anomalie. Vom vedea exact care este cauza, dar va mai trebui să treacă timp, aşa că nu terminăm până la data când Guvernul a cerut raportul. Pănă la urmă, pământul nu ţine cont de ce vor premierul Ponta sau preşedintele Băsescu, sau oricine. Trebuie să avem date clare pentru a şti ce se întâmplă aici”, a spus Mihai Diaconescu.

    Echipa de la Institutul de Geofizică a instalat la Izvoarele un aparat care măsoară mişcările în sol. Cercetătorii vor să vadă în ce măsură alunecările de teren au influenţă asupra crăpăturilor ce apar în case. A fost instalat un înclinometru, de fapt o serie de electrozi fixaţi pe tije legate între ele de un cablu prin care trece curent electric. „Curentul electric ajunge în scoarţă şi în funcţie de rezistenţa fiecărui tip de rocă la curentul electric, primim date despre înclinarea straturilor de pământ. Acestea sunt stocate în aparat şi le citim în fiecare seară. Până vineri vom face asta”, spunea Raluca Maftei.

    Oamenii, cu ochii pe găurile din ce în ce mai mari din pereţi

    Localnicii din Izvoarele sunt la limită, şi cu teama, şi cu panica. Degeaba vine atâta lumea la ei în sat, dacă nimeni nu le poate da o explicaţie. Se uită la crăpăturile din ce în ce mai mari din pereţi şi se gândesc cu groază că rămţn la irană în drum. Marţi noaptea şi miercuri dimineaţă au mai avut loc alte trei cutremure, dar acestea au fost sub 2 grade pe scara Richter. „Se vede cum s-a deplasat de pe 5, când au pus semnul, şi până acum. Aici în casă e vorba de 2 până la 4 centimetri, dar în fosta baie, că nu mai am ce face cu ea, e crăpătura cât să bagi palma. Nu ştim cât mai ţine aşa casa, mai ales că tot ne zguduie pământul”, spunea Simion Mocanu. Vecina lui, Elisabeta Stoian, vede şi cum de la zi la zi semnele făcute pe pereţi de specialişti se adâncesc. „Mai ales după sobă şi în camera mică se vede cât s-a mai mişcat. Păi noi cum să avem linişte? Dacă se duce cu totul casa? Ce facem noi acum, în prag de iarnă?, spunea femeia, oftând şi rugându-se să se termine totul odată.

    De la 2 cutremure în 1997, la 240 în 2013

    La Izvoarele, acest tip de cutremure are o istorie proprie, dar niciodată nu au fost atât de multe. În 1987 au fost în Izvoarele 2 cutremure. Atunci se pare că a început totul. „În 2005 au urmat 5 zile de cutremure, în 2006 alte 8 zile, patru în septembrie şi patru în noiembrie, în 2007 au fost 8 cutremure în mai şi 5 în septembrie, în 2009 alte 18 zile cu cutremure, iar în 2010 am avut 2 zile cu cutremure. În decembrie 2012 am avut 11 cutremure între 6 şi 29 august, iar în 2013, în august am avut 27 de zile cu astfel de cutremure mici. Dar niciodată nu au fost aşa de multe. Acum avem, se pare, 240-250 până acum”, spunea Emil Dragomir, consilier la Primăria Slobozia Conachi.

    În Izvoarele, o parte a celor afectaţi de cutremure au asigurări. Este şi cazul soţilor Mocanu, numai că deocamdată nu le-a călcat pragul niciun asigurator. „Oamenii să nu păţească la fel ca la inundaţii, când cei de la firmele de asigurări au venit la unele persoane din Slobozia Conachi şi au încercat să le răscumpere asigurările pe mai nimic”, a spus Emil Dragomir. Una dintre localnicele din Slobozia Conachi povesteşte, sub protecţia anonimatului, ce a păţit. „Am casa distrusă în proporţie de 75% de inundaţii, dar şi de cutremurele de acum. Aşa au decis cei care au evaluat pagubele. Asigurarea e de 20.000 de euro. Şi au venit de la firma de asigurare şi au vrut să îmi dea doar 5000 de lei. Ce să fac eu cu atât? Nu aşa scrie în asigurare. Dacă nu sunt corecţi, îi dau în judecată. Din păcate, au reuşit să păcălească bătrânii”, a spus localnica. Oricum, loviţi şi de ape şi traumatizaţi de cutremurele continue, localnicii din Izvoarele nu mai ştiu unde va culmina totul.

  • Val de viroze şi pneumonii

    Suntem în luna octombrie dar numărul de gălăţeni care au viroze şi pneumonii este cel înregistrat în  general luna noiembrie, când e mult mai frig. Răcirea neobişnuită şi a vremii a făcut ca prima monitorizare a situaţiei epidemiologice pe afecţiuni respiratorii să arate la Galaţi o creştere foarte mare a acestor boli.

    Odată cu prima săptămână a lunii octombrie, Direcţia de Sănătate Publică Galaţi a început monitorizarea afecţiunilor respiratoprii, numai că rezultatele au fost, din păcate, peste aşteptări.

    „Am putea spune că, din păcate, am început în forţă prima monitorizare a acestui an pe afecţiuni respiratorii. Asta deoarece, din pricina temperaturilor foarte mici pentru această perioadă şi a lipsei de încălzire în multe cazuri, am înregistrat un număr mult mai mare de afecţiuni respiratorii ca de obicei. Practic avem în octombrie valori la nivelul lunii noiembrie. În ceea ce priveşte numărul de infecţii respiratorii, aici am înregistrat în prima săptămână un număr de 1.765 de infecţii respiratorii, obişnuitele viroze. Categoria de vârstă cea mai afectată de virozele respiratorii de acum este cea a populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară, adică 5-14 ani. Aici este clar că au apărut aceste afecţiuni respiratorii şi pe seama temperaturilor prea mici pentru începutul lunii octombrie. În plus, nu peste tot s-a pornit şi încălzirea şi efectele se văd. Era de aşteptat o astfel de situaţie, deoarece în populaţia de vârstă şcolară şi preşcolară este, din păcate, foarte uşor să apără un număr mai mare de îmbolnăviri în aceste condiţii”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.

    Nici în ceea ce priveşte afecţiunile respiratorii mai grave, cum ar fi pneumoniile, lucrurile nu stau mai bine. Aici, la fel, s-au înregistrat la prima raportare 235 de cazuri, număr care, la fel, se înregistra în lunile mai reci ale sfârţitului de an şi în niciun caz în prima săptămână a lunii octombrie.

    „Şi în ceea ce priveşte pneumoniile cele mai multe cazuri se înregistrează la categoria de vârstă 0-1 an, cea a sugarilor. Părinţii trebuie să aibă mare grijă să menţină temperatura mediului ambiant în casă la 22-23 de grade Celsius. Bănuiesc, din păcate, că acolo unde nu există centrală este mai dificil”, a mai precizat dr. Valentin Boldea.

  • Municipalitatea a pierdut zeci de procese cu foştii angajaţi

    Municipalitatea a pierdut câteva zeci de procese deschise pe numele unor foşti angajaţi (funcţionari publici, personal contractual), care fie au ieşit la pensie, fie au plecat din Primărie. Reprezentanţii Primăriei ceruseră ca aceştia să fie obligaţi să restituie banii încasaţi în contul sporului de condiţii grele pentru perioada 2010 – august 2011, dar şi sporul de condiţii vătămătoare pentru intervalul septembrie 2008 – august 2011. Primăria a încercat iniţial să ajungă la o înţelegere cu foştii angajaţi pentru a restitui banii, dar acest lucru nu a fost posibil. „Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract de muncă, ori ca funcţionar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale. În lipsa unui titlu executoriu, respectiv o hotărâre judecătorească definitivă, instituţia noastră se află în imposibilitatea de a pune în aplicare decizia Curţii de Conturi, care înseamnă recuperarea sumelor de bani. Am notificat părţile să se prezinte pentru a restitui banii sau a semna angajamente de plată, dar nu au răspuns în niciun fel solicitării noastre”, au precizat în instanţă reprezentanţii Primăriei.
    Au încasat stimulente financiare, deşi nu mai lucrau la Primărie
    Nu se ştie acum cine va acoperi sumele pe care foştii angajaţi ai Primăriei le-au încasat cu titlu de sporuri, ţinând cont că Tribunalul Galaţi a respins cererile de recuperare a banilor ca inadmisibile. Nici cei 269 de angajaţi ai Primăriei nu au scăpat după ce municipalitatea a emis decizii de imputare pe numele acestora, prin care urmează să le fie reţinute sume cuprinse între 3 şi 18.000 de lei, astfel că funcţionarii publici au dat şi ei în judecată instituţia, în încercarea de a bloca restituirea banilor. Este vorba practic de aceleaşi sporuri, precum şi mai multe stimulente, de care au beneficiat în perioada 2008 – 2011. Primăria a fost forţată să facă acest pas împotriva propriilor angajaţi atât de către Camera de Conturi Galaţi, dar şi de către Prefectură. Inspectorii financiari au constatat că o parte din foştii salariaţi ai municipalităţii au încasat stimulente financiare în intervalul ianuarie – august 2011, deşi nu mai lucrau de ceva timp la Primărie. Reprezentanţii municipalităţii susţin însă că plăţile trebuiau făcute către foştii angajaţi în contul lucrărilor de administrare a creanţelor fiscale pe care le realizaseră anterior.

  • Atacuri de panică şi întrerupere de curent la spital

    Gălăţenii au fost, în marea lor majoritate, treziţi din somn de cutremurul de 5,5 grade pe scara Richter  care a avut epicentrul în Vrancea. Acesta a fost precedat de un huruit puternic şi apoi au urmat şi replicile lui, de mai mică intensitate. Bolnavii care se aflau la Spitalul de Urgenţă, în Unitatea de Primiri Urgenţă, s-au speriat, şi cadrele medicale la fel. Camerele de supraveghere au surprins cum oamenii se grăbeau să iasă din spital, spre zona garajului, asistentele îşi făceau cruce iar o bolnavă aflată în zona de cod galben s-a dat jos din pat şi voia să plece. În plus, în timpul cutremurului a avut loc o pană de curent, dar aceasta nu a afectat nicio procedură medicală în desfăşurare, ci doar a panicat lumea.  Un singur bolnav a ajuns la spital acuzând un atac de panică pe fondul cutremurului. Aparatura nu a fost afectată şi nici actul de îngrijire a bolnavilor aflaţi atunci în spital. Alte două atacuri de panică au fost înregistrate la Serviciul Judeţean de Ambulanţă. „Am acordat ajutor medical pentru doi adolescenţi în vârstă de 14 ani care au suferit atacuri de panică în timpul cutremurului. Unul dintre ei a fost dus la Spitalul de Copii iar un altul a fost stabilizat şi a preferat să rămână la domiciliu”, a precizat dr. Mihai Polinschi, directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Galaţi.

    La Izvoarele, lumea s-a dus la biserică

    La Izvoarele din nou s-a cutremurat pământul, dar cu o intensitate mai mică decât la cel cu epicentrul în Vrancea. „S-au simţit toate. Şi cel din Vrancea, cel mare, şi celelalte. Dar la noi în continuu se clatină pământul. A fost îngrozitor. Nici nu ştim ce să mai facem”, spunea Anca Necula, o localnică din Izvoarele.

    În jurul prânzului, localnicii au fost chemaţi la sediul Căminului Cultural, unde experţii şi autorităţile locale încercau să îi liniştească şi să le explice ce s-a întâmplat. Dar înainte de asta lumea a luat drumul bisericii. Speranţa oamenilor a rămas până la urmă la cele sfinte şi mai ales la Sfântul Dimitrie, ocrotitorul de cutremure.

    De la „Dosarele X” la explicaţii ştiinţifice

    Au trecut două săptămâni de când în localitatea Izvoarele casele localnicilor au început să fie zgâlţâite din temelii. Din start oamenii se jurau că nu sunt cutremure, chiar dacă asta indicau datele de la Institutul de Fizică a Pământului, ci că e altceva. Localnicii acuzau că se aud bubuituri ca şi când ceva încearcă să iasă de sub pământ. Vineri s-a enunţat o parte a explicaţiilor legate de fenomen, şi asta după ce o echipă de la Institutul de Fizică a Pământului a venit pentru a doua oară la Galaţi. De data asta au mai fost aduşi şi doi experţi, unul în geofizică şi altul în alunecarea terenurilor. Prefectul Emanoil Bocăneanu a însoţit delegaţia şi, chiar dacă s-a mers din casă în casă şi oamenilor li s-a explicat că nu trebuie să se panicheze, lucrurile nu stau deloc bine. Asta mai ales că ulterior, în zonă, au mai avut loc şi alte cutremure, din care unul de 3,9 pe scara Richter, iar duminică dimineaţă s-a simţit puternic şi cutremurul din Vrancea.

    „Foarte multe seisme peste 3 grade pe scara Richter”

    Unul dintre specialiştii de la Institutul de Fizică a Pământului, Mihai Diaconescu, a sosit vineri a doua oară la Galaţi şi a încercat să explice fenomenul de la Izvoarele. Recunoaşte că iniţial s-a crezut în Dosarele X.

    „Este vorba de un aliniament de cutremure. Este o secvenţă seismică care se întinde pe un aliniament de o lungime de 20 de kilometri, magnitudinea seismelor produse este situată între 0,1 (pentru a putea fi măsurat) şi 3,9 grade, iar adâncimea variază între 2 şi 10 kilometri, noi mergem pe o adâncime medie de 5 kilometri pentru că nu putem ţine minte la fiecare în parte de cât a fost. Până joi dimineaţă au fost înregistrate 77 de seisme, foarte multe peste 3 grade. Oamenii vorbeau de ceva care vine pe verticala locului, care vrea să urce şi nu mai ajunge la suprafaţă. Recunosc că şi gestica lor a fost impresionantă atunci, că ne spuneau că această urcare nu mai are putere şi este însoţită de bubuituri. Atunci am zis că avem parte de fenomene din dosarele X. Autorităţile locale au desemnat sâmbăta trecută, când am ajuns prima dată la Izvoarele, o persoană care a notat fiecare fenomen care a avut efect asupra oamenilor şi asupra construcţiilor şi ora aproximativă. Tot ce ni s-a raportat a avut efect în cutremure, aşa că jumătate din efectul «dosarele x» a dispărut. A doua jumătate a dispărut în momentul în care am început să prelucrăm datele audio înregistrate de cele trei staţii montate. Am reuşit să izolăm din toată înregistrarea zgomotul cutremurului. Înregistrarea este foarte clară: se aude un bum, o mică pauză, un bum mai mare şi apoi, imediat, zgâlţâituri, zgomote de geamuri şi de uşi şi efectul asupra animalelor. Primul bum corespunde undei sonore, al doilea bum corespunde undei ce anunţă venirea cutremurului. Între primul bum şi zgâlţâitura propriu-zisă este o diferenţă de 1,1 secunde. În Vrancea diferenţa este de 30 de secunde. La interfaţa dintre solid şi aer, o parte din energia mecanică a undei seismice, care este caracterizată de nişte frecvenţe mai înalte, se transformă din energie mecanică în energie acustică şi atunci apare zgomotul, acel bum pe care ni-l descriau oamenii. Cutremurul este oricum însoţit de un zgomot, un huruit, iar cei care îşi aduc aminte de cutremurul din ’77 pot certifica acest lucru. Toate aceste date şi cu ajutorul descrierilor făcute de oameni, că simt de parcă trece metroul pe sub casă, ne-a edificat faptul că este vorba despre cutremure, iar zgomotele sunt datorate lor. Deci am terminat cu efectul «dosarele x». Toate fenomenele din Izvoarele sunt datorate cutremurelor. Încă mai avem nelămuriri, cum ar fi de exemplu faptul că numai asupra unei zone din satul Izvoarele se simt efectele astea atât de puternic. Nu avem date care să arate că e vorba de sonde, că ar fi vinovăţia lor”, a spus vineri Mihai Diaconescu.

    Doi experţi vor sta în Izvoarele, dar doar pentru a linişti oamenii, deoarece oricum nu au acces la cutia cu senzori. „Nu apre niciun vulcan în zonă, decât în scopuri turistice”, a mai spus Diaconescu, în glumă.

    „Mie îmi cade casa în cap. Ei vin şi pleacă”

    Din păcate, îndemnul la linişte pe care specialiştii l-au făcut, alături de autorităţile locale, nu le pare foarte credibil oamenilor. „Mie îmi cade casa dacă o mai ţin aşa. Nu se poate. Noi avem încredere şi în ei, dar de unde ştim dacă ne spun adevărul? Nu mi se pare adevărat că aşa, deodată, au început cutremurele. De ce aşa deodată? E clar ce le-a pornit cineva, ceva. Nu pot să cred că sondele alea nu au nicio vină. Atunci gazele de şist sau ce? Ceva trebuie să se fi întâmplat”, spunea Elisabeta Stoian. Faptul că vineri, după ce li s-a spus că seismele se vor linişti, au avut loc alte câteva cutremure nu au credibilizat deloc specialiştii în faţa populaţiei. A venit, însă, cutremurul de duminică, din Vrancea, asupra originii căruia nu există dubii şi care este pus acum, de oameni, în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la Izvoarele, deşi specialiţştii spun altceva.

  • Cutremurele i-au scos în drum

    Cutremurele i-au scos în drum

    Îngroziţi că li se cutremură neîncetat casele şi exasperaţi că nu primesc niciun răspuns de la autorităţi, câteva zeci de localnici din satul gălăţean Izvoarele au blocat Drumul Judeţean 255, cel care asigură legătura dintre satul Izvoarele şi Drumul Naţional 25. Aceştia le-au cerut autorităţilor să explice cauzele multiplelor seisme. S-a format o coadă de maşini şi TIR-uri, dar localnicii, disperaţi că le pică satul în cap şi mor de vii, au pus şi copiii în faţa TIR-urilor şi au cerut dreptate. Şoferii erau exasperaţi de protestul spontan, aşa că s-au luat la ceartă cu oamenii, iar unii chiar au forţat lanţul uman creat pe şosea. O femeia era cât pe ce să fie călcată de maşina din faţa căreia, disperată, nu voia să se dea. „Vrem dreptate. Dreptate!”, strigau copiii, ţinându-se de mânuţe în faţa şirului de maşini. Ca să deblocheze situaţia, în zonă a ajuns un echipaj de poliţie şi jandarmii, iar oamenii au fost scoşi cu greu de pe partea carosabilă. „Noi nu mai putem dormi. Este bătaie de joc! Cred că de la gazele de şist se trage. Eu, uite, mi-am scos hainele groase, că noaptea când ies afară nu mai pot de frig. În casă nu am curaj să stau, că sar din pat la fiecare zgâlţâitură”, spunea Paraschiva Pavel.

    Un geolog va sta non-stop la Izvoarele

    Oamenii scoşi de poliţişti de pe partea carosabilă au rămas adunaţi în faţa caselor şi au strigat până ce în zonă a ajuns ministrul secretar de stat Constantin Chiper, de la MAI. Cum l-au văzut, oamenii l-au luat la întrebări, au ţipat la el şi au cerut să li se spună ce se întâmplă cu ei.
    „Nu sunt specialist, aşa că nu aş putea să dau o cauză a acestor mişcări seismice, dar am înţeles că structura de rezistenţă a caselor nu e afectată momentan de aceste seisme mici. Momentan nu se impune evacuarea, dar în funcţie de raportul specialiştilor vom lua măsuri. Oamenii au cerut ca cineva de specialitate să stea în sat mereu şi va sta un geolog de la Institutul de Fizică a Pământului, cineva de la ISU şi primarul din comună. Noi vom ajuta oamenii mereu, nu sunt abandonaţi”, a spus Constantin Chiper. Cercetătorii au montat, deocamdată, două accelerometre şi două dispozitive GPS, pentru a monitoriza mai exact fenomenele.
    Oficialul a mers în casa Floricăi Carp, care are şi casa afectată de cutremure, iar fiica ei, care şi-a pierdut locuinţa în inundaţiile de la Slobozia Conachi, stă acum la ea. „Dacă pică şi casa asta, ce ne facem? Unde ne ducem noi, în toiul iernii de acum?”, spunea plângând femeia. Ministrul secretar de stat a luat-o după umeri şi i-a promis că va fi ajutată.

    „Cutremurele mai mici sunt mai bune decât unul singur şi mare”

    Împreună cu secretarul de stat Chiper, în sat a ajuns şi col. Ioan Burlui, şeful IGSU. „Înţelegem că oamenii sunt speriaţi. Sunt cutremure, nu e vorba de altceva. De ce sunt mai multe, nu ştim. S-a crezut că doar Vrancea e zonă seismică, dar uitaţi-vă că au apărut şi în alte zone. Sunt cutremure mici, care fac într-un fel mai bine deoarece se eliberează presiunea din adâncuri încet-încet şi nu deodată. Nu au legătură cu exploatări petroliere, deoarece cutremurele sunt la adâncime de maxim 50 metri, iar sondele acţionează la peste 1000 de metri”, spunea Ion Burlui.

    Apă potabilă, doar la sticlă sau de la instalaţia de purificare

    În comuna Slobozia Conachi, căreia îi este arondat satul Izvoarele, apa nu mai este potabilă nici pentru oameni, nici pentru animale. Oamenii pot lua apă de la o singură fântână, care are instalaţie de purificare. În rest, un camion a dus din poartă în poartă baxuri cu sticle cu apă. Pentru animale, o cisternă a dus, la fel, apă potabilă. „Ne tremură casele. Nici de dormit nu dormim, de frică, şi acum, uite, nici apă din fântâni nu mai putem bea. Luăm de la instalaţia asta, dar văd că asta e bună. Nu ne ajunge doar ce apă ne aduc ei în baxuri”, spunea Adriana Popa. Femeia, fost cadru medical, a lucrat la Sanepid şi ştie că nu e de glumit cu calitatea apei.

  • Primăria va avea în sfârşit un sediu

    Primăria va avea în sfârşit un sediu

    Deşi nu a reuşit să obţină sediul Regionalei CFR de pe Domnească pentru sediul muncipalităţii, aşa cum susţinea acum câteva luni că va face demersuri pe lângă Ministerul Transporturilor, primarul liberal al Galaţiului, Marius Stan, susţine că în vara anului 2015 instituţia pe care o conduce se va muta în casă nouă. Mai exact, este vorba de Centrul de Afaceri situat lângă Prefectură, ale cărui lucrări de construcţie au fost abandonate de ceva vreme, şi pe care primarul Marius Stan doreşte să îl transforme în noul sediu al municipalităţii, unde vor fi mutate şi vor funcţiona toate serviciile şi direcţiile. Marţi după amiază, primarul şi consilierii locali au discutat pe marginea acestui proiect, la întâlnire fiind prezenţi şi arhitecţi din cadrul Primăriei, care au prezentat planurile obiectivului de investiţii.

    „Lucrările vor fi finalizate în cursul lunilor august-septembrie 2015, iar preţul lucrărilor este unul rezonabil”, ne-a declarat Marius Stan.

    Un metru pătrat de lucrare va costa 582 de euro, iar suprafaţa va fi de 9.916 metri pătraţi. Proiectul va trebui aprobat de consilierii locali în cadrul şedinţei extraordinarea programate vineri. Rămâne de văzut dacă planul edilului şef al urbei, care este de apreciat, va fi realizabil, în condiţiile în care în campania electorală promitea că Noul Galaţi va avea un sediu al Primăriei construit în zona stadionului Dunărea, proiect care a fost însă abandonat.

  • Apa le-a luat casele, ploaia distruge ce au mai salvat

    Localităţile gălăţene unde inundaţiile au distrus case şi au luat vieţi nu au scăpat nici acum de blestemul apelor. Plouă de două zile iar oamenii tremură de frig în module şi privesc cu jale la ce a mai rămas din casele lor.
    La Slobozia Conachi sunt montate 31 de module în care stau bătrânii sau se înghesuie familii întregi. Modulele nu sunt prevăzute cu încălzire. Acolo unde omul a mai salvat un aragaz sau un radiator, îşi încălzeşte casa provizorie, dar alţii nu mai au nimic. Este şi cazul familiei Coman. Stau toţi, cinci suflete, într-un modul care nu este încălzit. Casa lor este acum o ruină. Se apucaseră să improvizeze două cămăruţe din ce mai aveau prin curte, dar acum ploaia le strică tot.
    „Casa noastră este dărâmată. Punem mai multe pături pe noi, că nu mai avem nici butelie şi nici reşou. Nu avem căldură în modul. Copiii noştri au 5, 7 şi 8 ani şi de ei ne doare sufletul. Eu am început să fac două cămăruţe, să avem unde sta la iarnă, dar acum nici nu am pus fundaţia că uite… ploaia asta udă tot”, spunea Marian Coman. Soţia lui, Mihaela, se chinuie prin vecini sau în ce a mai rămas din bucătăria lor, fără acoperiş, să facă de mâncare. Reuşea când nu ploua, dar de două zile nu are ce face.
    „Sunt oameni gospodari, care singuri s-au apucat să îşi încropească o locuinţă, dar ce să te faci cu ploaia asta… Întâi inundaţii, apoi ploaia… Nici noi nu am ştiut ce prioritate să mai avem acum. Dar văd că lumea suferă de frig, aşa că am vorbit şi, din ce bani aveam noi, la primărie, să le luăm oamenilor calorifere. O să le acoperim şi 70% din factura de energie celor care stau în module”, spune primarul din Slobozia Conachi, Ion Neculau.
    „Nu mai scăpăm de apă”
    Unii au mai salvat câte o butelie din dezastrul făcut de ape şi se încălzesc la aragazul montat în modul.
    „Nu mai scăpăm de apă. Eu stau, maică, în modul şi mă încălzesc la aragaz, că măcar pe ăsta l-am salvat de apă. Băiatul stă la un vecin. Dar cel mai rău e că plouă şi nu se mai opreşte. Aveam şi noi nişte lucruri scăpate de apă şi acum uite că intră umezeala în ele. Nici pământul nu mai are unde să primească atâta apa, în grădină bălteşte. Nu ştim ce vom face la iarnă, dar e mare prăpăd la noi… Şi inundaţii şi cutremure şi ploaia… ăsta nu-i semn bun”, spune Maricica Bostan, care a mai zis că doar în Cel de Sus îi este nădejdea.
    „Eu nu am nici serviciu. Încropisem o casă, dar acum e crăpată toată. Să vedem cu ce ne-o ajuta statul, dar s-o luăm de la capăt şi să facem gospodărie nouă e greu”, spune Daniel Bostan.
    Monitorizaţi să nu se îmbolnăvească
    Deoarece vremea e foarte rece şi e oricum sezonul virozelor, acum Direcţia de Sănătate Publică este cu ochii pe sinistraţi. Există riscul ca aceştia să cadă victime bolilor respiratorii mult mai repede, deoarece locuiesc în condiţii grele.
    „De la 1 octombrie a început în tot judeţul monitorizarea persoanelor care au afecţiuni respiratorii. O mai mare atenţie am recomandat medicilor de familie din zonele sinistrate să acorde persoanelor care locuiesc în module sau în case care încă nu sunt reparate. Orice semn de boală trebuia rapid raportat ca să nu apară risc de infectare a mai multor persoane, ştiut fiind că aceste afecţiuni respiratorii se transmit uşor”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul DSP Galaţi.

  • Îngroziţi de „bubuiturile subterane”, ploaie, cutremure şi alunecări de teren

    A trecut peste o săptămână de când fenomenele ciudate ce se petrec în comuna Slobozia Conachi, satul Isvoarele, nu încetează să se manifeste. Oficial, într-o săptămână în zonă au fost anunţate nouă cutremure, dar numărul „bubuiturilor subterane” resimţite de oameni e mult mai mare. În plus, până şi specialiştii de la Institutul de Fizică a Pământului veniţi sâmbătă să instaleze staţii de monitorizare au spus că nu e vorba doar de cutremure. Acum, după ce şi luni au fost zguduiţi de trei-patru ori, în localitate e panică.

    Ultimele patru „bubuituri” s-au înregistrat de duminică seara şi până de ieri la prânz dar doar trei ar fi fost oficial considerate cutremure.

    „Nu mai putem să trăim aşa, cu teamă. Nici nu am dormit noaptea aici, ci la mama. Ne e teamă că ne înghite pământul. Ei spun că sunt cutremure, dar nu e adevărat. Erau cutremure mici iar noi ne zguduim cu tot cu casele şi se aude ceva care ar fierbe sub pământ. Nu mai avem curaj să stăm noaptea în casă. Acum, că e şi ploaie şi vânt… dacă pleacă şi dealul şi vine peste case? Ne îngroapă de vii aici. Le cerem autorităţilor să facă ceva, să ne spună ce se întâmplă, că nu e doar cutremur”, spunea Anca Necula.

    În mai multe case crăpăturile se cască din ce în ce mai adânci iar tablourile au picat pentru a nu se ştie câta oară.

    „Am şi pereţii crăpaţi, am şi tabloul căzut… stau aşa, cu frică, nici nu am curaj să stau în casă, că am şi dealul în spate. Acu’, că şi plouă, şi cu bubuielile astea, că nu sunt doar cutremure, îmi este groază să nu mor în casă îngropată de vie, spunea Dumitra Bostan.

    Şi la vecinii ei, Grigore şi Dumitra Mărgărit, pereţii s-au crăpat şi tablourile au căzut.

    „Ce să ne facem noi, bătrâni ca vai de noi? Unde să ne ducem noi?”, se plâng bătrânii.

    Sanda Gurău e plecată de la Galaţi şi s-a stabilit la Isvoarele, la părinţi. „Am vândut la Galaţi şi am băgat aici în casă şi uite ce nenorocire e! Nu o să mai avem unde sta”, spunea femeia plângând.

    În sat se simte panica. Oamenii ies pe la porţi sau se adună în mijlocul uliţei. Plâng şi cer ajutor autorităţilor. Sunt disperaţi. Le e teamă de ce e sub pământ, de ploaie, de alunecări de teren… Le e teamă de tot şi nu îndrăznesc să stea singuri în case.

    „Îmi e frică, maică! Am 76 de ani şi îmi e frică să nu mor singură în casă, îngropată. Stau în uliţă să văd lumea, spunea Vasilica Vasilache, plângând, sprijinindu-se de baston.

    Oamenii au luat-o în cete spre deal pentru a vedea dacă apar crăpături, dar, la câtă ploaie e acum, greu pot fi observate.

    Oamenii au început acum să se teamă că nici apa de izvor pe care o beau de o viaţă nu mai e bună.

    „Apa era albicioasă şi parcă era aşa, cu bule în ea, ca apa minerală. Aşa era apa de la izvor după bubuitura de dimineaţă. O fi fost şi cutremur, dar nu doar atât. Avea şi un gust aşa, acidulat… dar ştim noi ce o fi…”, spunea Mărioara Tânjală.

    Şi în Slobozia Conachi a început să se simtă fenomenul „bubuielilor” de sub pământ. Primarul Ion Neculau încearcă să liniştească lumea.

    „Am vorbit şi cu cei de la Institutul de Fizică a Pământului care au venit în sat. Mi-au spus că au nevoie măcar de 10 zile de date adunate ca să dea un răspuns”, spune primarul. Oamenii în sat spun că nu doar cutremurele sau alunecarea de teren ar fi de vină, ci şi sondele din apropiere, dar despre asta nicio autoritate nu poate spune nimic, încă. Ar urma să vină în zonă şi specialişti de la alte institute de cercetare din Bucureşti.

  • Strada Basarabiei, închisă circulaţiei pentru „modernizări”

    Strada Basarabiei, închisă circulaţiei pentru „modernizări”

    Primăria Galaţi informează că astăzi va începe organizarea de şantier pentru lucrările de reabilitare a străzii Basarabiei, între intersecţiile cu strada Traian şi bulevardul George Coşbuc.

    „Într-o a doua şi a treia etapă, lucrările de reabilitare a străzii Basarabiei vor cuprinde şi intersecţiile cu strada Traian, respectiv bulevardul George Coşbuc. Lucrarea de reabilitare a străzii Basarabiei are scopul de a reface calea de rulare a tramvaiului, parapeţii şi carosabilul, şi urmează a fi încheiată la începutul lunii decembrie. În acest timp, strada Basarabiei, între intersecţiile cu strada Traian şi bulevardul George Coşbuc, va fi închisă circulaţiei”, precizează comunicatul Primăriei Galaţi, care nu menţionează numele firmei care va efectua lucrările şi nici valoarea acestora.

    Reprezentanţii municipalităţii mai susţin că de asemenea, pe străzile Eternităţii, Anul Revoluţiei 1848, între intersecţia cu strada Basarabiei şi strada Libertăţii, respectiv între intersecţia cu strada Basarabiei şi intersecţia cu strada Movilei, Libertăţii, între intersecţia cu strada Anul Revoluţiei 1848 şi strada Basarabiei, respectiv între intersecţia cu strada Basarabiei şi intersecţia cu strada Movilei, Poşta Veche, între intersecţia cu strada Basarabiei şi strada Piaţa Victoriei, respectiv între intersecţia cu strada Basarabiei şi strada Anul Revoluţiei 1848, Războieni, între intersecţia cu strada Basarabiei şi strada Piaţa Victoriei, respectiv între intersecţia cu strada Basarabiei şi strada Mineralelor, şi Nicolae Alexandrescu, între intersecţia cu strada Serei şi intersecţia cu strada Basarabiei, respectiv între intersecţia cu strada Basarabiei şi intersecţia cu strada Mineralelor, vor fi restricţii de circulaţie, accesul fiind permis doar riveranilor.

    Străzile Morilor şi Tecuci îşi vor păstra sensurile unice de coborâre, respectiv urcare, între bulevardul George Coşbuc şi strada Traian. Ca rute alternative între strada Domnească şi bulevardul George Coşbuc, Primăria Galaţi recomandă străzile Episcop Melchisedec Ştefănescu – Războieni – Anul Revoluţiei 1848 – Libertăţii – Căpitan Vasile Panu, sau Vasile Alecsandri sau Dimitrie Bolintineanu – Rizer – Anul Revoluţiei 1848 – Libertăţii – Căpitan Vasile Panu sau strada Radu Negru sau străzile Eroilor – Movilei sau străzile Eroilor – Traian – Democraţiei – Sfântul Spiridon – Mihai Eminescu.

    „Prezentăm scuze celor afectaţi de restricţiile de trafic impuse pe timpul reabilitării străzii Basarabiei, de la intersecţia cu strada Traian până la intersecţia cu bulevardul George Coşbuc, necesare de altfel pentru o lucrare deosebit de amplă pe o arteră rutieră importantă a Municipiului Galaţi. Pe timpul lucrărilor de reabilitare a străzii Basarabiei, traseul 7 (Micro 19 – Piaţă) de tramvai al Transurb va fi înlocuit cu autobuze, la fel şi traseul 8 de tramvai (Piaţă – Port Bazinul Nou). Traseele de microbuz nu vor fi afectate”, mai susţin reprezentanţii Primăriei.

  • Săteni speriaţi de zgomotele de sub pământ

    Trăiesc în teamă. De luni, cei 1.500 de oameni din localitatea gălăţeană Izvoarele se plâng că aud bubuituri suspecte din pământ, că li se crapă casele, le cad icoanele şi tablourile din pereţi şi nici nu mai pot dormni de frică. Chiar dacă în zona Galaţiului au fost raportate cutremure mici în acesată perioadă, oamenii spun că acestea nu au fost chiar în toate zilele în care s-a manifestat fenomenul care îi sperie. Locuitorii, panicaţi, s-au dus cu plângeri la primarul din comuna Slobozia Conachi, de care ţine satul Isvoarele, ca acesta să facă ceva. Primarul şi un consilier local au şi stat de pază în seara de mierucri spre joi ca să surprindă fenomenul. Localnicii spun că nu e vorba doar de cutremure, ci de altceva.
    „Este groaznic. Abia am terminat de strâns după viitură, acum iar s-a crăpat casa. E de groază. Se aude un zgomot ca o fâşâială dacă pui urechea să asculţi la pământ şi în plus, când sunt bubuielile, sare în sus mobilă, tot”, spune Paulina Miron.
    Nu poate fi vorba doar de cutremure, zice lumea.
    „Păi se simte ca parcă fierbe pământul sub picioare. Se aud bubuieli puternice, de sare masa de pe pământ şi se sperie copii. Miercuri, de şase-şapte ori a bubuit şi s-a zgălţâit totul. Eu spun că este de la sonde. Poate o fi şi un izvor subteran, ceva, intensificat după inundaţii… dar nu ştim. Să vină cineva să spună ce este ,că ne cad casele pe noi şi nu mai putem dormi fără somnifere, de teamă”, a spus Anca Necula, una dintre localnicele din Isvoarele. 
    Oamenii stau şi numără şi se îngrozesc.
    „De şapte ori a tot bubuit. Nu poate să fie cutremur aşa. Mie mi s-a crăpat toată casa. Aşa ceva nu se mai poate. Nici copiii nu mai au stare, de frică”, spune şi Ilie Bostan.
    George Casian, preotul din Isvoarele, spune că fenomenul i-a avariat casa, i-a speriat copiii şi i-a desprins tablourile din birou.
    „Cea de luni a fost la mine mai puternică, ca şi intensitate a fenomenului. A bubuit deodată, a sărit şi masa şi mâncarea din farfurie, a căzut şi tabloul cu ÎPS Casian Crăciun, arhiepiscopul Dunării de Jos, care era la mine în birou. Iar casa se crapă de la o zi la alta. Nu zic, că o fi şi o rearanjare a plăcilor tectonice, dar eu cred că de la sonde ni se trage. E posibil ca să fi schimbat modalitatea de a se introduce apă cu sare în zonele forate şi apar goluri”, spune preotul din Isvoarele, care bagă mâna în foc că e vorba de un fenomen natural.
    Nici o posibilă alunecare de teren cauzată de cutremure pe solul slăbit după viituri nu se exclude.
    Primarul Ion Neculau şi consilierul Emil Dragomir, de la Primăria Slobozia Conachi, spun că abia aşteaptă să ajungă la ei echipa de specialişti de la Institutul de Fizică a Pământului. Cei doi spun că, la solicitarea lor de ajutor, Prefectura Galaţi a solicitat în regim de urgenţă specialişti la Isvoarele.