O firmă braziliană a lansat de curând pe piaţă pastile cu ulei de usturoi care neutralizează mirosul neplăcut al gazelor intestinale. „Uleiul de usturoi este bogat în substanţe antioxidante şi deodorante şi combate disbioza intestinală, o disfuncţiune a colonului, care sporeşte mirosul neplăcut al gazelor intestinale”, spune Joseth Gimenes, farmacistă la firma Pholias, care comercializează produsul.
Întrebată despre mirosul puternic al usturoiului, care poate fi la fel de neplăcut ca cel al gazelor intestinale, ea arată: „Usturoiul începe să fie digerat în stomac, însă cea mai mare parte este eliberată în intestin şi nu urcă în gură, aşa încât nu există niciun risc de miros neplăcut al respiraţiei”.
Gimenes a precizat că Pholias speră să ajungă la 15% din populaţia Braziliei (de 200 milioane de locuitori): „Este procentul de brazilieni care suferă de disbioză intestinală”. O cutie de 120 de pastile costă echivalentul a 13 euro, relatează 7sur7.be.
Category: Sanatate
-
Pastilă care înlătură mirosul neplăcut al gazelor intestinale
-
Sistem informatizat pentru diagnosticarea bolii Parkinson
Doi absolvenţi de liceu israelieni au dezvoltat primul sistem informatizat pentru diagnosticarea bolii Parkinson, care în urma testelor s-a arătat a fi eficient în 94% din cazuri, scrie cotidianul Haaretz, citat de agenţia EFE.
Sistemul permite o evaluare uniformă a simptomelor acestei afecţiuni şi permite astfel un progres considerabil în stabilirea diagnosticului. În prezent, acesta se bazează pe aprecierea subiectivă a mai multor parametri, pacienţii fiind solicitaţi să facă anumite exerciţii în faţa doctorului, în urma cărora se întocmeşte un punctaj ce determină prezenţa bolii şi gradul ei de gravitate. Potrivit celor care l-au creat, noul sistem informativ realizează măsurători precise şi poate fi perfecţionat pentru a obţine un sistem de diagnosticare precis şi standardizat.
Concret, procedeul constă în plasarea pacientului în faţa unei camere 3D, unde el trebuie să facă mai multe exerciţii indicate de medic. Camera 3D este interfaţa între pacient şi programul informatic. Ea transmite datele către calculator şi ulterior programul informatic le analizează şi recomandă un diagnostic, existând şi posibilitatea să solicite investigaţii mai aprofundate. -
Cafeaua reduce riscul de sinucidere
Cercetători de la Universitatea Harvard (Boston) au stabilit o asociaţie cel puţin surprinzătoare: două-trei ceşti de cafea pe zi ar reduce riscul de sinucidere, scrie passionsante.be.
O echipă de cercetători de la Şcoala de sănătate publică de la Universitatea Harvard a analizat datele a circa 200.000 de adulţi (trei sferturi femei), observaţi de-a lungul mai multor ani. Au fost analizaţi mai mulţi parametri, printre care fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică, indicele de masă corporală, starea civilă, date socio-demografice, tratamente medicale, pentru depistarea cât mai obiectiv posibil a relaţiei între cafea şi sinucidere. Trecerea la actul fatal a fost consemnată în cazul a 0,1% din persoanele luate în considerare.
Principala concluzie a fost că, la persoanele care consumă cel puţin două-trei cafele pe zi, riscul de sinucidere scade semnificativ faţă de cele care nu consumă aproape deloc. Nu s-a stabilit nicio relaţie însă cu consumul de cafea decafeinizată. Autorii studiului spun că explicaţia ar fi creşterea nivelurilor de dopamină şi de serotonină din creier sub acţiunea cafeinei, cu efect protector împotriva depresiei şi, implicit, a riscului de sinucidere. -
Cât de bună este apa pentru organism?
Deşi în privinţa apei se presupune în mod normal că poate fi consumată în orice cantitate şi în orice condiţii fără să dăuneze în vreun fel organismului, există mai multe riscuri ale apei asupra sănătăţii de care nu suntem tot timpul conştienţi.
Bisfenol A din recipiente
Această substanţă chimică, în general cunoscută sub prescurtarea BPA, care se găseşte în unele sticle din plastic, se poate scurge în mâncăruri şi băuturi, ridicând riscuri de sănătate în special în cazul sugarilor şi al copiilor, potrivit Institutului britanic de ştiinţe ale sănătăţii şi mediului, screie huffingtonpost.co.uk.
Deşi există apă comercializată şi în sticle fără BPA, unii experţi avertizează că şi acest tip de sticle poate elibera chimicale nedorite în apă, în cazul expunerii la soare, la microunde sau în cazul contactului cu maşinile de spălat vase.Folosirea aceleiaşi sticle fără să fie spălată
O sticlă refolosibilă este o alternativă rentabilă şi ecologică la recipientele de unică folosinţă, cu condiţia să fie păstrată curată. Bacteriile preferă locurile cu o căldură şi umiditate ridicate, deci o sticlă aproape goală căreia i-ai pus capacul peste noapte şi pe care o umpli a doua zi cu apă va fi un mediu îmbietor pentru bacterii. Soluţia ar fi spălarea regulată a sticlei cu apă fierbinte şi săpun.
Îndulcitorii
Atunci când vrem să îndulcim sau să aromăm apa, este recomandat să ne ferim de produse cu aşa-zişii îndulcitori naturali, pe care să le înlocuim cu o felie de lămâie proaspătă.
Consumul exagerat de apă
Deşi poate părea greu de crezut, prea multă apă poate ridica riscuri de sănătate. Un exemplu este hiponatremia, care apare atunci când nivelurile de sodiu din organism scad foarte mult, iar celulele încep să se umfle. Netratată, hiponatremia poate duce la convulsii şi comă. Astfel de cazuri apar, într-adevăr, foarte rar şi doar când bem doze foarte mari pentru a compensa pauze mari de hidratare. De aceea atleţii de maraton, care se rehidratează, sunt printre cei care suferă în mod normal de hiponatremie. Un sfat simplu pe care trebuie să-l avem în vedere este să nu bem niciodată până la punctul în care ne simţim plini doar de la apă.
-
Posibil tratament împotriva degenerării maculare
Oamenii de ştiinţă susţin că au descoperit un posibil tratament pentru degenerarea maculară asociată vârstei înaintate (AMD) – principala cauză de cecitate în rândul persoanelor în vârstă – tratament ce poate fi administrat sub forma unor banale picături oculare, conform LiveScience.
În prezent degenerarea maculară asociată vârstei înaintate este incurabilă. Nu există în prezent niciun tratament pentru cea mai răspândită formă de degenerare maculară, anume degenerarea maculară uscată ce afectează 90% dintre pacienţii care suferă de AMD. Noul studiu, ce a fost realizat pe animale, poate conduce la apariţia unui tratament facil împotriva AMD în viitorul apropiat.
Există două forme de degenerare maculară: o formă “uscată” incipientă, caracterizată printr-o estompare treptată, lentă, a vederii centrale, precum şi o formă “umedă”, avansată, caracterizată de continuarea pierderii vederii concomitent cu dezvoltarea unor vase de sânge în spatele ochilor, vase care afectează ţesuturile înconjurătoare.
La nivel mondial, aproximativ o treime dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani au cel puţin o formă incipientă de degenerare maculară, conform unui studiu publicat în 2012 în jurnalul medical Lancet. Aproape toate cazurile de degenerare maculară umedă provin din forma uscată a maladiei.
Anumite suplimente alimentare antioxidante, aşa cum este luteina, au demonstrat iniţial un oarecare potenţial de tratare a acestei afecţiuni, însă o serie de studii medicale exhaustive nu au reuşit să confirme acest potenţial. Astfel, în prezent, persoanele diagnosticate cu degenerare maculară uscată nu pot decât să aştepte şi să spere că maladia lor nu va avansa în etapa umedă.
Cercetători de la Universitatea Tufts din Massachusetts, coordonaţi de profesorul asociat de oftalmologie Rajendra Kumar-Singh, şi-au descris studiul ca pe “o demonstraţie a unui concept”. Ei au reuşit să demonstreze pe şoareci că o substanţă chimică denumită PPADS vindecă problemele oculare induse de degenerarea maculară.
Studii anterioare au arătat că degenerarea maculară este provocată, în parte, de un nivel ridicat MAC (complex de atac de membrană), care face parte dintr-un sistem imunitar normal, sănătos. MAC se formează de obicei la suprafaţa bacteriilor invadatoare, distrugându-le, în cazul persoanelor care suferă de degenerare maculară însă, MAC atacă şi celulele retinei, ucigându-le şi provocând pierderea vederii.
În noul studiu cercetătorii au experimentat cu PPADS pentru că există ipoteza că această substanţă opreşte atât formarea de MAC cât şi dezvoltarea de noi vase de sânge.
Lucrând cu cobai, cercetătorii au observat că ţesutul ocular afectat de AMD este vindecat sub acţiunea zilnică a PPADS. Kumar-Singh a precizat însă că eventualele picături de ochi care vor putea fi folosite de oameni nu se vor baza pe aceeaşi substanţă, PPADS, ci pe una similară, dar mai rafinată.
Robert Mullins, expert în degenerarea maculară şi profesor asociat de oftalmologie şi ştiinţe vizuale la Universitatea din Iowa, care însă nu a participat la studiu, s-a declarat intrigat de rezultate. “Există o idee foarte răspândită că MAC contribuie la AMD, şi că astfel, prin atenuarea MAC poate fi împiedicată evoluţia degenerării maculare”, a comentat el.
Concluziile acestui studiu au fost publicate în ultimul număr al revistei PLoS One. -
Undele electromagnetice au efecte biologice, însă nu şi un efect dovedit asupra sănătăţii
Expunerea la unde electromagnetice poate provoca modificări biologice asupra corpului uman, însă datele ştiinţifice disponibile nu arată vreun ”efect dovedit” asupra sănătăţii, potrivit Agenţiei Naţionale Sanitare franceze (ANSES), relatează AFP.
Raportul ANSES se bazează pe mai mult de 300 de studii ştiinţifice desfăşurate la nivel internaţional din 2009. Concluziile sale „nu dezvăluie vreun efect dovedit asupra sănătăţii”, însă arată unele efecte biologice.
Un efect biologic este o modificare a organismului, fără a fi legat neapărat de o boală, scrie AFP. „Dilatarea sau contracţia pupilei în funcţie de lumină sau schimbarea culorii pielii expuse la soare sunt exemple de efecte biologice”, explică Dominique Gombert, director de evaluare a riscurilor de la ANSES.
Efectele biologice constatate la om sau animal au avut legătură cu performanţele cognitive (de exemplu orientarea), somnul (modificarea encefalogramei) şi fertilitatea masculină (modificarea parametrilor celulari ai spermatozoizilor).
ANSES relevă faptul că nu a putut „stabili o relaţie de cauzalitate între efectele biologice descrise la om sau animal şi eventuale efecte asupra sănătăţii”.
Cu privire la posibilitatea apariţiei de tumori cerebrale, unele studii epidemiologice publicate după 2009 indică „un posibil risc pentru cei care utilizează intensiv telefonul”. Însă relaţia de cauzalitate nu a fost demonstrată, potrivit agenţiei franceze.
În mai 2011, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a estimat că utilizarea telefoanelor mobile ar trebui considerată „posibil cancerigenă pentru om”. În consecinţă, ANSES recomandă reducerea expunerii la unde, în speciale cele produse de telefoanele mobile, în special în cazul copiilor şi al utilizatorilor intensivi.
Întrebările privind efectele undelor electromagnetice asupra sănătăţii se înmulţesc odată cu utilizarea tot mai răspândită a tehnologiilor wireless, în special odată cu introducerea generaţiei a patra de tehnologie telefonică mobilă (4G).
Aceste tehnologii noi vor mări, probabil, expunerea populaţiei generale la undele electromagnetice, prin noi antene, sau a utilizatorilor, prin noi echipamente (smartphone-uri de ultimă generaţie, tablete, etc), notează France Presse.
Potrivit lui Dominique Gombert, un utilizator este intensiv atunci când vorbeşte peste 40 de minute pe zi. -
România, pe ultimul loc în UE în ce priveşte media cheltuielilor de sănătate legate de cancer
Cancerul a costat în 2009 aproximativ 126 de miliarde de euro în cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, România situându-se pe ultimul loc în privinţa cheltuielilor pe locuitor, subliniază luni un studiu britanic care a ţinut cont de ponderea economică a cheltuielilor pentru sănătate, de costurile legate de absenţe, invaliditate şi de timpul consacrat îngrijirii celor apropiaţi, relatează AFP.
Cercetători de la Universitatea Oxford au încercat pentru prima dată să cuantifice întreaga pondere economică a cancerului în Uniunea Europeană.
„Cuantificarea greutăţii economice a cancerului în UE necesită, pe lângă evaluarea costurilor pentru sistemul de sănătate, o estimare a pierderilor la venituri din cauza incapacităţii de a munci (invaliditate sau moarte prematură), precum şi a îngrijirilor acordate gratuit bolnavilor de către cei apropiaţi”, explică oamenii de ştiinţă într-un articol publicat în revista britanică The Lancet.
Estimările acestora se referă la 2009, anul cel mai recent pentru care există disponibile date complete, şi se bazează pe 150 de surse diferite. Costul global al cancerului în Europa celor 27 s-a ridicat la 126 de miliarde de euro, dintre care 51 de miliarde de euro pentru cheltuieli de sănătate în sens strict.
„60% din greutatea economică se raportează la cheltuielile din afara sănătăţii, cu circa 43 de miliarde de euro pierderi în productivitate atribuite deceselor premature”, potrivit articolului.
Studiul a evaluat la 9,43 de miliarde de euro cele 83 de milioane de zile de muncă pierdute în UE ca urmare a concediilor de boală sau incapacităţii de muncă antrenate de maladia canceroasă.
Studiul contabilizează, de asemenea, cele aproximativ trei miliarde de ore de „îngrijiri” acordate bolnavilor de către prieteni şi familii cu o evaluare globală de 23,2 miliarde de euro a acestui timp consacrat de cei apropiaţi.
Cheltuielile medicale pentru cancer în cadrul UE, evaluate la 51 de miliarde de euro, reprezintă 4% din totalul cheltuielilor de sănătate în Uniune.
Din acest total, cheltuielile de spitalizare au ponderea cea mai mare (28,4 miliarde de euro), de peste două ori mai mult decât costul medicamentelor (13,6 miliarde euro).
Dacă UE acordă în medie echivalentul a 102 euro pe cetăţean pentru cheltuielile de sănătate legate de cancer, disparităţile sunt puternice de la o ţară la alta, cu 52 de euro pe persoană în România, 97 de euro în Franţa şi 171 de euro în Germania.
Cel mai mare volum al cheltuielilor legate de cancer se înregistrează în Statele Unite, subliniază studiul, cu un total de 157 de miliarde de euro (202 miliarde de dolari) în 2008, potrivit unei evaluări care exclude îngrijirile acordate de cei apropiaţi şi zilele de muncă pierdute, cu o medie de 196 de euro (225 USD) pe persoană.
Spre comparaţie, bolile cardiovasculare au un cost global mult mai ridicat, în Europa cu 195 de miliarde de euro (conform unui alt studiu), deşi ponderea în termeni de pierdere a productivităţii este mult mai importantă în cazul cancerului. -
Noi speranţe pentru bolnavii de Alzheimer
O echipă de oameni de ştiinţă a anunţat joi că a reuşit să obţină un medicament care, testat pe şoareci, contribuie la stoparea bolilor prionice (boli ce aparţin unui grup de afecţiuni progresive care atacă sistemul nervos atât la om cât şi la animale) şi ar putea avea efecte pozitive şi în cazul unor maladii precum Alzheimer şi Parkinson care evoluează după mecanisme asemănătoare, informează AFP.
Aflat încă în stadiu experimental, acest medicament blochează perturbările sistemului de apărare al creierului, perturbări care contribuie la progresia maladiilor neurodegenerative.
Multe dintre aceste maladii încep prin acumularea unei proteine invadatoare în ţesutul cerebral. Răspunsul creierului este de a activa un mecanism de apărare denumit UPR (unfolded protein response). Acest mecanism ordonă celulelor să oprească sinteza de noi proteine, astfel încât problema să nu se agraveze. Însă acumularea acestor proteine împiedică oprirea mecanismului UPR. Drept rezultat, proteinele invadatoare nu mai sunt produse, dar la fel păţesc şi proteinele normale ce sunt esenţiale pentru supravieţuirea celulelor nervoase. Neuronii încep să moară, nu sunt înlocuiţi de alţii noi, iar maladia avansează.
O echipă de cercetători britanici a publicat un material, în ultimul număr al revistei americane Science Translational Medicine, în care anunţă testarea unui medicament care acţionează asupra unui punct important al acestui mecanism — asupra enzimei denumite PERK, pentru a menţine deschisă sinteza de proteine.
Cunoscut după numele de laborator GSK2606414, acest produs este realizat de compania britanică GlaxoSmithKline. El a fost testat pe 29 de şoareci cu boli prionice, familie de boli din care face parte şi maladia Creuzfeldt-Jakob. Reacţiile observate pe aceşti şoareci au fost comparate cu un grup de şoareci de control, şoareci cu boli pionice care nu au primit acest medicament.
Oamenii de ştiinţă au observat că şoarecii trataţi astfel la 7 săptămâni după îmbolnăvire nu au manifestat pierderi de memorie în cadrul unui test de recunoaştere a unui obiect familiar, în timp ce rozătoarele tratate la 9 săptămâni după îmbolnăvire prezentau pierderi de memorie.
Şoarecii au fost ucişi şi autopsiaţi, iar în urma examinării la microscop s-a constat că nivelul de moarte neuronală la cei care au primit medicamentul era mult mai mic decât la cei care nu au primit tratamentul şi mai mic la cei care au primit medicamentul după 7 săptămâni, comparativ cu cei care l-au primit după 9 săptămâni.
Echipa de cercetători de la Universitatea din Leicester s-a declarat mulţumită de rezultatele obţinute, însă a precizat că medicamentul trebuie testat în continuare. -
Avem în jur de 7.000 de cazuri noi de cancer mamar
Coordonatorul Programului de Oncologie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dr. Dan Jinga, a declarat că în România există în jur de 7.000 de cazuri noi de cancer mamar şi sunt circa 10.000 de cazuri de cancer mamar tratate în fiecare an.
“Avem în jur de 7.000 de cazuri noi de cancer mamar. Avem în jur de 10.000 de cazuri de cancer mamar tratate în fiecare an, acestea sunt datele Casei Naţionale. Avem o incidenţă şi o mortalitate în concordanţă cu ceea ce se întâmplă în centrul şi estul Europei, însă sunt în creştere. Dacă în ceea ce priveşte incidenţa — acest lucru este oarecum firesc, pentru că urmăm tendinţa europeană, tendinţa ţărilor cu industrie, unde numărul de cazuri de cancer mamar este în continuă creştere şi statistica de o femeie din opt este statistica mondială, dar pentru Europa este de o femeie din şase, iar pentru anumite zone industrializate este vorba de o femeie din patru. Bucureştiul se ridică la o femeie din şase, deci incidenţa este mare”, a spus dr. Dan Jinga, la Palatul Parlamentului, la o dezbatere despre o iniţiativă legislativă privind decontarea de către CNAS a protezelor mamare pentru reconstrucţia sânului.
Medicul a afirmat că din cauza diagnosticului tardiv şi mortalitatea este mare.
“La nivel european, mortalitatea este în continuă scădere. Screeningul în România se face, dar nu organizat, se face de ani de zile. Mulţumesc Ministerului Sănătăţii pentru că cuvântul cheie este aici screening organizat. Pentru prima dată un program gândit de la diagnostic precoce până la tratamentul tuturor formelor de cancer este închegat. Nu mai trebuie să lăsăm această problemă a screening-ului la latitudinea fiecărui spital, trebuie să avem echipe care să funcţioneze”, a adăugat Jinga.
La rândul său, preşedintele Comisiei de Chirurgie Plastică-Microchirurgie Reconstructivă a Ministerului Sănătăţii, prof. univ. dr. Ion Lascăr, a precizat că este îngrijorător faptul că, cel puţin în ultimul deceniu, limita de vârstă la care este diagnosticat cancerul mamar a scăzut ameninţător.
“Dacă în urmă cu câteva decenii vedeam destul de rar un cancer mamar, acum depistarea unui astfel de cancer la persoane care abia au depăşit vârsta de 20 de ani sau chiar vârste mai mici este foarte des întâlnită”, a arătat doctorul Lascăr. -
Doar 4,1% din cazurile de hepatită C beneficiază de tratament în România
Aproximativ 4,1% dintre cazurile estimate de hepatită C beneficiază de tratament în România, a declarat preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului (ARSF), Mihai Voiculescu, într-o conferinţă de presă.
Potrivit acestuia România se situează pe locul 25 din 30 de ţări din Europa în ceea ce priveşte tratarea cazurilor de hepatită C.
“23.341 de persoane au beneficiat în ultimii ani de tratament din cei 500.000 câţi ar fi avut nevoie”, a precizat Voiculescu, citând un raport al Comisiei Europene privind situaţia cazurilor de hepatită B şi C din România.
Reprezentantul ARSF a spus că în ţară mai există două milioane de persoane infectate cu virus B şi C, dintre care 500.000 au nevoie de tratament.
“Prevenţia şi diagnosticarea precoce sunt esenţiale în ceea ce priveşte hepatitele B şi C. Populaţia trebuie să conştientizeze faptul că hepatitele sunt probleme de sănătate publică iar depistarea din timp înseamnă o mai bună complianţă la tratament, dar şi prevenirea contaminării altor persoane”, a subliniat Voiculescu.
El a susţinut că deficitul cel mai mare în România în domeniul acestor afecţiuni este screeningul populaţiei pentru hepatitele B şi C.
Totodată, el a evidenţiat necesitatea introducerii cât mai curând a triplei terapii, foarte eficientă în zona Balcanilor. “Nicăieri în lume nu este mai potrivită triterapia decât în Balcani”, a arătat preşedintele ARSF.
Voiculescu a menţionat că din grupa de risc de contaminare cu virusul C fac parte cadrele medicale care lucrează cu bolnavii cu hepatite C, cei care se droghează, persoanele din penitenciare sau cazărmi.
Potrivit reprezentantului ARSF, prevalenţa cea mai mare pentru hepatita B şi C, care ajunge la 8-9% din populaţie, se regăseşte în Caracal, Corabia, Tulcea, Constanţa.