word-monitor

Category: Știrea zilei

  • Localnicii din Izvoarele nu îi cred pe specialiştii din Bucureşti

    Concluziile raportului specialiştilor privind cauza naturală a seismelor din judeţul Galaţi nu îi conving deloc pe săteni. Oamenii sunt sceptici cu privire la natura cutremurelor. Chiar dacă acestea s-au mai rărit, rămân aşa-zisele „bubuituri” care bagă în continuare spaima în oameni. Zgomotele care nu au încetat le şubrezesc în continuare casele. Oamenii îşi pun însă speranţa în sprijinul financiar promis de premierul Victor Ponta pentru a-şi repara locuinţele, pentru că susţin cu tărie că nu intenţionează să accepte strămutarea în altă zonă.

    Sunt doar cauze naturale, dar zona trebuia împădurită

    Asta se menţionează în raportul prezentat vineri în şedinţa de Guvern. „Cauzele care au determinat apariţia acestor evenimente seismice sunt de natură tectonică, în sensul că, în perimetrul satelor Izvoarele – Schela – Negrea, judeţul Galaţi, s-a reactivat o falie minoră. Influenţele altor cauze posibile au fost eliminate de specialişti pe baza următoarelor raţionamente: influenţa activităţilor de forare în vederea extracţiei de ţiţei a fost respinsă din cauza faptului că aceste proceduri nu depăşesc adâncimea de 1.100 m, în timp ce focarele seismice au fost detectate sub 5.000 m adâncime, iar forările nu presupun şocuri de presiune. În plus, sub 1.100 m se constată prezenţa unui strat dur cristalin, care se constituie într-un ecran care separă zona de forare de cea seismică. Influenţa inundaţiilor, care au precedat evenimentele seismice cu circa două săptămâni, a fost exclusă ca o posibilă cauză pentru generarea cutremurelor de pământ din zonă, dat fiind faptul că în zona în care cutremurele au avut loc, viitura a stagnat mult mai puţin decât în zona din amonte, Slobozia – Conachi. Mai mult, din analiza rezultatelor măsurătorilor electrometrice a rezultat că zonele subterane care pot conţine apă sunt relativ reduse ca întindere şi sunt situate în imediata vecinătate a suprafeţei solului, în timp ce focarele de cutremur au fost situate la mai mult de 5.000 m adâncime. Au fost astfel excluse alte cauze posibile şi a rezultat că singura cauză posibilă a acestui fenomen o reprezintă sursa tectonică. […] Nu există elemente care să demonstreze iminenţa producerii unor alunecări de teren în perioada imediat următoare. Totuşi, este recomandată împădurirea de urgenţă a versantului care mărgineşte la est centrul satului Izvoarele, mai ales că în anii 1995 şi 1997 au avut loc alunecări de teren la nord cu circa 500 metri faţă de poziţia analizată, zona respectivă fiind împădurită şi drenată corespunzător. Monitorizarea fenomenelor seismice şi geodezice va continua pentru o perioadă de cel puţin patru săptămâni, pentru a se construi baza de date necesară determinării fluctuaţiilor de cotă ale satelor din arealul amintit”, se arată în Raportul Final privind situaţia generată în urma evenimentelor seismice din satul Izvoarele, judeţul Galaţi.

    Localnicii nu îi cred pe specialişti

    Ultimele cutremure au fost resimţite de locuitorii din Izvoarele. Zgomotul din pământ le aminteşte în fiecare zi că pericolul nu a trecut. În fiecare dimineaţă, oamenii trec prin fiecare cameră şi numără crăpăturile noi sau le măsoară pe cele deja ştiute. Nu îi cred pe specialişti. „Nu cred nimic din ce s-a spus. Cum, aşa, deodată, a reapărut o falie tectonică sau ce îi spun ei? Şi la fel, nu cred că sondele nu au nicio vină. Nu ştiu ce o să facem, dar lumea este foarte nemulţumită”, a spus Anca Necula, o localnică.

    Cei în vârstă aproape că s-au resemnat, dar trăiesc cu teamă. Familia Mocanu crede că deşi au asigurare, poliţa nu le va acoperi cheltuielile de reparare a casei, mai ales că jumătate din locuinţă se surpă. „Nu vedeţi că se surpă tot? Nu îi cred cu totul pe ei, că eu zic şi că sondele au partea lor de vină”, a spus Simion Mocanu. Vecinii lui Simion Mocanu, familia Stoian are patru camere afectate de cutremure. „Unde să mai stau? Doar în bucătărie mai sunt pereţii întregi. Acolo cred că o să ne petrecem iarna”, spunea Elisabeta Stoian. Femeia nu ar accepta nici în ruptul capului să se mute şi îşi pune speranţa în despăgubirea guvernamentală.

    Evaluarea specialiştilor în construcţii a stabilit că 21 de case sunt afectate de cutremure, restul locuinţelor prezintă doar câteva crăpături ce nu pun în pericol structura de rezistenţă. De altfel, cele 21 de locuinţe sunt monitorizate permanent de lucrătorii ISU.

  • Strategia Dunării, sub lupa ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu

    Ministrul Ramona Mănescu a stat la masa discuţiilor alături de reprezentanţii instituţiilor implicate în luarea deciziilor ce privesc Dunărea, unde s-au dezbătut pe lângă probleme legate de transportul pe Dunăre şi dragarea din anumite zone de pe fluviu, dar şi problema celui mai arzător subiect disputat de ani de zile în spaţiul brăileano-gălăţean, podul peste Dunăre şi tunelul de la Galaţi. Conform declaraţiilor ministrului Ramona Mănescu, aprobarea proiectului podului peste Dunăre sau a tunelului sub Dunăre ţine de puterea de convingere a primarului Marius Stan, care este aşteptat la Bucureşti să prezinte proiectele. Finanţarea vine din partea Uniunii Europene, din spusele ministrului, iar edilul Marius Stan a precizat la începutul întâlnirii că nu este nevoie de garaţia financiară din partea Guvernului. O dată concretă sau o estimare a timpului în care proiectele ar putea fi aprobate nu s-a dat.
    Dragarea şenalului navigabil
    Dragarea pe care statul român a fost nevoit să o facă pe teritorii care aparţin bulgarilor este o lacună care aduce pierderi financiare şi neînţelegeri între cele două ţări pentru că, aşa cum se ştie, bulgarii nu şi-au dat acordul pentru astfel de intervenţii. „Statul român nu-şi poate permite ca an de an să suporte din propriul buget cheltuielile pentru dragarea acelor porţiuni care aparţin statului bulgar, fără ca vreodată să avem certitudinea că vom recupera aceste fonduri, aşa cum s-a întâmplat în 2011-2012, drept pentru care anul acesta nu am putut face acest lucru”, a spus ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu.
    Interconectivitatea mijloacelor de transport, un proiect cu fonduri europene
    Proiectul de îmbunătăţire a navigabilităţii pe Dunăre şi dezvoltarea capabilităţii intermodale în fiecare port sunt prioritare pentru minister.
    Proiectul integrat al transportului pe Dunăre, dezvoltarea de centre intermodale şi conectivitatea în toate cele 16 porturi care sunt prinse în acest proiect ar putea deveni realitate în următorii ani. Mecanismul Conectarea Europei în România a primit o finanţare de 750 de milioane de euro doar pentru partea fluvială, iar valoarea totală a proiectului în ţara noastră este de 1,3 miliarde de euro. Centrele intermodale vor avea capacitatea portuară de primire şi transferare pe trafic rutier şi feroviar. Proiectul îşi propune să conecteze zona portuară cu celelalte căi de transport. Depunerea proiectului va avea loc în primul trimestru din  2014, iar perioada în care se pot accesa banii este între 2014 şi 31 decembrie 2016.
    O direcţie dedicată problemelor Dunării
    Prezenţa ministrului la Galaţi aduce şi noutatea înfiinţării unei Direcţii speciale pentru probleme Dunării. „Dunării nu i s-a acordat atenţia cuvenită iar noi, ca minister, ne-am angajat să facem un compartiment pentru Dunăre”, a declarat ministrul.
    Taxele vamale ar putea fi reduse
    Taxele practicate de porturile româneşti ar putea fi reduse pentru transportul intern. „Am convenit ca noi să facem o inventariere a tuturor taxelor pe care toţi cei implicaţi în activitate le suportă în «meniul» acesta. Dacă există taxe «supraponderale», acestea vor fi eliminate. Există şi problema controalelor intermediare între porturile româneşti în tranzitul dintr-un port în altul. Acestea îngreunează financiar activitatea porturilor şi costă foarte mult timp. Sperăm să uşurăm povara pe care operatorii şi dezvoltătorii o au”, a mai spus Ramona Mănescu.

  • Autorităţile scapă de plata daunelor pentru gropile din asfalt

    Autorităţile scapă de plata daunelor pentru gropile din asfalt

    Până acum câteva luni, municipalitatea şi Consiliul Judeţului Galaţi au plătit sute de mii de lei societăţilor de asigurări după ce sute de şoferi şi-au avariat maşinile în gropile din carosabil, dar situaţia se pare că s-a schimbat. În loc să acopere gropile din asfalt, cele două instituţii preferau să găsească ţapi ispăşitori în justiţie sau să argumenteze că nu sunt suficiente dovezi care să le probeze vinovăţia. Aproximativ 600 de procese au fost intentate împotriva Primăriei municipiului Galaţi şi Consiliului Judeţului de către societăţile de asigurări în perioada 2009-2013. Acţiunile în justiţie au venit pe fondul avalanşei de avarii la autovehicule cu care s-au confruntat şoferii după ce au avut neşansa să nimerească în gropile de pe străzile din oraş şi drumurile judeţene. Cum e şi normal, societăţile de asigurări i-au despăgubit pe ghinionişti, după care s-au îndreptat împotriva instituţiilor responsabile de neastuparea “craterelor” din carosabil.
    Un milion de lei – daune
    Bilanţul este trist pentru contribuabilii gălăţeni, care au achitat nota de plată: peste un milion de lei s-au plătit doar în decursul ultimilor trei ani pentru pagubele suferite de şoferi la propriile maşini. Iată un exemplu: o societate de asigurări a cerut compensaţii financiare de 2.322 de lei pentru daunele produse la un autoturism Volvo, iar Tribunalul Galaţi i le-a acordat în primă instanţă. Dovezile erau evidente, dar Primăria Galaţi a preferat în 2010 să arunce pisica în curtea societăţii Luxten, care ar fi executat lucrări de montare a unor cabluri electrice în zona dintre strada Domnească şi strada Tunelului, unde s-a produs avarierea autoturismului Volvo.
    În ultimele luni situaţia s-a inversat în mod surprinzător. Astfel, Curtea de Apel Galaţi a respins patru cereri de daune din partea societăţilor de asigurări îndreptate împotriva Consiliului Judeţului doar până la finele lui 2012, iar tendinţa s-a menţinut şi în 2013. În acest context, cei care se vor alege în final cu paguba vor fi societăţile de asigurări, chiar dacă vina pentru gropile din asfalt aparţine autorităţilor.

  • APDM Galaţi, penalizată cu milioane de lei pentru încălcarea legii la atribuirea a două proiecte finanţate cu fonduri europene

    În urma unui control al Ministerului Transporturilor s-a constatat că Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi nu a respectat condiţiile la două proiecte ce vizau sistemul de colectare a deşeurilor generate de nave în porturile de pe Dunărea maritimă. Proiectele amintite erau finanţate cu fonduri europene şi naţionale, iar reprezentanţii Ministerului Transporturilor au aplicat corecţii financiare de 25% din valoarea proiectelor după ce în urma verificărilor a reieşit că APDM Galaţi a stabilit un criteriu de calificare nelegal prin documentaţia de atribuire şi notele justificative privind respectarea de către candidaţi a standardelor de protecţie a mediului. Astfel, în cazul primului contract de furnizare penalităţile se ridică la aproape 4,4 milioane de lei, iar în cazul celui de-al doilea contract la peste 3 milioane de lei. Ulterior, Ministerul Transporturilor a emis o altă notă de constatare, stabilind că APDM Galaţi trebuie să returneze trei milioane de lei.
    Contracte de servicii vs. contracte de furnizare
    Disputa între APDM Galaţi şi Ministerul Transporturilor a pornit de la diferenţele de interpretare şi calificare a celor două contracte. Astfel, APDM Galaţi consideră că „proiectarea, execuţia, instalarea, punerea în funcţiune a două nave de combatare a poluării, precum şi serviciile de modernizare a navei de colectare deşeuri DEPOL 6, reprezintă un contract de servicii şi nu unul de furnizare”. Practic, Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi consideră că are dreptul de a aplica criterii de calificare şi de selecţie referitoare la standardele de protecţie a mediului în cazul contractelor de servicii şi a celor de lucrări. Ministerul Transporturilor susţine însă că „prin documentaţia de atribuire au fost stabilite criterii de calificare şi selecţie restrictive  şi nelegale, care au condus la restricţionarea artificială a participării operatorilor  economici la procedurile de achiziţie publică organizate pentru încheierea contractelor”. APDM Galaţi a chemat în judecată Ministerul Transporturilor, cerând anularea deciziei prin care a fost obligată să returneze milioane de lei, Curtea de Apel urmând să pronunţe o hotărâre în acest caz.

  • Gunoiul ne va arde la buzunare, mai bine l-am arde noi pe el

    Iarna care se apropie va fi una foarte grea pentru gălăţeni. Dar nu spun o noutate. Facturile pentru căldură ale celor care beneficiază de încălzire în sistem centralizat au usturat la buzunar în fiecare an, dar acum problemele se acutizează. Iarna trecută ne-a cam trecut… ţurţurele pe la ureche. În războiul dintre Apaterm şi Electrocentrale, Primăria nu a avut încotro şi a ţinut cu Apaterm, pentru că e societatea sa. A încercat o soluţie prin crearea unei noi societăţi, acea Calorgal care n-a fost să fie dar care nu e moartă ci doar puţin „refrigerată”. Cu ceva compromisuri, a trecut cu bine iarna, primăvara şi vara s-au scăldat în procese, contre, ameninţări, intervenţii şi alte alea, dar ne aflăm într-o situaţie la fel de dificilă ca cea de anul trecut. Ba, aş zice eu, mai grea.
    Nu putem arăta cu degetul un vinovat anume pentru ceea ce se întâmplă cu agentul termic în Galaţi, pentru că „e mai mulţi”. Vorbim de cei în mâinile cărora a stat administraţia acestui oraş în ultimele decenii, dar mai ales în ultimele două-trei mandate. Nu vorbesc doar de primari, ci şi de funcţionari publici, consilieri locali, consilieri personali, specialişti din societăţile Primăriei şi, bineînţeles, conducătorii acestora din urmă. Dar… ce a fost a fost. Măcar de s-ar schimba optica acum! Aş vrea să văd idei, soluţii, fapte… Ceea ce pot face eu este să trag un semnal de alarmă – ca gălăţean şi ca ziarist – asupra unor chestiuni care ard şi care ar trebui să-i determine pe aleşii şi numiţii noştri să caute soluţii. Astăzi voi scrie despre căldură şi gunoi.

    O nouă taxă pe gunoi din 1 ianuarie 2014

    Taxa de salubritate pe care o plătim acum cu toţii, noi, gălăţenii, s-ar putea mări substanţial de anul viitor, deoarece o ordonanţă de guvern (OG 31/2013), emisă pentru a modifica prevederile OUG 196/2005 privind Fondul de mediu, impune o taxă nouă proprietarilor sau administratorilor gropilor de gunoi. Mai precis, de la 1 ianuarie 2014, aceştia vor fi nevoiţi să plătească 50 de lei pentru fiecare tonă de deşeuri primită la depozit. Şi asta nu e tot: în anii următori taxa va creşte progresiv: 80 lei/tonă de la 1 ianuarie 2015 şi 120 lei/tonă de la 1 ianuarie 2016.
    Credeţi că Primăria va menţine actuala taxă de habitat, în noile condiţiile? Poate că în primul an va lăsa taxa de habitat aşa cum e, mergând pe un populism prost (prost înţeles de noi, care nu pricepem că tot noi plătim, doar că nu achităm la Direcţia de taxe şi impozite, ci suportă Primăria din bugetul alimentat de noi, renunţând la a face investiţii în parcuri, parcări etc.). În anii următori, însă, taxa pe gunoi va fi prea mare şi Primăria nu va avea încotro şi va trebui să ne mărească taxa de habitat. Asta dacă nu cumva gălăţenii vor deveni, peste noapte, ecologişti convinşi, selectând gunoiul înainte de a-l duce la containere, iar firmele de salubrizare chiar vor transporta deşeurile selectate, nu amestecate, sfidând cetăţenii responsabili. Iar aici voi încheia acest subiect, urmând să-l reiau mai târziu. Nu înainte, însă, de a semnala o mica/mare „tamponare” între CJ şi CL. Aleşii locali şi-au dat acordul pentru trecerea în administrarea CJ a unei suprafeţe de 5,3 hectare pentru un proiect european de management integrat al deşeurilor din judeţ, dar primarul Stan şi-ar dori, având deja două gropi de gunoi, să se facă un incinerator în loc de încă o groapă. „Ar fi grozav, pentru că în felul acesta am avea încă o sursă de energie termică şi electrică”, spune Stan. CJ nu vrea, însă, să modifice proiectul. Asta nu înseamnă, însă, că nu se poate face ceva.

    De ce nu transformăm gunoiul în căldură?

    Când am auzit că primarul vorbeşte de incinerarea gunoaielor pentru a produce căldură şi energie electrică, am rămas puţin surprinsă. De ce? Pentru că un astfel de proiect numai ce primise un serios şut.
    Fostul primar, Dumitru Nicolae, a vizitat acum doi ani o uzină din Suedia şi s-a declarat impresionat. Anul trecut, în luna mai, cu ocazia unei întâlniri transnaţionale a partenerilor din cadrul proiectului ReTInA, municipiul Galaţi a stabilit ca zonă-pilot pentru revitalizare fostul depozit de deşeuri de la Tirighina. Planul de revitalizare include 4 scenarii posibile: crearea unui parc fotovoltaic, captarea şi utilizarea biogazului, recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile sau incinerarea deşeurilor pentru producerea de energie. Pe parcursul implementării proiectului, mai multe companii şi instituţii şi-au manifestat interesul ca potenţiali investitori. Cea mai apropiată de concretizare era soluţia suedezilor de la Usitall AB, companie deţinută de municipalitatea Linköping. În aprilie 2012 părţile au convenit, în prezenţa ambasadorului Suediei în România, semnarea unei scrisori de intenţie pentru realizarea unei uzine de cogenerare de căldură şi electricitate în Galaţi, care să opereze pe bază de combustibili regenerabili, adică gunoi. Suedezii aveau în vizor şi alte oraşe, dar ulterior s-au lăsat păgubaşi, când au văzut că românilor nu le pasă de buzunarele şi confortul lor.

    Căldură ieftină şi sigură

    Ne putem încălzi prin arderea deşeurilor? Categoric. Primăria din Linkoping face asta din 1964. Prima fabrică de acest gen e situată în centrul oraşului şi este încă funcţională. Asta ca să răspund la o întrebare inerentă, legată de o eventuală poluare… Transformarea gunoiului în energie nu poluează, ci dimpotrivă, te scapă de un munte de infecţie în apropierea casei. Între timp, suedezii de la Linkoping au mai construit o fabrică, pe care ulterior au şi extins-o, pentru că Primăria, prin societatea sa, importă gunoi. Îl aduce din oraşe situate pe o rază de 300 de kilometri, ba chiar din ţara vecină, Norvegia. Toată lumea vrea să scape de gunoi. Dacă mai şi ia bani pentru asta… Deci Tekniska Verken Group, firma Primăriei Linkoping, îşi permite să aducă gunoiul de la sute de kilometri distanţă şi tot furnizează căldură ieftină. Trebuie spus că 90% din populaţia oraşului primeşte căldură de la această societate, toate autobuzele din oraş folosesc biogaz obţinut din arderea deşeurilor, la fel ca un procent de 7% din autoturisme, şi se mai vinde şi energie electrică. A, şi să nu uit ceva: în lunile în care nu e nevoie de energie termică, societatea municipalităţii o transformă foarte uşor în… aer condiţionat. Toate astea, de la o societate a Primăriei care arde gunoiul. Când municipalitatea din Linkoping a văzut că societatea merge bine, a înfiinţat o firmă care să „vândă” experienţa în alte părţi. Aşa s-a născut Usitall, dezvoltatorul care caută zone din Europa unde să pună în practică experienţa dobândită acasă în peste 50 de ani. A vrut iniţial să construiască în Polonia, dar apoi a ales România. Aici a „ochit” oraşe mari, care au şi gunoi mult, deci materie primă din belşug. Printre care şi Galaţiul. Dar… n-a fost să fie

    Colectezi selectiv, altfel plăteşti

    Am văzut cu proprii ochi cum procedează suedezii din Linkoping, un oraş suedez cu jumătate din populaţia Galaţiului. Am vizitat centrul de reciclare al municipalităţii oraşului suedez, unde domneşte o curăţenie exemplară. Porţile erau larg deschise şi cine dorea intra şi lăsa în zecile de containere materiale diverse. Câţiva angajaţi ai societăţii Primăriei –  echivalentul Ecosal de la noi – au ieşit din baracă şi l-au întâmpinat pe un cetăţean care venise cu autoturismul personal să lase nişte deşeuri. Au vrut să-l îndrume şi să-l ajute, dar acesta nu avea nevoie: ştia exact ce are de făcut. S-a îndreptat spre containerele de care avea nevoie (scrie pe pancarte mari la ce folosesc) şi a început să scoată din portbagaj ceea ce i-a prisosit în gospodărie: un scaun rupt, nişte fiare, câteva PET-uri, cutii de carton… Ghidul nostru m-a lămurit apoi că nu a fost întotdeauna aşa, dar lumea a fost nevoită să se civilizeze, pentru că altfel trebuia să scoată bani din buzunar, şi nu puţini. Explicaţia: fiecare imobil, fiecare casă, are propriul container de gunoi, iar maşina care vine să-l ridice are cântar: plăteşti pentru cât arunci! Dacă selectezi gunoiul în gospodărie şi îl duci la containerele de reciclare, nu te costă nimic. Am întrebat cât de mult plăteşti ca să ţi se ridice gunoiul şi am aflat că… mult, foarte mult: cam de patru ori mai mult decât plătim noi acum. Din câte se pare, şi noi vom ajunge în aceeaşi situaţie, pentru că UE e categorică. Directiva europeană privind deşeurile prevede regulile obligatorii pentru tratarea gunoaielor, principiul fundamental fiind „poluatorul plăteşte”.

  • Creştere cu peste 60% a numărului de viroze respiratorii într-o săptămână

    Creştere cu peste 60% a numărului de viroze respiratorii într-o săptămână

    Temperaturile scăzute şi lipsa căldurii din majoritatea caselor a dus la o creştere a numărului gălăţenilor care au ajuns la medici din pricina virozelor respiratorii. Dacă săptămâna trecută numărul gălăţenilor care erau răciţi şi au ajuns din cauza asta la medicii de familie sau la spitale era de circa 1.700, în cea de-a doua săptămână de raportarea a situaţiei epidemiologice s-a ajuns la peste 2.500 de cazuri. Dintre aceştia, 82 au fost internaţi.
    „În cea de-a doua săptămână de raportare a situaţăiei epidemiologice din judeţul Galaţi au fost diagnosticaţi cu viroze respiratorii 2.548 de gălăţeni. Din aceştia, 82 au avut nevoie de internare. Este o creştere a numărului persoanelor internate din cauza virozelor faţă de prima săptămână de raportare. În ceea ce priveşte numărul de persoane care au fost diagnosticate a avea pneumonii, aici s-a ajuns în cea de-a doua săptămână de raportare la 168 de cazuri, din care 87 au fost internate. Mare atenţie să aibă părinţii, mai ales aceia ai copiilor mici ca vârstă, deoarece la aceste categorii avem cele mai multe cazuri”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.
    Deocamdată nu s-au înregistrat decese din pricina afecţiunilor respiratorii şi nici nu s-au înregistrat cazuri confirmate de gripă. Probabil că atâta vreme cât temperaturile sunt scăzute dar şi cât în multe locuinţe căldura lipseşte, numărul afecţiunilor respiratorii va fi în creştere. Singura măsură de a evita transformarea unei viroze respiratorii într-o gripă cu potenţial agravant este imunizarea cu vaccinul antigripal din acest an.
    „Am trimis Ministerului Sănătăţii date obţinute la finalizarea catagrafierii, recensământului, numărului de persoane care au dreptul la imunizare gratuită. Din judeţul Galaţi, 75.400 de persoane se pot imuniza gratuit. Să vedem câte doze trimite Ministerul Sănătăţii”, a precizat dr. Valentin Boldea.

  • Primele concluzii despre situaţia de la Izvoarele

    Primele concluzii despre situaţia de la IzvoareleUn raport preliminar întocmit de specialiştii Institutului Geologic Român despre situaţia de la Izvoarele arată câteva dintre posibilele explicaţii legate de fenomenele produse la Izvoarele. În raport se arată că structura solului în zonă este una destul de fragilă cu straturi nisipoase, care, combinate cu inundaţiile, pot favoriza alunecările de teren. Pe dealul care străjuieşte satul sunt urme de dislocare a solului, aşa că alunecarea de teren care pune în pericol casele din zonă trebuie luată în calcul. Dar un dezastru nu ar fi iminent.
    Un alt factor care duce la instabilitatea solului ar fi exploatările petroliere. „Dintre cauzele antropice (n.r. – cauzate de acţiunea umană) se evidenţiază clar posibilele fenomene de tasare diferenţială a terenurilor datorate exploatării de petrol şi gaze pe cele trei domuri ale structurii petrolifere Independenţa pe care se află amplasate şi localităţile Izvoarele şi Slobozia Conachi. Activitatea veche de exploatare pe această structură, cât şi actualele sonde de extracţie, pot fi avute în vedere drept cauze antropice de modificare a terenului. Acest fapt este posibil, având în vedere fragilitatea nivelelor impermeabile ce separă nivelele nisipoase cu petrol şi gaze. O activitate de extracţie bazată şi pe sonde cu injecţie ar amplifica apariţia unor fenomene de instabilitate în tot acest areal”, se arată în raportul preliminar despre Izvoarele de pe site-ul IGR. Despre faptul că în raport se arată că explotarea petrolieră e un factor de risc şi şubrezeşte zona, geologii care lucrează la Izvoarele acum nu vor să facă niciun comentariu. Spun în schimb că o alunecare de teren care să înghită satul nu e iminentă şi că alunecările de teren în zonă au început din anii 90, odată cu defrişările masive. „Nu comentez acel raport pus pe site-ul IGR. Vorbim acum doar de alunecările de teren. Din informaţiile pe care am reuşit să le obţinem de la localnici, alunecările de teren s-au produs în 1993 ca urmare a tăierii pădurilor care existau până în 1991 şi 1992 pe acest versant. Au fost ploi şi dealul a început să alunece. Cauza naturală a alunecărilor de teren ar fi acea linie de izvoare, de unde vine şi numele localităţii. Alunecările de teren sunt o combinaţie între factorii antropici, produşi de om, şi cei naturali. Cei naturali sunt legaţi de structura solului din zonă şi de precipitaţii, iar ceilalţi de tăierea pădurilor. Alunecările de teren, acele gropi, cum li s-a spus, sunt mult mai vechi decât apariţia cutremurelor”, a spus Raluca Maftei, geolog cantonat la Izvoarele pentru cercetări.

  • Au îndurat frigul nopţii pentru un pachet de alimente

    Deşi atât reprezentanţii conducerii Primăriei, cât şi cei ai Cantinei de Ajutor Social au făcut în ultimele zile un apel către beneficiarii alimentelor acordate de Uniunea Europeană să nu se înghesuie din prima zi la cozi deoarece cantitatea de produse este suficientă, acest mesaj nu a avut efectul scontat. Astfel, chiar dacă afară este frig, mai ales în timpul nopţii, unii oameni în vârstă au venit cu scăunelul încă de duminică seara pentru a fi siguri că, petrecând o noapte sub cerul liber, vor fi printre primii care vor primi alimentele acordate prin intermediul programului PEAD.

    O astfel de situaţie s-a înregistrat ieri în cazul punctului de distribuţie din Þiglina 1, care este destinat persoanelor cu handicap. Oamenii au sperat că astfel vor primi toate produsele alimentare promise, lucru care nu s-a întâmplat anul trecut, când uleiul a lipsit din stoc. Pentru a veni în sprijinul celor care au preferat să îşi petreacă astfel noaptea, directorul Cantinei de Ajutor Social, Picu Apostol Roman, a decis ca începerea distribuirii pachetelor cu cele 9 produse alimentare  să se facă mai devreme decât ora anunţată, care era ora 8, programul zilnic fiind până la ora 14, inclusiv sâmbăta.

    „Rog încă o dată pe toţi beneficiarii să vină la ore diferite şi să nu stea din primele zile la cozi deoarece cantitatea de alimente este mai mult decât suficientă. Tot în ajutorul lor am pus produsele în câte două sacoşe foarte mari, pentru a le putea transporta. De asemenea, avem la fiecare centru câte un şofer, iar pe cei care nu pot să îşi ducă pachetul îi ajutăm noi, îl ducem cu maşina”, ne-a declarat Picu Roman.
    La nivelul Galaţiului, numărul total al beneficiarilor este de 14.267, din care 5.259 sunt pensionari, 5.140, persoane cu dizabilităţi, 2.907 sunt  şomeri şi 961 sunt  beneficiari ai venitului minim garantat. Punctele de distribuţie deschise sunt amplasate în Piaţa Veche, lângă Şcoala nr. 26 „Ion Creangă”, pentru pensionari; Piaţa Þiglina 1, pentru persoanele cu dizabilităţi, aleea principală din Piaţa Mare – pentru şomeri şi aleea secundară din Piaţa Mare, pentru persoanele care beneficiază de venit minim garantat. Persoanele care nu se pot deplasa pot suna la numărul de telefon 0236/460, livrarea pachetelor fiind făcută de echipe ale Cantinei de Ajutor Social, în urma verificarea datelor, a situaţiei solicitanţilor şi anunţarea, tot telefonic, a livrării, anunţă Primăria Galaţi.

    „Mi-a fost frică că nu voi mai apuca pachetul”

    Ne-a spus Savin Maria, care a venit duminică noaptea, în jurul orei 2, cu un scăunel pentru a prinde un loc cât mai în faţă. „Eu sunt mai prevăzătoare de felul meu şi vreau să mă asigur că voi apuca toate alimentele. A fost frig afară, dar sunt învăţată când stăteam la coadă la lapte pe vremea lui Ceauşescu. Mie alimentele astea îmi sunt de mare folos, am o pensie de doar 4 milioane de lei vechi”, ne-a spus femeia. Oamenii care stăteau liniştiţi la coadă nu au avut prea multe nemulţumiri legate de modul în care se distribuiau alimentele, unii dintre ei stând la intrare pentru a veghea ca nimeni să nu intre peste rând. „Este bine că am primit ceva produse, vina iarna, au crescut preţurile, viaţa este grea mai ales pentru noi cei în vârstă. Orice produs este binevenit”, ne-a mai spus Sterică Alexandru.
    Deşi distribuirea ajutoarelor a decurs în cea mai mare parte a timpului normal, oamenii respectând rândul şi aşteptând în linişte să primească pachetele, au existat şi momente în care unii din vârstnici au ţipat şi s-au împins, aceştia fiind nemulţumiţi de modul în care merg lucrurile.

  • Start la construirea locuinţelor sociale

    Acest lucru ne-a fost declarat de city-managerul Primăriei Galaţi, Aurel Vlaicu, acesta mai precizând că până în cursul lunii decembrie ar putea fi finalizate procedurile necesare şi premergătoare demarării lucrărilor, inclusiv licitaţia care va desemna executantul lucrărilor, în cazul în care procedura nu va fi îngreunată de apariţia unor contestaţii. Rămâne de văzut dacă estimările city-managerului Primăriei Galaţi se vor dovedi sau nu realiste, dat fiind faptul că la ora actuală municipalitatea nu a demarat efectiv niciunul dintre proiectele mari incluse pe lista prezentată acum câteva luni în cadrul unei şedinţe de Consiliu Local, fapt reclamat la ultima şedinţă de CL de către consilierul PDL Mihai Alin. Acesta a explicat atunci că proiectele legate de subtraversarea Dunării, dar şi cel legat de construirea locuinţelor sociale trebuie apreciate dacă vor prinde viaţă, însă a ţinut să precizeze că la fel de necesară ar fi şi punerea în practică a proiectului legat de şoseaua de centură.
    Construirea de locuinţe sociale reprezintă unul dintre obiectivele principale ale Primăriei, în condiţiile în care 80% dintre gălăţenii care veneau în audienţă la viceprimarul Radu Cosca solicitau un acoperiş deasupra capului, numărul solicitărilor de acest fel fiind de circa 8.000.

    Preţ cu cântec

    Proiectul care viza construirea celor două campusuri de locuinţe sociale, după modelul Mazăre, a stârnit discuţii în cadrul şedinţei în care a fost aprobat cu o majoritate largă de voturi, înregistrându-se şi câteva abţineri, cum ar fi cea a viceprimarului Radu Cosca, care şi-a arătat rezerva faţă de calculul preţului. De asemenea, au fost şi voci care au pus problema cumpărării de locuinţe de pe piaţa imobiliară. Cel care a prezentat informaţii legate de preţ şi de proiect a fost consilierul local PNL Săvel Rotaru, care a spus că valorile pe care le-a discutat în detaliu, cu tot cu utilităţi (canalizare menajeră, canalizare pluvială, alimentare cu energie electrică şi apă potabilă, cu staţii de pompare şi transformatoare, pentru că încălzirea este electrică), inclusiv cu reţele exterioare şi drumuri, ajung la 469 de euro pe metrul pătrat pentru locuinţele din Drumul Viilor şi 453 de euro pe metru pătrat pentru cele din Micro 17, sumă care nu include TVA. Deoarece valorile anunţate de inginerul Săvel Rotaru nu se potriveau cu cele prevăzute în proiectele de hotărâre, care includeau sume mult mai mari, s-a impus amendamentul ca, în final, preţul investiţiei să nu depăşească valorile prezentate de inginerul Rotaru. City-managerul Primăriei, Aurel Vlaicu, a dat câteva detalii legate de preţuri, afirmând că ele includ şi lucrările pentru fundaţii, drumuri, tot ce înseamnă urbanizarea zonei, spaţii de joacă.

    Unde vor fi ridicate locuinţele

    În cartierul Micro 17, în zona blocurilor ANL, se vor construi 15 blocuri cu regim de înălţime P+2E, valoarea totală a investiţiei, potrivit lui Săvel Rotaru, fiind de 35.600.000 de lei, adică 453 de euro pe metru pătrat. Pe strada Drumul Viilor nr. 8 se va construi un campus social format din opt module cu regim de înălţime P+2E, valoarea totală a investiţiei fiind de 20.778.000 de lei, respectiv 469 de euro pe metrul pătrat. Cartierele vor avea magazin tip economat, sediu administrativ, sediu pentru poliţia locală sau punct sanitar, durata de realizare a fiecărui cartier fiind de 14 luni, fondurile fiind alocate de la bugetul local.

  • Va avea sau nu Galaţiul căldură de la 1 noiembrie?

    Problemele care ar putea apărea în privinţa furnizării căldurii nu sunt unele noi, dacă ţinem cont de faptul că acest lucru a devenit un lucru obişnuit în ultimii ani înaintea începerii iernii, când datoriile au fost principalul motiv al apariţiei unor neînţelegeri între Apaterm şi Electrocentrale. Nici de această dată situaţia nu este diferită, problema datoriilor înregistrate către Romgaz de Electrocentrale şi implicit datoriile înregistrate de către Apaterm către furnizorul local de agent termic primar, precum şi facturile restante ale populaţiei, fiind din nou puse pe tapet în cadrul unor discuţii care au durat peste 2 ore şi care ar fi trebuit să limpezească un singur lucru, şi anume dacă de la 1 noiembrie Electrocentrale va furniza agent termic primar către Apaterm. Prefectul Galaţiului, Emanoil Bocăneanu, a dorit să afle de la reprezentanţii Electrocentrale, Apaterm, dar şi ai Primăriei dacă au fost rezolvate problemele legate de furnizarea agentului termic şi dacă locuitorii Galaţiului vor avea căldură în această iarnă.

    Aşa cum v-am relatat în ediţia de ieri a ziarului nostru, directorul Electrocentrale, Ovidiu Graure, a precizat că a purtat în ultimele două săptămâni discuţii atât cu reprezentanţii Apaterm, cât şi ai Primăriei şi ai Romgaz şi s-a ajuns la o înţelegere care trebuie însă parafată printr-un act care ar urma să fie semnat la începutul săptămânii viitoare. Directorul Electrocentrale a spus că Romgaz cere efectuarea de plăţi în avans pentru furnizarea debitului necesar de gaze naturale, reamintând că protocolul de eşalonare a datoriei semnat în cursul iernii trecute nu a fost respectat decât până în aprilie. „Cei de la Romgaz au toată bunăvoinţa, dar ţinând cont de precedente, vor nişte garanţii, precum şi plata în avans a unei sume. Eu cred că toată lumea trebuie să facă eforturi pentru ca locuitoii Galaţiului să aibă căldură în această iarnă”, a declarat directorul Electrocentrale. Acesta a mai spus că la începutul săptămânii viitoare vor fi scoase la licitaţie pe OTCOM pachete de energie electrică, societatea sperând să mai facă astfel rost de fonduri care vor merge în contul Romgaz. Directorul Apaterm, Adriana Stratulat, a ţinut să precizeze că au fost făcute demersuri pentru creşterea încasărilor de la populaţie şi a mai precizat că pe data de 15 octombrie instanţa va decide dacă societatea va intra sau nu în faliment.

    Directorul de producţie al Apaterm, Mircea Ispas, a precizat că în cazul în care Apaterm ar intra în faliment, noua societate înfiinţată prin hotărârea Consiliului Local, Calorgal, va putea să asigure furnizarea căldurii şi a apei calde, urmând să preia o parte din angajaţii Apaterm. Reprezentantul Primăriei, Gigi Caliga, a precizat că muncipalitatea are o strategie legată de termoficare, care este postată pe site-ul Primăriei, şi că se va elabora un regulament legat de asociaţiile de locatari. Spiritele s-au încins la un moment dat, când preşedintele IMM-urilor gălăţene, Marian Filimon, a avertizat autorităţile că s-ar putea ivi probleme mari dacă Galaţiul va rămâne în această iarnă fără apă caldă şi căldură. Liderul sindicatului Solidaritatea, Gheorghe Tiber, a ţinut să spună că vinovăţia pentru situaţia la care s-a ajuns în ceea ce priveşte asigurarea căldurii nu aparţine în principal gălăţenilor care nu şi-au achitat datoriile la întreţinere, aşa cum se doreşte să se inducă, ci întregii clase politice care timp de 23 de ani a făcut numiri şi a luat decizii care nu au avut întotdeauna drept criteriu de bază competenţa.