word-monitor

Category: Sanatate

  • Care este cel mai periculos drog?

    Care este cel mai periculos drog?

    Cel mai periculos drog al vremurilor noastre este zahărul, după opinia lui Paul van der Velpen, directorul serviciului de sănătate din Amsterdam, care consideră că dulciurile şi băuturile îndulcite ar trebui să aibă pe ambalaj avertismente asemănătoare celor de pe pachetele de ţigări. Venind din partea unui specialist din Amsterdam, oraş faimos pentru atitudinea sa tolerantă faţă de marijuana, avertismentul privind pericolul consumului de zahăr dă de gândit. După opinia lui Paul van der Velpen, zahărul este un drog, la fel ca tutunul şi alcoolul, iar autorităţile ar trebui să descurajeze consumul lui şi să-i avertizeze pe consumatori în privinţa riscurilor la care se expun. „Poate că pare ceva exagerat sau cam tras de păr, totuşi zahărul este cel mai periculos drog al vremurilor de azi şi este uşor de obţinut. La fel ca pachetele de ţigări, şi băuturile răcoritoare şi dulciurile ar trebui să poarte mesaje de avertizare, care să arate că zahărul provoacă dependenţă şi dăunează sănătăţii.”

    Pe un site dedicat sănătăţii publice, Paul van der Velpen scrie că tot mai mulţi oameni devin supraponderali şi că acest fenomen sporeşte costurile îngrijirilor medicale, în timp ce multe guverne încearcă să economisească bani. Problema obezităţii, adaugă el, poate fi abordată încurajând oamenii să facă mai multă mişcare, dar un mijloc mai eficient ar fi schimbarea alimentaţiei. El citează cercetări care sugerează că, atunci când oamenii consumă proteine şi grăsimi, se opresc din mâncat atunci când se simt sătui; în schimb, atunci când consumă zaharuri, continuă să mănânce până când îi doare stomacul. După opinia sa, asta se întâmplă din cauză că zahărul dă dependenţă şi este la fel de greu să se renunţe la el ca şi la fumat. În consecinţă, spune el, ar trebui ca zahărul să fie taxat în acelaşi fel ca şi alcoolul şi ţigările; de asemenea, sugerează specialistul, ar trebui să fie reglementată prin lege cantitatea de zahăr pe care producătorii o pot adăuga în alimente.

  • Schimbările apărute în funcţionarea neuronilor, una din cauzele obezităţii

    Disfuncţionalităţile ce apar în funcţionarea unor neuroni situaţi la nivelul hipotalamusului constituie una din cauzele obezităţii, susţin cercetătorii de la Institutul de cercetări biomedicale August Pi i Sunyer din Barcelona, transmite EFE.

    Un studiu prezentat la Barcelona arată mecanismele prin care controlul apetitului şi al greutăţii corporale este reglat de sistemul nervos central, în special prin interacţiunile aşa-numitor neuroni POMC, care se regăsesc la nivelul hipotalamusului.

    În condiţii normale, neuronii POMC sunt activaţi de un hormon denumit leptină care se eliberează în corp atunci când există o acumulare excesivă de grăsime şi care, prin intrarea în contact cu neuronii, face ca aceştia să producă moleculele necesare pentru reglarea foamei şi greutăţii corporale. Potrivit studiului, dietele bogate în grăsimi provoacă o rezistenţă a acestor neuroni la leptină, pierzându-şi capacitatea de a-şi exercita funcţia regulatorie în privinţa foamei şi greutăţii. Astfel, unele persoane obeze par imune la leptină, deşi hormonul se regăseşte în cantitate mare în sânge.

    Cercetătorul de la institutul din Barcelona Marc Claret a explicat, într-o conferinţă de presă, că „fiecare caz de obezitate este diferit” dar „majoritatea obezilor prezintă o rezistenţă la acţiunea leptinei”, astfel că descoperirile recente ar putea conduce, în viitor, la elaborarea unui medicament împotriva acestei maladii, preferabil tehnicilor chirurgicale invazive.

  • Cine bea alcool mănâncă mai gras

    Consumul de alcool modifică obiceiurile alimentare, care tind spre gras. Un studiu american desfăşurat pe circa 2.000 de adulţi de vârstă medie (număr aproape egal de femei şi bărbaţi) arată că două-trei pahare sunt suficiente, scrie passionsante.be.

    Originalitatea cercetării stă în faptul că aportul caloric zilnic şi cel în diferite alimente şi nutrienţi au fost calculate după cum persoana bea sau nu alcool în acea zi. Nu cantităţi mari, fiindcă erau consumatori moderaţi.

    La bărbaţi, ca şi la femei, surplusul caloric din zilele „cu alcool” nu este mult mai ridicat decât în zilele „fără”. Există o diferenţă, dar foarte mică.

    La bărbaţi, zilele „cu alcool” se asociază cu aporturi mai ridicate de materii grase, sare, carne, cartofi, ulei…, în detrimentul fructelor şi produselor lactate. Şi la femei zilele „cu alcool” se caracterizează prin mai multe alimente bogate în grăsimi şi mai puţine produse lactate.

    Explicaţia ar ţine de efectele alcoolului asupra circuitelor recompensei şi de faptul că creierul încearcă să îşi procure şi mai multă plăcere prin hrană (mai grasă). În cazul consumului redus şi rar de alcool, nu există probleme mari, însă situaţia se complică şi greutatea – pentru a nu menţiona decât acest aspect – are de suferit, încheie passionsante.be.

  • 17 lucruri care ne pot ajuta să ne prelungim viaţa

    Potrivit publicaţiei Time, Google tocmai a lansat o nouă companie numită Calico, al cărei scop va fi tocmai prevenirea îmbătrânirii. Se pare că, pentru început, compania se va centra pe cercetare şi nu pe tehnologii, iar investiţia va fi foarte mică. Prin urmare, va mai dura ceva până când vom beneficia de metode revoluţionare de a ne prelungi viaţa, propuse de specialiştii de la Calico.

    Aşadar, mai jos vă prezentăm o listă cu lucruri sau activităţi care, spun oamenii de ştiinţă, ne pot îmbunătăţi starea de sănătate şi ne pot prelungi viaţa.

    1. Bogăţia

    Desigur, oamenii bogaţi au suficienţi bani pentru a beneficia de o mai bună îngrijire a sănătăţii, însă aici vorbim despre altceva. Un studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la University College London sugerează că indivizii bogaţi au un nivel mai ridicat al hormonului cheie (Dehidroepiandrosteron-sulfat sau DHEAS) asociat cu prelungirea speranţei de viaţă. DHEAS este un steroid produs de glandele suprarenale şi de creier. El a fost asociat cu o gamă largă de beneficii de sănătate, printre care se numără îmbunătăţirea memoriei, riscul scăzut de boli cardiovasculare şi longevitate crescută, mai ales în rândul bărbaţilor.

    2. Petrecerea timpului în compania multor femei

    Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Harvard au descoperit că bărbaţii care sunt crescuţi în mediu cu mai puţine femei mor mai repede decât cei care cresc înconjuraţi de multe femei.

     

    3. Căsătoria

    Căsătoria pare să fie benefică mai ales pentru sănătatea bărbaţilor. O analiză realizată pe baza a 90 de studii ce au inclus 500 de milioane de oameni a scos la iveală faptul că bărbaţii căsătoriţi trăiesc, în medie, cu 10 ani mai mult decât cei necăsătoriţi. Efectul s-a observat şi în rândul femeilor, chiar dacă acesta nu a fost la fel de puternic ca în rândul bărbaţilor. Mai exact, acestea trăiesc cu aproximativ 4 ani mai mult ca cele necăsătorite. Motivul pentru care se înregistrează această diferenţă între persoanele celibatare şi cele necăsătorite, spun oamenii de ştiinţă, este acela ca în cuplurile căsătorite, indivizii au parte de mai multă susţinere socială.

    4. Bunicii sănătoşi

    Ceea ce a mâncat bunica ta îţi poate creşte ţie riscul de cancer. Mai mult, mâncarea de tip fast-food consumată de tine poate afecta sănătatea nepoţilor tăi. Într-un studiu realizat pe şobolani, oamenii de ştiinţă au constatat că nepoatele femelelor de şobolan care au consumat mâncare de tip fast-food în timpul sarcinii aveau cu 30% mai multe şanse de a dezvolta cancer mamar.

    5. Consumul moderat de alcool

    Mai exact, este vorba de vinul roşu. Un compus ce se găseşte în strugurii roşii, numit resveratrol, are capacitatea de a proteja corpul împotriva îmbătrânirii,  a diabetului de timp 2, a atacurilor cerebrale şi a bolilor de inimă.

    6. Viaţa sexuală activă

    Sexul îţi poate prelungi viaţa, spun oamenii de ştiinţă de la Universitatea Queens, din Belfast. Studiul lor a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de bărbaţi de vârstă mijlocie de-a lungul a 10 ani. Rezultatele au indicat că bărbaţii care aveau o rată mai mare a orgasmelor trăiau de două ori mai mult, comparativ cu cei care nu experimentau această plăcere.

    7. Folosirea zilnică a aţei dentare

    Aşa dentară nu numai că asigură îngrijirea potrivită dinţilor, dar ea are şi capacitatea de a reduce riscul de boli de inimă, susţin medicii de la Case Western Reserve University. Această îngrijire de rutină previne apariţia bolilor gingivale care duc la infecţii şi inflamaţii ce le permit bacteriilor dăunătoare să intre în fluxul sanguin şi să crească riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare.

    8. Cântatul

    O cercetare realizată de oamenii de ştiinţă de la Universitatea  George Washington a scos la iveală faptul că indivizii care cântă în cor se simt mai sănătoşi fizic decât restul oamenilor. De asemenea, un alt studiu întreprins de experţii de la Universitatea din Londra a demonstrat că prin cântat putem să ne reducem nivelul stresului, producând mai multe endorfine. Totodată, cântatul aduce şi alte beneficii fizice antrenând inima, plămâni şi muşchii abdominali şi pe cei ai spatelui.

    9. Nervii

    Nu mai este de mult un secret faptul că atunci când ne abţinem să reacţionăm agresiv suntem expuşi la un nivel ridicat de stres. Prin urmare, este firesc ca eliberarea furiei să diminueze presiunea la care este supusă inima atunci când avem nervi. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Stockholm, bărbaţii care nu îşi ascund furia au cu 50% mai puţine şanse de a experimenta un atac de cord sau de a deceda din cauza unei boli de inimă.

    10. Îngrăşarea

    Poate părea nefiresc, dar câteva kilograme în plus pare să crească rata de supravieţuire în rândul indivizilor în vârstă, susţin oamenii de ştiinţă de la Kaiser Permanente din Portland, Oregon. Un studiu realizat pe 11.326 adulţi de-a lungul a 12 ani a indicat că indivizii care aveau câteva kilograme în plus peste greutatea lor ideală aveau un risc al decesului cu 17 procente mai scăzut, comparativ cu persoanele care aveau o greutate normală.

    11. Realizarea treburilor gospodăreşti

    Femeile care petrec, în medie, 17 ore pe săptămână făcând treburi gospodăreşti precum măturatul, spălatul rufelor şi gătitul, îşi pot reduce riscul de cancer cu 30 de procente. După ce au studiat mai bine 200.000 de femei de-a lungul a mai bine de 6 ani, oamenii de ştiinţă au descoperit că mişcarea moderată asigurată de realizarea treburilor gospodăreşti previne cancerul mai bine ca alte exerciţii fizice riguroase.

    12. Deţinerea unei pisici

    Experţii de la University of Minnesota’s Stroke Institute din Minneapolis au constatat că, prin natura lor, pisicile reduc stresul şi anxietatea, având capacitatea de a scădea riscul de atac de cord al proprietarilor cu 30%.

    13. Adoptarea dietei mediteraneene

    Mulţi oameni de ştiinţă au promovat beneficiile cestei diete bogate în fructe, legume, cereale integrale, alune şi ulei de măsline. Un studiu recent, publicat în New England Journal of Medicine subliniază că oamenii cu vârste între 55 şi 80 de ani îşi diminuează riscul de dezvoltare a bolilor de inimă şi a atacurilor cerebrale cu 30% dacă adoptă această dietă.

    14. Reşedinţa în mediu urban

    Mai bine de 85% dintre americanii care au atins vârsta de 100 de ani trăiau în oraşe, în anul 2010. Este importat ca atunci când oamenii îmbătrânesc să aleagă să locuiască într-o zonă urbană. Astfel au acces la mai mulţi medici, beneficiază de mai mult suport social şi sunt stimulaţi mental, consideră profesorul Gary Small de la UCLA Longevity Center din Los Angeles.

    15. Administrarea suplimentelor de vitamina D

    Vitamina D este esenţială pentru absorbţia calciului. Ea ne ţine oasele puternice şi le întăreşte. O analiză a mai multor studii realizate în trecut a indicat că persoanele în vârstă care iau suplimente de vitamina D şi calciu au un risc de deces cu 9 procente mai scăzut, comparativ cu indivizii care nu iau astfel de suplimente.

    16. Mutarea în Grecia

    Insula grecească Icaria, din Marea Egee, găzduieşte cel mai mare procent de indivizi care ajung la vâsrta de 90 de ani, din lume. Aproximativ o treime din populaţia insulei ajunge la această vârstă impresionantă. Un studiu a atribuit această performanţă dietei bogate în ulei de măsline şi ceaiuri, dar şi reliefului muntos care îi face pe oameni să facă zilnic mişcare.

    17. Joggingul

    Se pare că bărbaţii îşi pot prelungi speranţa de viaţă cu 6,2 ani şi femeile cu 5,6 ani dacă fac săptămânal două ore jumătate de jogging, potrivit unui studiu prezentat la întâlnirea EuroPRevent2012. Joggingul aduce multe beneficii sănătăţii: el creşte nivelul de colesterol bun, scade presiunea arterială, îmbunătăţeşte funcţiile imunitare, previne obezitatea şi îmbunătăţeşte bunăstarea fizică.

  • Cafeaua încetineşte dezvoltarea cerebrală

    Consumul de cafea nu face bine creierului în dezvoltare, cum ar fi în adolescenţă. Consumul de cafeină la copii şi adolescenţi a crescut cu 70% în ultimii 30 de ani, îndeosebi datorită băuturilor energizante, relatează 20minutes.ch.

    Cercetători elveţieni au demonstrat că absorbţia de cafeină de către şobolani aflaţi la pubertate încetineşte procesul de maturizare a creierului. În timpul pubertăţii, omul, ca de altfel şi alte mamifere, „doarme foarte mult. În timpul acestei faze creierul înregistrează cea mai rapidă maturizare”, a arătat Fondul naţional elveţian (FNS). Consumul de cafeină de către copii şi adolescenţi nu scade, ci dimpotrivă, creşte prin băuturile energizante cu cafeină.

    O echipă de cercetători conduşi de Reto Huber, de la Spitalul pentru copii din Zurich, a publicat în revista PLoS ONE un studiu care îndeamnă la prudenţă: la rozătoarele aflate în perioada pubertăţii, un consum de cafeină care ar corespunde la om ‘la trei-patru ceşti de cafea pe zi duce la alterarea somnului adânc şi la încetinirea dezvoltării cerebrale’.

    La om, ca de altfel şi la şobolan, durata şi intensitatea somnului profund cresc în copilărie, la fel ca numărul de sinapse şi conexiuni din creier, scăzând la vârsta adultă. „Creierul copiilor este de o plasticitate incredibilă datorită numărului de conexiuni”, arată dr Huber, citat într-un comunicat al FNS. Când creierul începe să se maturizeze, în perioada pubertăţii, o mare parte din aceste legături dispare. „Optimizarea se produce probabil în timpul somnului adânc. Se consolidează sinapse importante şi altele sunt resorbite pentru ca reţeaua să fie mai eficientă şi creierul, mai performant”, adaugă dr Huber.

    Echipa sa a administrat cinci zile cantităţi moderate de cafea unor şobolani de 30 de zile şi a măsurat undele electrice produse de creierul lor. Somnul profund, caracterizat de unde lente, a scăzut între a 31-a şi a 42-a zi, adică după ce se terminase administrarea cafeinei.

    Prin comparaţie cu şobolani care primiseră doar apă potabilă, cercetătorii au constatat că, la animalele care consumaseră cafeină, creierul prezenta mult mai multe legături nervoase la sfârşitul experimentului. Încetinirea procesului de maturizare cerebrală se reflecta şi în comportamentul lor: şobolanii care primiseră cafeină erau timizi şi prudenţi, în timp ce, în mod normal, ei devin mai curioşi odată cu vârsta.

    În timpul pubertăţii, creierul parcurge o fază de maturizare delicată, în care pot apărea multe boli psihiatrice. Deşi creierul şobolanilor se deosebeşte de cel al oamenilor, multe paralele în ceea ce priveşte dezvoltarea cerebrală nasc întrebarea dacă este cu adevărat inofensivă cafeina consumată de copii şi adolescenţi. „Cercetările urmează că continue în acest domeniu”, a încheiat dr Huber, citat de 20minutes.ch.

  • Bolnavii de insuficienţă cardiacă trebuie să meargă mult pe jos

    Bolnavii de insuficienţă cardiacă trebuie să meargă zilnic cât de mult, iar numărarea paşilor este un important indicator, scrie passionsante.be.
    O echipă de cercetători japonezi a studiat un grup de circa 200 de persoane suferind de insuficienţă cardiacă, cu vârsta medie de 65 de ani, cărora le-a fost evaluată capacitatea de efort – consum de oxigen, ventilare, producere de gaz carbonic – în timpul unui test pe bicicletă. Gradul de activitate fizică a fost calculat cu ajutorul unui podometru, care înregistrează numărul paşilor făcuţi zilnic. Studiul a durat patru ani.
    Parametrii respiratorii constituie importante elemente ale evaluării stării de sănătate a acestui tip de pacienţi şi „s-a demonstrat că o activitate fizică zilnică constând în circa 5.000 de paşi a fost un factor puternic în realizarea unei stări de sănătate bune”, arată doctorul Robert Haiat (Journal international de medecine), pronosticul fiind „net diferit” în funcţie de numărul de paşi făcuţi zilnic (sub sau peste pragul de 5.000 de paşi).
    Astfel, pacienţii şi medicii care îi tratează s-ar putea sprijini pe măsurătorile efectuate cu un podometru pentru a se asigura că pragul este atins, ţinând seama, bineînţeles, şi de limitele personale, încheie passionsante.be.

  • Franţa autorizează primele implanturi de inimă artificială bioprotetică

    Societatea franceză Carmat a obţinut autorizaţia să efectueze primele patru implanturi, pe pacienţi din Franţa, ale inimii artificiale bioprotetice pe care a creat-o, transmite Reuters.

    Într-un comunicat, grupul precizează că a obţinut autorizaţia de la Agenţia Naţională de Securitate a Medicamentului şi Produselor de Sănătate (ANSM) pentru a efectua primul studiu de fezabilitate clinic. Această inimă bioprotetică, care permite o autonomie totală pacientului, este considerată cea mai avansată din lume, oferind o alternativă de supravieţuire pentru bolnavii care suferă de insuficienţă cardiacă terminală.

    În luna mai, societatea a obţinut autorizaţia să efectueze teste pentru implantarea la om a inimii artificiale în patru centre medicale din străinătate, respectiv din Belgia, Polonia, Slovenia şi Arabia Saudită.

    În Franţa, Carmat ar putea să testeze inima artificială în trei centre: spitalul european Georges Pompidou din Paris, centrul chirurgical Marie Lannelongue din Plessis-Robinson (Hauts-de-Seine) şi spitalul Laennec-Nord al CHU din Nantes (Loire-Atlantique). „Echipele din aceste centre vor putea astfel să înceapă imediat procesul de selecţie a pacienţilor”, a precizat Carmat în comunicatul său.

    Unul din criteriile de succes ale studiului va fi mai ales rata de supravieţuire la o lună a pacienţilor, a precizat compania.

  • Rezistenţa la antibiotice ar putea schimba soarta omenirii

    Specialiştii Centers for Disease Control and Prevention (CDC) au publicat primul raport realizat până acum pe tema uneia dintre cele mai subestimate ameninţări la adresa sănătăţii publice: organismele rezistente la antibiotice.

    În raportul „ Antibiotic resistance threats in the United States, 2013”, cercetătorii americani au ajuns la câteva concluzii îngrijorătoare:

    – În fiecare an, 2.049.442 de afecţiuni din SUA sunt cauzate de bacterii şi fungi rezistente la anumite clase de antibiotice

    – În fiecare an, aceste afecţiuni provoacă 23.000 de decese

    – Din cauza acestor afecţiuni şi decese, sistemul medical suportă cheltuieli adiţionale anuale de 20 de miliarde de dolari

    – Dincolo de costurile medicale directe, societatea mai plăteşte un cost de 35 de milioane de dolari sub forma productivităţii pierdute

    Dr. Tom Frieden, directorul CDC, a lansat un avertisment sumbru: „Dacă nu suntem atenţi, în scurt timp ne vom găsi în epoca post-antibiotice. Iar unii pacienţi şi unii microbi se găsesc deja acolo”.

    Raportul identifică trei ameninţări considerate „urgente” de specialiştii americani:

    – CRE (Carbapenem-resistant Enterobacteriaceae), un set de microbi întâlniţi în spitale ce sunt rezistenţi la aproape toate antibioticele. Aceştia provoacă 9.000 de infecţii anuale în SUA şi 600 de decese

    – Gonoreea rezistentă la antibiotice, ce reacţionează la un singur medicament: 246.000 de infecţii anual

    – Clostridium difficile, ce devine tot mai rezistentă la o clasă de medicamente şi care serveşte drept marker pentru folosirea altor antibiotice: 250.000 afecţiuni anual, 14.000 de decese

    În cea de-a doua categorie, ameninţări „serioase”, specialiştii includ 12 infecţii bacteriene şi fungale: Acinetobacter, Pseudomonas aeruginosa, VRE, Campylobacter, Salmonella, Shigella, MRSA, Candida, tuberculoza şi altele. „Dacă nu vom fi atenţi, cabinetul cu medicamente va fi gol atunci când doctorii vor avea nevoie de soluţii împotriva infecţiilor”, a declarat dr. Tom Frieden.

    Specialiştii avertizează că, în cazul în care situaţia se va înrăutăţi, doctorii ar putea deveni reticenţi în a efectua operaţii sau în a trata pacienţii de cancer dacă nu vor şti că există antibiotice care să protejeze pacienţii de infecţii.

  • Robo-larva îşi croieşte drum spre creierul uman

    Robo-larva îşi croieşte drum spre creierul uman

    Oamenii de ştiinţă încearcă să dea naştere unor tehnologii mai puţin invazive prin care să ajungă la tumorile din creier. Noua lor invenţie combină tehnici de imagistică cu un sistem robotizat inspirat din natură, cu scopul de a înlătura ţesuturile afectate din creier. Aşadar, o robo-larvă bizară s-ar putea să îşi facă drum spre creierii oamenilor.

    Inspirat de o emisiune televizată în care chirurgii plasticieni foloseau viermi pentru a înlătura ţesuturile moarte, neurochirurgul J. Marc Simard de la Şcoala de Medicină din cadrul Universităţii Maryland a dezvoltat un prototip al unei robo-larve care ar putea consuma tumorile din creier din interior spre exterior. Robo-larva, care are o formă curbată, poate distruge tumorile prin intermediul unui instrument electrocauter, având capacitatea ca ulterior să îndepărteze ţesuturile moarte. Invenţia poate fi controlată de la distanţă, lucru care îi permite chirurgului să monitorizeze tumoarea şi să direcţioneze robotul spre anumite ţesuturi, în timp ce pacientul este supus unui RMN.

    Adesea, în timpul operaţiilor, chirurgilor le este greu să facă diferenţa între ţesutul afectat şi cel sănătos, dacă nu au ajutorul unui RMN. Şi cum o întreagă operaţie pe creier nu se poate realiza în timp ce pacientul este într-un astfel de aparat, lucrurile sunt destul de complicate. „Aici avem un sistem natural care recunoaşte răul de bine şi binele de rău. Cu alte cuvinte, larvele au înlăturat toate părţile rele, lăsându-le pe cele bune. M-am gândit că dacă am avea un echivalent al larvelor pentru a înlătura tumorile am da lovitura”, a declarat Simard. Provocarea constă în controlarea robotului de la distanţă în aşa fel încât să nu interfereze cu câmpul magnetic care este parte integrată a procesului de imagistică. Prin urmare, sistemul nu poate avea un motor electromagnetic. Pentru moment, robotul foloseşte un sistem de scripeţi şi arcuri pentru a se putea deplasa.

  • Barba spune multe despre cel care o poartă

    Barba pe care o poartă un bărbat spune multe despre activităţile sale, arată un recent studiu britanic. Bărbaţii şi-o aranjează în funcţie de carieră şi de viziunea asupra vieţii, relatează 7sur7.be.

    Astfel, persoanele în ton cu moda, muzicienii, actorii şi cei care activează în domeniul publicităţii neglijează în general să se radă: 63% din bărbaţii din publicitate au barbă, mustaţă sau cioc, iar 80% din actorii care au jucat în mari succese ale acestui an au apărut cu barba crescută cel puţin o dată la gale de premiere din ultimele luni. Circa 70% din muzicienii aflaţi în topul celor mai mari vânzări îşi lasă barba să crească.

    La polul opus se află şefii de firme britanici: 76% dintre aceştia se rad zilnic şi apar mereu cu faţa proaspăt rasă. Şi profesorii universitari se rad des. În privinţa sportivilor, efectul Beckham se resimte din plin: 80% dintre ei îşi lasă barba să crească, încheie 7sur7.be.