word-monitor

Category: Regional

  • Ninsorile vor fi prezente în toate regiunile, începând din weekendul următor

    Valorile termice prognozate de meteorologi până pe 15 decembrie vor fi caracterizate, în general, de un regim situat în jurul celui normal pentru această perioadă. Începând din data de 6 decembrie, în majoritatea regiunilor vor reveni precipitaţiile, mai ales sub formă de ninsoare, în general slabe cantitativ, cu excepţia zonei montane.
    Potrivit meteorologilor, în zona Banatului, până în data de 6 decembrie, regimul termic va fi caracterizat de valori diurne în jurul celor normale pentru perioada din an, respectiv maxime în jurul a 4 grade. În schimb, media temperaturilor minime, de -4…-3 grade, se va situa sub pragul specific începutului de decembrie. Începând din 7 decembrie până spre sfârşitul intervalului de referinţă, răcirea vremii va determina temperaturi mai mici decât ar fi normal, atât la valorile diurne, ale căror medii se vor situa între -2 şi zero grade, cât şi în privinţa minimelor, cu medii de -8…-5 grade, valori în creştere uşoară fiind estimate pentru 13 – 15 decembrie. Până în jurul datei de 5 decembrie, nu vor fi precipitaţii, apoi, îndeosebi între 6 şi 9 decembrie, sunt de aşteptat precipitaţii mai ales sub formă de ninsoare, în general slabe cantitativ.
    În regiunea Crişanei, în primele zile ale intervalului, până în data de 6 decembrie, regimul termic va fi caracterizat de valori diurne în jurul celor normale pentru această perioadă din an, respectiv maxime în jurul a trei grade Celsius. Media temperaturilor minime se va situa sub pragul specific începutului de decembrie şi va fi între -5 şi -4 grade. Începând din 7 decembrie până spre sfârşitul intervalului de referinţă, răcirea vremii va determina temperaturi mai mici decât ar fi normal, atât la valorile diurne, ale căror medii se vor situa între -2 şi zero grade, cât şi în privinţa minimelor, cu medii între -8 şi -5 grade, valori în creştere uşoară fiind estimate pentru 13-15 decembrie. În jurul datei de 7 decembrie va exista probabilitatea cea mai ridicată de ninsori, local chiar mai consistente, iar pe parcursul celei de-a doua săptămâni se menţin condiţii de ninsori slabe. Ninsorile, în general slabe, îşi vor face apariţia după data de 5 decembrie.
    Conform prognozei ANM, în regiunea Transilvaniei, în cea mai mare parte a intervalului de prognoză, valorile termice vor caracteriza o vreme rece, cu medii ale minimelor de -7…-6 grade, chiar mai scăzute, -10…-8 grade, în jurul datei de 4 decembrie şi din nou între 9 şi 12 decembrie. În primele zile (între 2 şi 6 decembrie), temperaturile diurne vor fi, în marea lor majoritate, apropiate de cele specifice perioadei din an, cu medii de 1-3 grade. După data de 7 decembrie, regimul maximelor va avea o abatere negativă faţă de mediile climatologice, fiind de aşteptat medii diurne negative, între -5 şi -2 grade. Începând cu 6 decembrie, creşte probabilitatea de apariţie a ninsorilor, în general slabe cantitativ.
    În zona Maramureşului, în primele zile ale intervalului, până în data de 6 decembrie, regimul termic va fi caracterizat de valori diurne apropiate de cele normale pentru perioada din an, respectiv medii ale maximelor de 2-3 grade. În schimb, media temperaturilor minime se va situa sub pragul specific începutului de decembrie şi va fi de -5…-4 grade. Începând din 7 decembrie până spre sfârşitul intervalului de referinţă, răcirea vremii va determina temperaturi mai mici decât ar fi normal, atât la valorile diurne, ale căror medii se vor situa între -3 şi -1 grad, cât şi în privinţa minimelor, cu medii de -8…-6 grade. În data de 7 decembrie va fi probabilitatea cea mai ridicată de ninsori, iar în rest vor fi condiţii de ninsori slabe, în special în a doua săptămână de prognoză.
    În Moldova, în primele zile ale intervalului, până în data de 6 decembrie, regimul termic va fi caracterizat de valori diurne în general peste cele normale pentru perioada din an, respectiv maxime de 4 – 6 grade. După data de 7 decembrie până spre sfârşitul intervalului de referinţă sunt de aşteptat temperaturi mai mici decât ar fi normal, atât la valorile diurne, ale căror medii se vor situa între—2 şi zero grade, cât şi în privinţa minimelor, cu medii de—8…-7 grade. Până în jurul datei de 6 decembrie nu vor fi precipitaţii, apoi, îndeosebi între 6 şi 9 decembrie, sunt de aşteptat ninsori slabe.
    Potrivit prognozei ANM, în zona Dobrogei, prima săptămână a intervalul de prognoză va fi caracterizată de un regim termic diurn apropiat celui mediu multianual specific, respectiv valori mediate de 4 – 6 grade, chiar mai ridicate în 7 decembrie. Începând din 8 decembrie se estimează valori în scădere, cu medii de 0 – 2 grade, în creştere uşoară doar în ultimele zile. În privinţa temperaturilor minime, acestea se menţin mai mici decât cele caracteristice primei jumătăţi a lunii decembrie aproape pe tot parcursul celor două săptămâni de prognoză, astfel că media va fi de -4…-2 de grade. Până în jurul datei de 7 decembrie nu vor fi precipitaţii, apoi, îndeosebi între 7 şi 9 decembrie, sunt de aşteptat ninsori slabe cantitativ.
    În zona Munteniei, în primele zile ale intervalului, până în data de 7 decembrie, regimul termic va fi caracterizat de valori diurne apropiate de cele normale pentru perioada din an, respectiv medii ale maximelor de 4 – 6 grade. Media temperaturilor minime, de -5…-3 grade, se va situa sub pragul specific primei decade din decembrie. Începând din 8 decembrie până spre sfârşitul intervalului de referinţă, răcirea vremii va determina temperaturi mai mici decât ar fi normal, atât la valorile diurne, ale căror medii se vor situa între -2 şi 2 grade, cât şi în privinţa minimelor, cu medii de -7…-5 grade, valori în creştere uşoară fiind posibile pentru zilele de 13 – 15 decembrie. Până spre data de 7 decembrie nu vor fi precipitaţii, apoi, îndeosebi între 7 şi 9 decembrie, sunt de aşteptat ninsori, în general slabe cantitativ.
    În Oltenia, în prima parte a intervalului de prognoză, până în data de 8 decembrie, regimul termic va fi caracterizat de valori diurne apropiate de cele normale pentru perioada din an, respectiv medii ale maximelor între 3 şi 6 grade. În schimb, media temperaturilor minime, respectiv -5…-3 grade, se va situa sub pragul specific primei decade din decembrie. Începând din 8 decembrie până spre sfârşitul intervalului de referinţă, răcirea vremii va determina temperaturi mai mici decât ar fi normal, atât la valorile diurne, ale căror medii se vor situa între -2 şi 1 grad, cât şi în privinţa minimelor, cu medii de -7…-5 grade, valori în creştere uşoară fiind posibile pentru ultimele zile. Până în jurul datei de 6 decembrie nu vor fi precipitaţii. Îndeosebi între 7 şi 9 decembrie, sunt de aşteptat precipitaţii mai ales sub formă de ninsoare, în general slabe cantitativ.
    La munte, în primele zile, dar posibil şi la sfârşitul celor două săptămâni de prognoză, regimul termic va fi caracterizat de valori uşor mai ridicate decât cele climatologic normale, cu maxime în medie de -2 şi 2 grade, iar minime între -8 şi -4 grade. Mai rece va fi vremea în intervalul 7 – 13 decembrie, când media valorilor nocturne va coborî sub pragul de—12 grade, iar cea a temperaturilor maxime va fi între -10 şi -6 grade. Probabilitatea de ninsoare va fi mai mare după data de 6 decembrie, dar în special în ziua de 7 decembrie când ninsorile pot fi local mai consistente.
    Prognoza ANM are la bază datele provenite de la Centrul European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) din Reading, Anglia.

  • Condiţii pentru falimentul personal

    Condiţii pentru falimentul personal

    Patru proiecte privind insolvenţa persoanelor fizice există în acest moment, fără ca vreunul să fi avansat prea mult. Asociaţia Română a Băncilor le-a acceptat pe toate, însă cu obiecţii.
    Asociaţia Română a Băncilor nu este împotriva unei legislaţii privind insolvenţa persoanelor fizice, cu condiţia să se asigure foarte bine cadrul legal şi procedural.
    “În prezent sunt patru proiecte privind insolvenţa persoanelor fizice. Nu ne împotrivim ideii de a avea în România un astfel de act normativ pentru insolvenţa persoanelor fizice. Pentru asta, cadrul legal trebuie asigurat foarte bine şi cadrul procedural trebuie asigurat foarte bine. Noi am transmis de fiecare dată modificările noastre către iniţiatorii acestor proiecte. Trebuie ca ei să se concilieze şi să aibă un proiect comun, în care să ţină cont şi de propunerile noastre”, a declarat Radu Graţian Gheţea, preşedintele ARB.
    Gheţea mai spune că ar trebui să existe în piaţa românească un produs (credit ipotecar, n.r.) prin care băncile să se oprească cu executarea clienţilor la limita garanţiilor ipotecare aduse în contract, şi nu să îi urmărească pentru diferenţă, aşa cum se stipulează în aproape toate contractele de credit ipotecar.
    715.705 români aveau, la finalul lunii octombrie, restanţe la bănci mai mari de 30 de zile. 4,5 milioane de persoane fizice au luat 7,5 milioane de credite.
    Un proiect referitor la insolvenţa personală discutat în Parlament, în luna octombrie, prevede ca atunci când o persoană fizică acumulează datorii mai mari de 10.000 de euro către bănci sau diverse persoane fizice sau juridice, pe care nu le poate achita, să se declare în insolvenţă, iar acest lucru să se facă printr-o declaraţie pe propria răspundere. ARB anunţă că 20% din volumul creditelor acordate de bănci sunt restructurate şi că băncile încearcă întotdeauna să-şi ajute clienţii.

  • Avocatul Poporului apără drepturile profesorilor în faţa Curţii Constituţionale

    Celor care nu au aflat încă, le aducem la cunoştinţă, iar celor care au aflat, le reamintim că în România funcţionează din anul 1997 instituţia Avocatul Poporului, autoritate publică autonomă care are ca misiune apărarea drepturilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice.
    Pentru a-şi putea îndeplini misiunea, Avocatul Poporului a fost dotat de Constituţie cu instrumente juridice specifice. Dintre acestea, o importanţă deosebită prezintă capacitatea sa de a declanşa controlul constituţionalităţii legilor, control care este garanţia  respectării Constituţiei în activitatea legislativă. Avocatul Poporului va utiliza această prerogativă atunci când o lege sau o ordonanţă încalcă, direct sau indirect, drepturile şi libertăţile persoanelor fizice.
    Recent, Avocatul Poporului a recurs la această procedură pentru a înlătura o reglementare discriminatorie care a afectat cadrele didactice. Astfel, în luna iulie 2013, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională  cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art.284 alin.(7) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, care are următorul cuprins: „Personalului didactic care a avut calitatea de titular  şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare i se poate recunoaşte această calitate de către consiliul de administraţie,… cu condiţia renunţării la pensie pe perioada cât rămâne titular.” În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Avocatul Poporului a invocat încălcarea principiului egalităţii în drepturi consacrat de art.16 alin.(1) din Constituţie, de către textul de lege criticat, deoarece impune personalului didactic pensionat din învăţământul preuniversitar, care a avut calitatea de titular şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare, menţinut în activitate ca titular, să renunţe la pensie pe perioada cât rămâne titular, indiferent de cuantumul pensiei. În acest fel se instituie un tratament discriminatoriu faţă de ceilalţi pensionari, proveniţi din alte domenii de activitate, care pot cumula pensia cu salariul obţinut pentru munca prestată în sectorul public, dacă pensia netă nu depăşeşte salariul mediu brut pe economie.
    Procedând la soluţionarea sesizării, Curtea Constituţională a extins controlul şi la art.289 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, deoarece instituie aceeaşi regulă  şi pentru învăţământul universitar şi a apreciat că excepţia ridicată este întemeiată. Drept urmare, prin Decizia nr.397 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr.663 din 29 octombrie 2013, Curtea Constituţională a admis sesizarea Avocatului Poporului şi a declarat neconstituţionale dispoziţiile art.284 alin. (7)  şi ale art.289 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011. În consecinţă, conform art. 147 alin. (1) din Constituţie, aplicarea acestor dispoziţii se suspendă de drept de la data publicării deciziei. Dacă în termen de 45 de zile de la această dată, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord cu dispoziţiile Constituţiei dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale, efectele juridice ale acestora încetează.
    Persoanele care se consideră lezate de autorităţile publice trebuie să ştie că Biroul teritorial Galaţi al instituţiei Avocatul Poporului, având ca rază de competenţă judeţele Brăila, Galaţi şi Vrancea, este întotdeauna  în slujba cetăţeanului şi poate fi contactat telefonic la numărul 0236/32.00.10 şi pe e-mail la adresa avpgalati@avp.ro; de asemenea, acordă audienţe de luni până joi, între orele 9 – 16, şi vineri, între orele 9 – 12.

    Expert, Liviu COMAN-KUND

  • Salariile bugetarilor rămân la nivelul din 2013, majorări de până la 10% doar la profesori debutanţi

    Cuantumul brut al salariilor de bază şi sporurilor acordate bugetarilor va fi menţinut anul viitor la acelaşi nivel cu luna decembrie 2013, fără să fie aplicată valoarea de referinţă din Legea salarizării unitare, o creştere salarială de până 10% fiind prevăzută doar pentru profesori debutanţi. Măsura va fi aprobată de Guvern prin ordonanţă de urgenţă şi justificată prin faptul că neaplicarea acesteia ar genera un impact suplimentar asupra asupra deficitului bugetului general consolidat de 4,6% din produsul intern brut, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanţelor publice.

    Începând cu 1 ianuarie 2014, medicii şi farmaciştii rezidenţi cu un salariu lunar brut mai mic decât 3.000 lei, care nu include drepturile aferente gărzilor efectuate pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, beneficiază de o bursă de rezidenţiat în cuantum lunar de 670 lei. Bursa nu face parte din salariul brut, nu este supusă impozitului pe venit şi nu constituie baza de calcul pentru contribuţiile de asigurări sociale de stat, asigurări pentru şomaj,  asigurări sociale de sănătate  sau  pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Plata bursei de rezidenţiat se realizează din bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii.

    Duminică seara, premierul Victor Ponta a anunţat că medicii rezidenţi vor beneficia lunar de o bursă specială în cuantum de circa 150 euro.

    “Din totalul personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic  din învăţământul preuniversitar şi universitar reprezintă  circa 21%. Având în vedere  importanţa deosebită a acestui sector în dezvoltarea generală a societăţii româneşti se impune asigurarea unei remuneraţii mai atractive pentru această categorie de personal şi în special pentru cadrele didactice tinere. Astfel, o mai bună motivare a acestora ar putea conduce la creşterea performanţelor profesionale şi implicit la o mai bună pregătire a elevilor şi studenţilor. O altă categorie de personal, pentru pregătirea căreia statul asigură fonduri importante, sunt medicii rezidenţi. În prezent medicii rezidenţi beneficiază de venituri salariale care nu îi motivează să îşi desfăşoare activitate în unităţi sanitare din ţara noastră, înregistrându-se în ultima perioadă migrări masive  ale acestora către unităţi sanitare din alte ţări”, arată Guvernul.

    Ordonanţa pregătită de Guvern prevede că, în anul 2014, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările  ulterioare.

    În anul 2014, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare se menţine tot la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

    În 2014, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, se menţine la rândul său la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

    În 2014, în ceea ce priveşte salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, se aplică prevederile Legii nr. 63/2011. În cazul schimbării condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea, personalul beneficiază de noile drepturi la nivelul acordat funcţiilor actuale similare de la noile locuri de muncă. Valoarea de referinţă se menţine şi în anul 2014 la 600 lei.

    Prin excepţie, începând cu luna ianuarie 2014, cuantumul brut al salariilor de bază, astfel cum au fost stabilite pentru luna decembrie 2013, se majorează cu până la 10%, fără a depăşi salariul de bază stabilit potrivit prevederilor art.10  alin. (1) din Legea-cadru nr.284/2010, pentru următoarele categorii de personal plătit din fonduri publice: personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat prevăzut la Anexa nr.II, capitolul I, lit.A, pct.5, la Legea-cadru nr.284/2010, cu modificările ulterioare, cu o vechime în învăţământ de până la 6 ani şi personalul didactic din învăţământul universitar de stat prevăzut la Anexa nr.II, capitolul I, lit.A, pct.4, la Legea-cadru nr.284/2010, cu modificările ulterioare, cu o vechime în învăţământ de până la 6 ani.

    Salariul de bază  stabilit potrivit prevederilor art.10 alin. (1) din Legea-cadru nr.284/2010, cu modificările ulterioare, se determină prin înmulţirea coeficientului de ierarhizare corespunzător clasei de salarizare aferentă funcţiei deţinute cu valoarea de referinţă de 600 lei, prevăzută la art.10 alin.(4) din Legea-cadru nr.284/2010.

    Salariul de bază stabilit pentru luna decembrie 2013 este cel stabilit conform prevederilor Legii nr. 63/2011 şi care cuprinde: salariul de încadrare al funcţiei didactice şi, după caz, indemnizaţia de conducere, indemnizaţia pentru învăţământ special, gradaţia de merit, indemnizaţia pentru personalul didactic care îndeplineşte activitatea de diriginte, pentru învăţători, educatoare, institutori şi profesor pentru învăţământul preşcolar şi primar, sporul de vechime, sporul de predare simultană şi compensaţiile tranzitorii.

    Începând cu luna ianuarie 2014, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază, de care beneficiază personalul se majorează cu acelaşi procent cu care a fost majorat salariul de bază, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

    În cazul schimbării condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea, personalul beneficiază de noile drepturi la nivelul acordat funcţiilor actuale similare de la noile locuri de muncă.

    Personalul al cărui salariu de bază stabilit pentru luna decembrie 2013 este mai mare decât salariul de bază  stabilit potrivit prevederilor art.10 alin. (1) din Legea-cadru nr.284/2010, cu modificările ulterioare, îşi menţine cuantumul brut al salariului de bază sporurilor, indemnizaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiază la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

    În anul 2014, indemnizaţiile, compensaţiile, sporurile, majorările salariilor de bază prin acordarea de clase de salarizare suplimentare şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare se stabilesc fără a lua în calcul drepturile incluse în salariul de bază conform prevederilor art. 14 din  Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice  şi ale art. 10 al art. II din Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011. Prin excepţie, pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea primului-ministru şi cele aflate sub controlul Parlamentului, ale cărui contracte colective de muncă îşi încetează valabilitatea în anul 2014,  salariile se stabilesc potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 284/2010.

    Pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat  sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată.

    Pentru funcţionarii publici care se transferă, sunt redistribuiţi din corpul funcţionarilor publici sau sunt reintegraţi în funcţie, potrivit legii, în cursul anului 2014, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat.

    În situaţia în care, în cadrul instituţiei/autorităţii publice nu există funcţie similară, salariul  pentru acea funcţie se stabileşte aplicând din urmă actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar în luna decembrie 2009 şi succesiv actele normative care au urmat după decembrie 2009.

    În situaţia în care, în cadrul instituţiei/unităţii de învăţământ nu există funcţie similară, salariul  pentru acea funcţie se stabileşte aplicând prevederile Legii nr. 63/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi succesiv actele normative care au urmat după acest act normativ.

    În anul 2014, ordonatorii principali de credite/ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcţii, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiţia încadrării în bugetul anual aprobat la cheltuieli de personal.

    În anul 2014, avansarea personalului încadrat pe funcţii de execuţie în gradaţia  corespunzătoare  tranşei  de vechime în muncă se face prin încadrarea în clasele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă dobândite,  prevăzute la art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, personalul beneficiind de o majorare a salariului de bază avut, corespunzător numărului de clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea sus-menţionată, fără acordarea salariului aferent clasei de salarizare prevăzut în anexele la Legea-cadru nr.284/2010, după caz.

    În anul 2014,  prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător personalului de conducere, precum şi la trecerea într-o altă tranşă de vechime în funcţie personalului care ocupă funcţii din cadrul familiei ocupaţionale „Justiţie”.

    Personalul care, în cursul anului 2014,  desfăşoară activităţi noi care presupun, potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, acordarea unor clase de salarizare succesive celei deţinute pentru funcţia respectivă beneficiază de o majorare a salariului de bază, soldei/salariului de funcţie, respectiv a indemnizaţiei de încadrare corespunzător numărului de clase de salarizare suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea sus-menţionată.

    Prin excepţie, pentru personalul al cărui salariu de bază  determinat  potrivit  prevederilor art. 2 este egal cu salariul de bază stabilit  potrivit  prevederilor art.10 alin. (1) din Legea-cadru nr.284/2010, cu modificările ulterioare, avansarea personalului încadrat pe funcţii de execuţie în gradaţia  corespunzătoare  tranşei  de vechime în muncă, se face prin încadrarea în clasele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă dobândite, personalul beneficiind de salariul de bază detreminat prin înmulţirea coeficientului de ierarhizare corespunzător noii clase de salarizare cu valoarea de referinţă de 600 lei.

    Sporurile pentru condiţii de muncă prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, se acordă şi personalului nou-încadrat şi personalului ale cărui raporturi de muncă sau serviciu au fost suspendate în condiţiile legii şi care şi-au reluat activitatea în anul 2014, numai în măsura în care acesta îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii de muncă cu ale personalului care beneficiază de aceste sporuri din instituţia/autoritatea publică respectivă, într-un cuantum egal cu cel stabilit pentru funcţiile similare în plată.

    În anul 2014, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător.

    În anul 2014, autorităţile şi instituţiile publice, indiferent de modul de finanţare, nu vor acorda premii şi prime de vacanţă. Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în anul 2014, se pot acorda premii pentru sportivii şi colectivele tehnice care au obţinut performanţe deosebite la acţiunile sportive internaţionale, pentru elevii care au obţinut distincţii la olimpiadele şi concursurile internaţionale pe obiecte de învăţământ şi pentru profesorii care i-au pregătit pe aceştia.

    În anul 2014 dispoziţiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.

    În anul 2014, prevederile art. 12 din Anexa nr. II, capitolul I, lit. B la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, nu se aplică.

  • Asigură-ţi starea financiară înainte de căsătorie!

    Asigurările sunt în trend, fie că vorbim de casă, maşină sau bunuri, aşa că de ce nu ar exista şi asigurare pentru bunurile partenerilor de viaţă chiar înaintea unei căsătorii? Ştim foarte bine că în cazul unui divorţ drepturile financiare şi bunurile deţinute de cuplu se împart la doi, în mod egal, dar pot exista şi situaţii când unul dintre parteneri cere mai mult în instanţă. Pentru situaţiile în care unul dintre parteneri ar ieşi din ecuaţie cu buza umflată şi cu buzunarele goale, există un act în care se stipulează concret cum se vor împărţi bunurile după separare. Contractul prenupţial poate fi făcut înaintea sau după oficializarea căsătoriei ori se pot aduce modificări în timpul mariajului. Se recomandă întocmirea contractului înaintea căsătoriei, pentru că atmosfera este una relaxată, deci felul în care se va face împărţeala, la nevoie, ar trebui să fie corect, deoarece deciziile se iau cu mintea limpede, neinfluenţată de furtunile unei eventuale despărţiri. Chiar dacă poate părea total lipsită de romantism, această decizie este una înţeleaptă, care îi protejează pe parteneri din punct de vedere financiar. Oricum nu scăpaţi de discuţia despre partea materială nici în ziua nunţii, când, la starea civilă, vi se va pune întrebarea despre regimul matrimonial, care poate fi comun sau de separaţie a bunurilor.

    Dacă nu aţi adus în discuţie semnarea unui astfel de contract şi nunta se apropie, ar fi bine să anunţaţi partenerul despre dorinţa dumneavoastră cu ceva timp înainte. Nu este recomandat să-i aruncaţi sub nas un astfel act fără consultarea prealabilă. Plus că întocmirea contractului trebuie făcută după ce aţi făcut o vizită pe la avocat, pentru consultarea ambilor parteneri.

    “Aplicabilitatea contractului prenupţial este aproape inexistentă, cel puţin în Galaţi. Nu am consiliat şi nici nu am auzit colegi care să fi oferit consliere pentru întocmirea acestui tip de convenţie”, spune avocatul Ioana Dumitru.

    Gălăţenii au apelat la acest tip de convenţie, dar într-un număr infim, doar 26 de cupluri au încheiat de la începutul anului un pact de împărţire a bunurilor. “E o procedură nouă şi de obicei durează câţiva ani buni până ajunge să fie practicată la scară mai mare”, explică preşedintele Camerei Notarilor Publici Galaţi, Bogdan Ciucă.

    Contractul prenupţial a fost introdus în Codul Civil din luna octombrie a anului 2011 şi nu prea se bucură de succes, aşa cum se întâmplă în Statele Unite.

  • Un parc nou, după un concept nou

    După cum v-am anunţat, la sfărşitul săptămânii trecute, vineri, a fost inaugurat noul parc de agrement de la Pastilă, aflat pe Faleza Superioară a Dunării, care s-a aflat în ultimul an şi ceva în focul lucrărilor de renovare şi de modernizare. Parcul are un nou look, faţă de vechiul parc, care era doar un loc de joacă pentru copii, având un lac populat cu peşti exotici, tobogane şi leagăne situate pe covoraşe anti-traumă, un  teren de baschet, handbal şi fotbal modern, o zonă special amenajată pentru skate şi role dar şi una destinată câinilor. Noul parc, a cărui denumire urmează să se stabilească în curând, are şi o zona dotată cu diverse aparate de fitness urban, care pot fi folosite  gratuit, la orice oră, instructorul pentru antrenamente fiind Doru Dorobăţ, un gălăţean care îi va antrena duminică, de la ora 12, pe toţi cei interesaţi să desprindă tainele menţinerii în formă a corpului.

    Primarul Galaţiului, Marius Stan, a ajuns în jurul orei 13 în parcul de agrement, care era plin de lume, şi a ţinut un mic discurs, promiţăndu-le celor prezenţi că următorul parc ce va fi modernizat, şi anume Orăşelul Copiilor, va arăta ca un mini-Disneyland. Primarul a spus că parcul este destinat persoanelor de la 2 la 80 de ani şi că valoarea investiţiei a fost mai mică de jumătate de milion de euro şi i-a îndemnat pe toţi să se bucure de tot ceea ce văd. Stan a spus că în fiecare cartier va fi amenajat câte un parc, modelul fiind parcul din Micro 39, care se află în focul lucrărilor de amenajare. În ceea ce priveşte întârzierea cu o lună a lucrărilor, primarul a spus că acest lucru s-a datorat modificării proiectului iniţial de modernizare a parcului, dorinţa fiind ca noul obiectiv să arate într-un mod deosebit.

    Copii, tineri şi bunici, împreună

    Părinţii care au venit cu micuţii să vadă noul parc au apreciat modul cum arată, însă unii dintre ei au spus că mobilierului destinat copiilor este mai sărac decât cel din vechiul parc.

    „Parcul arată foarte bine, însă ar fi trebuit făcute mai multe locuri de joacă pentru copii”, ne-a spus Giuşcă Nicoleta.

    Iacobescu Iulian Alexandru era încântat de faptul că parcul are teren de baschet şi că există aparate destinate menţinerii formei fizice: „Este foarte ok. Trebuia de mult făcut ceva şi pentru tinerii care nu aveau posibilitatea să facă sport”.

    Parcul nu are gard, lucru care stârneşte îngrijorarea părinţilor, care se tem că micuţii ar putea fugi în stradă, însă primarul Marius Stan a spus că micuţii mai trebuie şi supravegheaţi iar conceptul de parc nu include şi gardul, dar că va exista un gard viu.

  • Din dosarele rezolvate în trimestrul III de Avocatul Poporului

    Pe Bulevardul Marea Unire, zona Faleza Dunării, în clădirea Camerei de Conturi, îşi desfăşoară activitatea Biroul teritorial Galaţi al instituţiei Avocatul Poporului, având ca rază de competenţă judeţele Brăila, Galaţi şi Vrancea. Avocatul Poporului este o autoritate publică autonomă şi independentă, care are ca misiune apărarea drepturilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice.

    Pentru ca cititorii, care sunt totodată şi beneficiarii activităţii noastre, să aibă o imagine asupra problemelor pe care am reuşit să le rezolvăm, vom prezenta, în cele ce urmează, două dintre dosarele soluţionate în semestrul III al anului curent.

    1. Doamna O.E., domiciliată în comuna Ciorăşti, judeţul Vrancea, ne-a adus la cunoştinţă faptul că a adresat Primarului comunei Ciorăşti o petiţie prin care a cerut scutirea de la plata impozitului pe terenul arabil deţinut în proprietate pe raza localităţii Ciorăşti. Cererea s-a întemeiat pe drepturile conferite de prevederile Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dumneaei având calitatea de văduvă de veteran de război. Prin răspunsul la această cerere, Primarul comunei Ciorăşti i-a adus la cunoştinţă prevederile Codului fiscal şi ale Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal cu privire la impozitul pe teren şi la scutirea acordată văduvelor veteranilor de război pentru acest tip de impozit, dar nu s-a pronunţat concret asupra solicitării, în sensul că nu a precizat dacă cererea de scutire este admisă sau respinsă. Din conţinutul petiţiei adresate instituţiei noastre, reiese că, în fapt, petentei i se condiţionează acordarea scutirii de dezbaterea succesiunii pentru terenul respectiv, ca urmare a decesului soţului, cu toate că acest teren i s-a atribuit în proprietate exclusivă, printr-un titlu de proprietate, emis de către Comisia judeţeană Vrancea pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

    Având în vedere că, potrivit titlului de proprietate indicat, doamna O.E. are calitatea de unic proprietar al suprafeţei de teren în discuţie, solicitarea Primăriei Ciorăşti  nu are nicio justificare, întrucât nu se pune problema vreunei succesiuni, atâta vreme cât petenta este în viaţă. Drept urmare, Biroul teritorial Galaţi al instituţiei Avocatul Poporului a solicitat  primarului comunei Ciorăşti motivarea în fapt şi în drept a refuzului tacit de a acorda respectiva scutire de impozit. De asemenea, pentru clarificarea situaţiei de fapt şi de drept, s-au purtat mai multe convorbiri telefonice cu Primăria comunei Ciorăşti. Ca urmare a demersurilor noastre, Primarul comunei Ciorăşti ne-a transmis o adresă, din conţinutul căreia reiese că petentei i-a fost admisă cererea de scutire de la plata impozitului pe teren.

    2. Domnul C. A., domiciliat în comuna Tuluceşti, judeţul Galaţi,  ne-a adresat o petiţie în care susţine că a depus la registratura Casei Judeţene de Pensii Galaţi, în luna martie a anului curent,  o cerere de recalculare a pensiei, la care nu a primit răspuns până la data la care ne-a sesizat (04.06.2013).

    În vederea soluţionării petiţiei, am solicitat Casei Judeţene de Pensii Galaţi să ne comunice o copie a răspunsului pe care l-a trimis domnului C.A., iar dacă acesta nu există, măsurile luate pentru clarificarea situaţiei sesizate.

    Ca urmare a demersului nostru, am primit de la Casa Judeţeană de Pensii Galaţi un răspuns în care se arată că a fost comunicată petiţionarului decizia prin care i s-a recalculat pensia.

    Persoanele care se consideră lezate de autorităţile publice trebuie să ştie că Biroul teritorial Galaţi al instituţiei Avocatul Poporului este întotdeauna  în slujba cetăţeanului şi poate fi contactat telefonic la numărul 0236/32.00.10 şi pe e-mail la adresa avpgalati@avp.ro; de asemenea, acordă audienţe de luni până joi, între orele 9 – 16, şi vineri, între orele 9 – 12.

    Expert, Liviu COMAN-KUND

  • Dosarul Aviasan a ajuns în instanţă

    Direcţia Naţională Anticorupţie a trimis în instanţă, în speţă Curţii de Apel Galaţi, dosarul Aviasan, în care s-au făcut cercetări preţ de mai mulţi ani. Lotul de inculpaţi este destul de „greu”, dar de precizat este şi faptul că procurorii au disjuns din dosar cercetarea parlamentarilor Bogdan Ciucă şi Eugen Durbacă.

    Unul dintre cele mai grele nume din dosar este cel al lui Roşca Costache, fost Roşca Caloenescu, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi la data faptelor, în prezent fiind suspendat, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de luare de mită, şantaj (14 fapte), asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, complicitate la infracţiunea de spălarea banilor.

    Al doilea „greu” din dosar este Boldea Mihail, deputat la data comiterii unor fapte şi avocat, arestat deja în altă cauză, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de şantaj (14 fapte), spălare a banilor, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, ambele în formă continuată (câte 6 acte materiale), sustragere sau distrugere de înscrisuri, fals în declaraţii în formă continuată.

    Alt inculpat este Cojocaru Valentina, administrator la S.C. FITOPLANT 2007 S.R.L. Bucureşti, în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de dare de mită, spălarea banilor, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, fals intelectual la legea contabilităţii, acesteia alăturându-i-se Oprea Matei, administrator la S.C. FITOPLANT 2007 S.R.L. Bucureşti, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de dare de mită, spălarea banilor şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie.

    În lotul de inculpaţi a fost prins şi Marosy Mircea (ginerele deputatului Eugen Durbacă), administrator la S.C. DELCONI S.R.L. Galaţi şi S.C. DEREK 1 S.R.L. Galaţi, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de dare de mită, şantaj (14 fapte), spălarea banilor şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie.

    Printre inculpaţi figurează şi Mihăilă Ionel, persoană fizică autorizată la Cabinetul individual de contabilitate „Mihăilă Ionel” Galaţi, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi fals intelectual la legea contabilităţii.

    Ce spun procurorii

    În rechizitoriul întocmit, procurorii au arătat că în perioada mai 2000 – mai 2007 Oprea Matei, de profesie pilot aeronave, şi Cojocaru Valentina, în calitate de asociaţi şi administratori ai FITOPLANT Galaţi, şi ulterior ai FITOCOM SERV Galaţi, s-au asociat în scopul săvârşirii de infracţiuni, având ca rezultat obţinerea în mod fraudulos a suprafeţei de 39,61 ha, situată în extravilanul comunei Vânători, aparţinând SC AVIAȚIA UTILITARÃ TUZLA SA, în vederea valorificării acestui teren (terenul Aviasan).

    La asociaţia infracţională constituită din Marosy, Boldea, Cojocaru şi Oprea a aderat şi Roşca Costache, care, în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, în perioada anilor 2007 – 2008, i-a sprijinit pe aceştia, înlesnindu-le dobândirea, valorificarea prin dezmembrare a terenului şi obţinerea unor foloase necuvenite. În schimb, magistratul a primit suma de 2.000.000 euro provenită din valorificarea unor suprafeţe de teren de la Marosy, Cojocaru şi Oprea.

    Din documente reiese că terenul în suprafaţă de 39,61 ha se afla în proprietatea statului şi că, de-a lungul timpului, acest teren a fost dat în folosinţă CAP-ului Vânători, dar niciodată nu a ieşit din proprietatea statului.

    La data de 24.08.2000, AVIAȚIA UTILITARÃ TUZLA a vândut către FITOPLANT activul societăţii respectiv: hangar reparaţii, depozit carburanţi, staţie meteo, rezervor benzină, două bazine benzină, rezervor motorină, rampă auto şi anexe. Terenul aferent, în suprafaţă totală de 39, 61 hectare se transmitea doar în folosinţă. Încheierea unui act de vânzare cumpărare în formă autentică era condiţionată de obţinerea, de la Fondul Proprietăţii de Stat, a dreptului de proprietate, lucru care însă nu s-a întâmplat în ceea ce priveşte terenul. Motivul pentru care cumpărătorul nu a obţinut drept de proprietate a fost lipsa unui certificat de atestare a dreptului de proprietate de la Ministerul Transporturilor, care a refuzat eliberarea acestuia pe motiv că FITOPLANT nu era societate cu capital de stat şi nu îndeplinea condiţiile legale pentru a deveni cumpărător al terenului. Mai mult decât atât, potrivit legii de la acea dată, terenul trebuia să treacă în proprietatea Consiliului Local Vânători. Între timp, FITOPLANT a cerut dizolvarea şi radierea societăţii AVIAȚIA UTILITARÃ TUZLA, astfel că nu a mai fost posibilă predarea terenului către CL.

    Pentru a intra în posesia terenului, în martie 2007 Boldea a întocmit în fals un antecontract de vânzare-cumpărare datat august 2004, prin care se atesta că AVIAȚIA UTILITARÃ TUZLA (societate care fusese radiată încă din anul 2005 la cererea inculpatei Cojocaru), reprezentată de o anumită persoană care nu avea cunoştinţă de tranzacţie şi care nu avea nicio calitate în societatea menţionată, se obliga să vândă către FITOCOM SERV, la un preţ de 300.000.000 lei vechi, terenul cu destinaţie specială, deci de interes public. Actul fals a fost întocmit în condiţiile în care Boldea s-a folosit de actele de identitate ale acelei persoane. Acesta a mai contrafăcut şi mai multe înscrisuri, între care un certificat de atestare a dreptului de proprietate din care rezulta că AVIAȚIA UTILITARÃ TUZLA este proprietara terenului, precum şi mai multe acte formulate de această societate în calitate de pârât. Pe baza acelor acte s-a formulat o acţiune civilă la Judecătoria Galaţi prin care se urmărea ca instanţa să constate perfectată cumpărarea terenului de către FITOCOM SERV, lucru care s-a întâmplat în baza sentinţei civile nr.2887/02.04.2007, rămasă definitivă prin neapelare.

    La data de 14 mai 2007, Boldea a sustras certificatul fals de atestare a dreptului de proprietate din dosarul aflat la arhiva Judecătoriei, pe care îl contrafăcuse tot el. Ca urmare a pronunţării sentinţei mai sus menţionată, atât primarul comunei Vânători cât şi cei 13 consilieri locali au promovat acţiuni civile în instanţă şi plângeri penale, motivat de faptul că terenul a fost obţinut în mod fraudulos de FITOCOM SERV şi Boldea.

    În perioada 2007 – 2008, pentru a-i determina pe primarul şi pe consilieri să renunţe la acţiunile civile şi plângerile penale formulate şi pentru a elibera adeverinţe din care să rezulte înregistrarea suprafeţei în registrul agricol al Primăriei, Boldea, în înţelegere cu Marosy şi Cojocaru, a formulat plângeri nereale faţă de ei. Acele plângeri au făcut obiectul a trei dosare penale ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi. În calitatea sa de prim procuror, Roşca Caloenescu Costache a determinat instrumentarea cu prioritate a dosarelor penale: fie a efectuat el personal cercetări, fie a dispus ca acest lucru să fie efectuat de procurorii din subordine sau de organele de poliţie, astfel încât a fost începută urmărirea penală, în mod nelegal şi abuziv împotriva primarului din Vânători. În felul acesta, persoanele vizate au renunţat la acţiunile civile şi penale, în urma ameninţărilor repetate şi pe fondul temerii create că vor fi pedepsite, arestate ori li se vor sechestra bunurile. În schimbul demersurilor sale, Caloenescu a obţinut pentru sine contravaloarea a 2 hectare de teren şi anume 2 milioane euro, sumă primită de la Marosy, Cojocaru şi Oprea.

    Ulterior, Boldea, Marosy, Cojocaru şi Oprea au dezmembrat suprafaţa de 39, 61 ha, în sensul că au încheiat o serie de contracte simulate în care părţi figurau persoane apropiate sau alte persoane interpuse. Prin efectuarea unor tranzacţii imobiliare, ei au ascuns provenienţa ilicită a terenurilor şi au încercat să creeze aparenţa de legalitate. Ca urmare a obţinerii în mod fraudulos a terenului, Marosy, Cojocaru şi Oprea au obţinut, în mod necuvenit, suprafeţe de teren şi contravaloarea unor astfel de terenuri valorificate, iar Boldea a obţinut în mod necuvenit suma de 590.000 euro. În calitate de deputat, în declaraţiile de avere din 12 decembrie 2008, 9 martie 2010, 15 iunie 2010, 25 octombrie 2010, 23 mai 2011, 25 iulie 2012, Boldea a făcut menţiuni nereale, în sensul că a împrumutat trei persoane cu suma de 350.000 euro. În realitate, această sumă reprezenta o restituire din totalul sumei de 590.000 euro primită de Boldea cu ocazia intermedierii vânzării cumpărării terenului pe care l-a obţinut ca răsplată pentru infracţiunile comise. De asemenea, a omis să evidenţieze realitatea tranzacţiilor încheiate în perioada 2007-2012, pentru a ascunde implicarea sa în obţinerea în mod fraudulos a suprafeţei de 39, 61 ha.

    Pentru a crea o aparenţă de legalitate, inculpaţii s-au înţeles să efectueze fictiv plata/încasarea sumei de 300.000.000 lei vechi menţionată ca preţ în antecontractul de vânzare-cumpărare,fiind emise fictiv mai multe dispoziţii de plată.

    În acelaşi sens, în luna martie 2007, Mihăilă Ionel, în calitate de director economic al FITOCOM SERV, a aderat la asociaţia criminalăl şi pentru a-i ajuta pe aceştia a contrafăcut balanţa de verificare anexă la bilanţul pe anul 2004, a pus viza de control financiar preventiv pe dispoziţiile de plată emise în mod fictiv şi le-a înregistrat fictiv în registrul jurnal, registrul de casă şi balanţa de verificare.

    Prejudiciul cauzat bugetului de stat este în sumă de 21.786.710 euro, echivalentul a 76.608.608 lei, reprezentând valoarea terenului înstrăinat în mod fraudulos. Suma respectivă reprezintă avantaj patrimonial obţinut de FITOCOM SERV, ca urmare a dobândirii dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 39,61 ha teren. În vederea reparării pagubei produsă prin infracţiuni, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor imobile şi mobile aparţinând inculpaţilor. De asemenea, prin rechizitoriu, procurorii au propus confiscarea extinsă a bunurilor şi sumelor de bani până la concurenţa de 84.000 euro şi 494.074 lei, care reprezintă diferenţele dintre veniturile licite şi valoarea bunurilor dobândite de către Boldea.

    Dosarul a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel Galaţi.

    Ciucă şi Durbacă, cercetaţi penal într-un dosar disjuns

    Deputatul Bogdan Ciucă şi senatorul Eugen Durbacă, ambii membri ai PC, sunt cercetaţi penal de procurorii DNA într-un dosar disjuns din cel de care am vorbit mai sus. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, Bogdan Ciucă este cercetat pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în declaraţii.

    “Având în vedere că cercetările nu au fost finalizate cu privire la făptuitorul deputat notar public Ciucă Liviu Bogdan, urmează a se dispune disjungerea cauzei faţă de acesta pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în art.17 lit.b) din Legea nr.78/2000 raportat la art.323 alin.(1) şi (2) Cod penal, art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 şi art.248 (1) Cod penal, art.257 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000 raportat la art.23 lit.b) din Legea nr.656/2002, art.292 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.(2) Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal”, se arată în rechizitoriul DNA.

    Procurorii susţin că Biroul Notarial “Ciucă şi Asociaţii” a autentificat mai multe contracte de vânzare-cumpărare, semnate între membrii grupării care au obţinut terenul de la Aviaţia Utilitară Tuzla.

    Anchetatorii mai notează că Ciucă i-a îndrumat pe complicii lui Boldea cu privire la modul în care trebuiau întocmite actele pentru a le da o valoare de legalitate şi i-a ajutat să încheie o serie de contracte simulate. Potrivit DNA, deputatul Ciucă a achiziţionat în anul 2008 o suprafaţă de teren pe filiera Marosy Mircea, Eftimie Carmen Rodica, Ionescu Alexandru (unchiul lui Marosy Mircea), Horia Ioan Marinescu (văr primar al lui Bogdan Ciucă). Terenul, cu o suprafaţă de 9.020,25 mp, era situat în extravilanul comunei Vânători – Aviasan, jud. Galaţi, şi făcea parte din terenul luat fraudulos de la Aviaţia Utilitară Tuzla. Ciucă a cumpărat pe 27 mai 2008 de la Marinescu terenul respectiv, în baza unui contract de vânzare-cumpărare autentificat de notarul Schin George Cristian din cadrul BNP “Ciucă şi Asociaţii”, pentru suma de 500.000 de euro, banii fiind împrumutaţi de deputat de la Banca Transilvania pe baza unui credit pe o perioadă de 30 de ani. Peste numai câteva zile, Horia Ioan Marinescu i-a restituit lui Ciucă 151.000 euro şi ulterior sumele de 158.000 euro şi 90.000 euro, iar pentru a crea o aparenţă de legalitate, între cei doi au fost încheiate contracte de împrumut.

    Potrivit DNA, Ciucă, în calitate de deputat, în declaraţiile de avere din 13 iunie 2008, 14 decembrie 2008, 15 iunie 2009, 26 noiembrie 2009, 17 martie 2010, 15 iunie 2010, 3 noiembrie 2010, 15 iunie 2011, 13 iunie 2012, 17 decembrie 2012 nu a consemnat aspecte cu privire la împrumuturile băneşti de la Marinescu, la data de 30.05.2008 în sumă de 151.000 euro şi la data de 08.07.2008 în sumă de 90.000 euro.

    Cu privire la senatorul Durbacă, procurorii au disjuns cercetările pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 în referire la art.248 Cod penal şi art.248 (1) Cod penal, respectiv instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice.

    “Este de menţionat că, din denunţul învinuitului Mihail Boldea, rezultă că aceştia ar fi fost implicaţi în activitatea infracţională comisă de învinuiţi”, se mai arată în rechizitoriul DNA.

  • Maricel Păcuraru, urmărit penal în dosarul „Realitatea Media”

    Omul de afaceri Maricel Păcuraru, asociat al lui Cozmin Guşă, a fost pus sub urmărire penală de procurorii DNA în dosarul insolvenţei Realitatea Media. După cum se ştie, Maricel Păcuraru este gălăţean, dar îşi desfăşoară activitatea, de mai mulţi ani, în special în Capitală.
    “(…) Procurorii efectuează acte de urmărire penală faţă de următoarele persoane: Mirel Mircea Amariţei, Maricel Păcuraru şi Sorin Ionuţ Barbu. Din probele administrate până în prezent, s-a stabilit că cei trei învinuiţi, în cadrul procedurii insolvenţei SC Realitatea Media, au derulat acţiuni infracţionale, inclusiv prin antedatarea contractelor de cesiune, cu scopul de a prejudicia societatea respectivă”, se arată într-un comunicat al DNA.
    Luni, procurorii au început urmărirea penală în acest dosar faţă de 9 persoane, printre care şi Fabian Schwartzenberg, fratele lui Elan Schwartzenberg, pentru că au derulat acţiuni infracţionale pentru influenţarea deciziilor în procedura insolvenţei, în mod direct sau prin persoane fizice ori juridice interpuse, în scopul influenţării deciziilor referitoare la SC „Realitatea Media” SA şi preluării controlului asupra acestei.
    Este vorba de Fabian Schwartzenberg, Daniela Ionescu, Monica Hoffman, Adrian Radu, Adrian Marian Vîlsan, Tamara Bătrînache, Ioana Nadolu, Geraldina Neagoe, Carmen Stăncescu, acuzaţi că s-au implicat în fapte care se circumscriu infracţiunilor de spălarea banilor, complicitate la înşelăciune, bancrută frauduloasă, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor sub forma complicităţii, a participaţiei improprii sau a tentativei, fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Potrivit DNA, în cursul anilor 2011 şi 2012, învinuiţii — aparent acţionari majoritari sau acţionari minoritari — au derulat acţiuni infracţionale pentru influenţarea deciziilor în cadrul procedurii insolvenţei, în mod direct sau prin persoane fizice ori juridice interpuse, în scopul influenţării deciziilor referitoare la SC Realitatea Media SA şi preluării controlului asupra acesteia.
    “Scopul urmărit de fiecare dintre învinuiţii din cauză a fost asigurarea controlului asupra deciziilor luate în cursul procedurii insolvenţei, astfel încât să înscrie o sumă cât mai mare în tabelul creanţelor care determina schimbarea componenţei Comitetului Creditorilor al societăţii aflate în insolvenţă şi a numărului de membri”, susţin procurorii.

    DNA precizează că demersurile infracţionale au fost derulate pe două paliere.
    “Pe un palier, demersurile infracţionale au fost derulate de un învinuit care, deşi avea doar calitatea de persoană interpusă, s-a erijat în patron şi a solicitat intrarea în insolvenţă. Apoi, folosindu-se de persoane juridice ori fizice interpuse, s-a erijat în creditor al SC Realitatea Media SA şi, sub pretextul finanţării acesteia, prin mărirea succesivă a creanţei (prin înscrieri de contracte de cesiune ori facturi fictive în contabilitate), a urmărit să se înscrie în tabelul definitiv al creanţelor cu 52% din totalul creanţelor şi a urmărit înstrăinarea mărcilor Realitatea Media. Potrivit probelor administrate, suma iniţială de 5.000.000 euro folosită pentru creditarea SC Realitatea Media SA provenea din evaziune fiscală sau din contracte fictive de împrumut”, se arată în comunicat.
    Sursa citată menţionează că, pe un alt palier, demersurile infracţionale au fost derulate şi de alte persoane — acţionari minoritari — care, în complicitate cu persoane fizice şi persoane juridice, au falsificat, prin antedatare, contracte de cesiune, iar prin interpuşi, au înregistrat modificări fictive ale structurii acţionariatului pe care le-au depus la Oficiul Registrului Comerţului. Faptele au fost desfăşurate în acelaşi scop al obţinerii unor foloase băneşti.
    Suma care face obiectul spălării de bani este de peste 1.000.000 euro.

  • Vrancea, responsabilă de peste 90% din cutremurele din România

    România a fost zguduită în ultimii 200 de ani de numeroase cutremure de magnitudine mai mare sau mai mică, însă cele mai puternice au fost, de departe, cutremurul din anul 1802, care a avut o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter. Cauzele acestor mişcări ale scoarţei terestre din România sunt de ce mai multe ori naturale, însă specialiştii nu exclud nici intervenţia omului. Studiile efectuate pe teritoriul ţării în ultimii 100 de ani au arătat că majoritatea cutremurelor din România sunt de origine tectonică, fiind generate prin eliberarea energiei potenţiale acumulate în anumite structuri geologice din scoarţa terestră. Foarte puţine seisme au avut alte cauze, precum alunecări de teren, explozii sau exploatări miniere.

    În România, cele mai puternice cutremure se produc în curbura estică a munţilor Carpaţi, respectiv în zona Vrancea, zonă seismică cu activitate aproape permanentă, generând numeroase cutremure mai mult sau mai puţin puternice, în fiecare secol. Practic, zona Vrancea este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România, eliberând peste 95% din energia seismică. Aceste seisme cauzate de deplasarea plăcilor tectonice se produc la o adâncime destul de mare, fiind însă şi cele mai devastatoare, întrucât pot atinge magnitudini de până la 7,8 — 7,9 grade pe scara Richter.

    Capitala României resimte puternic aceste seisme pentru că se află pe unda de şoc, dar şi din cauză că este situată pe un sol format din aluviuni, instabil şi cu depozite de roci noi, de altfel, fiind şi cea mai vulnerabilă zonă urbană din România.

    “Bucureştiul este cea mai vulnerabilă zonă urbană care este afectată de seismele din Vrancea, dar şi alte localităţi, precum Iaşi, Craiova, Ploieşti, Focşani şi chiar şi localităţile din nordul Bulgariei sau din Republica Moldova. Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe o anumită direcţie faţă de Vrancea, respectiv nord-est către Moldova şi sud-vest către Câmpia Română. Din păcate, Bucureştiul este exact pe această direcţie”, a explicat Radulian.

    Un cutremur la două zile

    Specialiştii afirmă că seismele din Vrancea se caracterizează printr-o activitate de replici destul de mică, faţă de alte zone seismice, atât ca mărime cât şi ca număr şi ca durată. În Vrancea se produce, în medie, un cutremur la două zile, adică în jur de 15-20 pe lună. Reţeaua INFP detectează în prezent şi cutremurele mai mici de două grade pe scara Richter.

    De altfel, nu toate zonele ţării prezintă acelaşi nivel de risc seismic sau acelaşi grad de expunere la cutremur. S-a remarcat faptul că în special Moldova şi Muntenia au fost, în multe cazuri, zguduite cu o violenţă mai mare de cutremure, în timp ce în Transilvania, de exemplu, efectele mişcărilor seismice au fost, în general, mai reduse. Studiile recente de hazard seismic şi de zonare seismică a teritoriului României au confirmat că nivelul riscului seismic este considerabil mai ridicat în sudul şi estul ţării, în timp ce în Transilvania şi în extremitatea de vest a României riscul seismic este ceva mai scăzut.

    În afară de regiunea Vrancea, pe teritoriul României au fost identificate mai multe zone epicentrale, care determină gradul de seismicitate al ţării, acestea fiind zona Făgăraş-Câmpulung, zona Banat, Dobrogea, platforma continentală a Mării Negre, Crişana, Maramureş, Podişul Transilvaniei şi Câmpia Româna.

    Experţii INFP precizează că zona Făgăraş-Câmpulung este, de asemenea, o zonă periculoasă, dar sunt cutremure crustale, de suprafaţă, la o adâncime de până în 30 de kilometri. Cel mai mare a fost de 6,4 grade pe scara Richter, în această zonă, în anul 1916. E o zonă periculoasă, chiar dacă sunt cutremure mai mici, de suprafaţă, pentru că efectele sunt mai mari în zona epicentrală. Cutremurele crustale apar în partea superioară a scoarţei şi produc efecte mari în zona epicentrului. De exemplu, cel de 5,5 grade din zona Vrancea de adâncime s-a simţit chiar şi în Republica Moldova şi Bulgaria. Dacă ar fi fost în zona Galaţi, să zicem, un cutremur de suprafaţă de o astfel de intensitate ar fi produs pagube acolo, dar nu s-ar fi simţit la Bucureşti.

    De asemenea, zona Banat, cu cutremure de suprafaţă, este periculoasă pentru că sunt mai dese şi au efecte mari în apropierea epicentrului. Cele mai mari au avut magnitudinea de 5,5. O altă zonă este Marea Neagră, aproape de graniţa cu România, de litoralul românesc, unde se produc cutremure mari, chiar de peste 7 grade. A fost unul în 1901, de 7,2 grade, dar aici trebuie să vedem şi frecvenţa cutremurelor, pentru că din studiile INFP apar la intervale de sute de ani. Încă o zonă seismică este partea de nord a Dobrogei, care se continuă în Galaţi către Bârlad. Este o zonă activă, iar cele mai mari au fost de 5,5 grade Richter şi au cam aceleaşi caracteristici ca şi seismele de suprafaţă: produc pagube acolo unde se produc. Mai este zona Crişana-Maramureş, tot cu cutremure de suprafaţă, dar aici nu există decât date istorice, mai puţin precise, unde cutremurele au magnitudini de cel mult 5,5-6 grade. Nu se poate spune cu precizie, dar aici nu sunt nici foarte frecvente şi nici foarte mari.

    România a înregistrat în ultimele săptămâni numeroase cutremure de suprafaţă, de mică intensitate, în Moldova, zona Galaţi, unde au fost peste 225 de cutremure în numai două săptămâni, cel mai mare fiind de 3,9 grade pe scara Richter. Analiza făcută până în prezent de specialiştii INFP nu arată vreo legătură între exploatările petroliere din zonă şi aceste cutremure, însă în aceste zile vor fi prezentate concluziile finale.

    “Zona Galaţi este o zonă seismică, dar, la fel, nu este o zonă unde apar cutremure mari, cel mult de 4,5 grade. Secvenţa care a apărut acum este deosebită prin amploarea ei, cea mai mare secvenţă de acest tip în zonă respectivă şi ne-a luat puţin prin suprindere, pentru că nu ne aşteptam. Şi aici nu vorbim neapărat de o anumită magnitudine, cea mai mare a fost de 3,9, ci de faptul că se desfăşoară pe o perioadă mare de timp. Din 23 septembrie şi până în prezent au fost în jur de 225 de cutremure în zona Galaţi. Din analizele noastre aceste seisme nu se datorează exploatărilor petroliere din zonă, nu au nicio legătură. Acum sunt ceva mai puţine, a scăzut activitatea în zonă, dar noi o monitorizăm în continuare pentru că trebuie să tragem o concluzie definitivă. Este o perioadă de liniştire, dar mai pot fi reactivate. Cred că trebuie să mai aşteptăm puţin, cel puţin o săptămână”, a comentat Mircea Radulian.

    Cauzele producerii cutremurelor în România sunt tectonice, în Vrancea fiind o zonă particulară, concentrată, cu seisme de adâncime mare, iar în restul teritoriului se desfăşoară o activitate de suprafaţă, cu cutremure produse la adâncime mică, de 30-40 de km. Sunt anumite sisteme de falii mai mari, bine evidenţiate, cum ar fi zona Făgăraş, care se pot activa la anumite intervale de timp mai mari sau mai mici pentru că sunt cauzate de tensiuni care apar în scoarţa terestră şi care trebuie să se elibereze.

    Şi activitatea umană are rolul ei

    Specialiştii afirmă că mai există şi cutremure induse, nu neapărat datorită forţelor tectonice, ci pentru că există o activitate intensă umană şi care poate să perturbe zona respectivă, dar sunt mici şi nu sunt periculoase, însă se poate întâmpla. “Nu s-a constatat că exploatările petroliere au produs cutremure induse. Cele cu efecte ceva mai mari sunt exploatările hidraulice, cu efecte asupra scoarţei, şi mă refer la bazinele mari sau zonele unde se fac explozii”, consideră directorul ştiinţific Mircea Radulian.

    “Trebuie să ne obişnuim cu aceste fenomene, la fel cum ne obişnuim cu alte fenomene meteo, precum grindină, inundaţii. Nu suntem bucuroşi, dar trebuie să ne pregătim şi să găsim o modalitate de a convieţui cu ele. Pentru că ne sunt date. Oamenii trebuie să trăiască şi faptul că suntem confruntaţi cu astfel de fenomene, trebuie să fim mai puţin panicaţi şi frământaţi, pentru că astfel de fenomene s-au produs şi se vor mai produce în viitor”, a transmis Mircea Radulian.

    Cele mai mari cutremure

    26 octombrie 1802

    Acesta îşi păstrează renumele de „cutremurul cel mare” (7,9 grade pe scara Richter), căci s-a simţit de la Sankt Petersburg până în insulele greceşti de la Marea Egee. Durata lui a fost de două minute. În timpul lui s-a prăbuşit turnul mănăstirii Colţea. În Bucureşti au căzut toate turlele bisericilor şi multe biserici s-au dărâmat sau au fost grav avariate.

    6 octombrie 1908

    Acest cutremur s-a produs în trei faze consecutive, din ce în ce mai puternice şi care au durat aproximativ trei minute. El a avariat multe case din Bucureşti şi din sudul Moldovei, unde s-au produs crăpături în pământ în zona Râmnicului şi a Vrancei şi unde s-au dărâmat multe locuinţe.

    10 noiembrie 1940

    Cel mai puternic cutremur din istoria recentă a României. Seismul a avut epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de 133 de kilometri. Anul 1940 s-a caracterizat printr-o activitate seismică foarte ridicată în Vrancea, deoarece pe tot parcursul acelui an s-au produs multe cutremure. Consecinţele cele mai grave ale acestui cutremur s-au semnalat în sudul şi centrul Moldovei, dar şi în nord-estul Munteniei. Oraşul Panciu a fost distrus în proporţie de 90%, deşi majoritatea clădirilor erau din lemn. În Bucureşti, principala distrugere a fost cea a blocului Carlton, care avea o structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme, dar au existat avarii serioase şi la alte edificii. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova. După cutremur, Asociaţia Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat, ajungând la concluzia că normele de calcul pentru construcţia clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic. În perioada postbelică, au fost aplicate norme noi la construcţia clădirilor.

    4 martie 1977

    Ultimul mare cutremur a avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter şi a durat 55 de secunde, cauzând în jur de 1.600 de victime, din care 90% numai în Bucureşti, acolo unde au fost şi cele mai mari pagube materiale. De asemenea, au fost răniţi peste 11.000 de oameni şi în jur de 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Numai în Bucureşti s-au prăbuşit 33 de clădiri şi blocuri mari, cele mai multe imobile datând din perioada interbelică. Seismul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, iar unda de şoc a fost resimţită în aproape întreaga zonă balcanică.

    31 august 1986

    Un cutremur cu magnitudinea de 7,1 grade pe scara Richter şi adâncimea de 131,4 kilometri s-a produs în zona Vrancea. S-a vehiculat multă vreme informaţia, nicicând confirmată oficial, potrivit căreia câteva zeci de muncitori, ce lucrau în subsolul unei clădiri din Capitală, şi-ar fi pierdut viaţa în urma acestui seism.

    30 şi 31 mai 1990

    Ziua de 30 mai 1990 a adus un cutremur cu magnitudinea 6,7 grade pe scara Richter, cu epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 90 de kilometri. O zi mai târziu, seismul a fost urmat de o replică puternică — un nou cutremur, cu magnitudinea de 6,2 grade, produs la 79 kilometri adâncime. Cele două cutremure nu s-au soldat cu victime sau pagube mari.

    27 octombrie 2004

    Un cutremur cu magnitudinea de 6 grade pe scara Richter s-a produs în Vrancea, la o adâncime de 98,6 kilometri. Seismul nu a produs victime sau pagube materiale.