word-monitor

Category: National

  • CEZ reclamă România la Comisia Europeană

    CEZ reclamă România la Comisia Europeană

    Grupul ceh de utilităţi CEZ a anunţat că a depus o plângere la Comisia Europeană cu privire la decizia României de a amâna acordarea unor certificate verzi, măsura care ar putea costa compania cehă până la 66 milioane euro pe an, transmite Reuters.
    Guvernul de la Bucureşti a decis la începutul lunii iunie să reducă ajutoarele acordate pentru energiile regenerabile. Conform actului normativ, recuperarea certificatelor verzi se va face începând cu 31 martie 2017 pentru centralele hidro şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele eoliene.
    Potrivit calculelor Reuters, din cauza modificărilor, o parte importantă din veniturile companiei CEZ provenind din schema de sprijin, până la 1,7 miliarde coroane (66 milioane euro) pe an, va fi amânată până în 2018-2020. În plus, până atunci, valoarea certificatelor ar putea scădea, iar România ar putea ajusta în continuare schema de sprijin.
    CEZ, care operează în România cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, a apreciat miercuri ca schimbarea regulilor în mod retroactiv contravine principiilor de bază ale Uniunii Europene. „În acest moment, este imposibil să cuantificăm pierderile posibile, pentru că nu am pierdut niciunul dintre certificatele acordate, ci doar au fost amânate până în 2018-2020”, se arată în comunicatul CEZ. „Această măsură contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celui referitoare la libera mişcare a capitalului”, adaugă CEZ.
    Comisia Europeană a anunţat că urmăreşte situaţia din România şi investighează plângeri similare venite din partea altor companii implicate în sectorul energiilor regenerabile din România. „Mai multe reclamaţii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari sunt investigate de asemenea”, a declarat purtătoarea de cuvânt Marlene Holzner într-un comunicat. „Comisia îşi va prezenta opiniile cu privire la schemele de sprijin pentru energiile regenerabile precum şi cu privire la intervenţiile guvernamentale în sectorul energetic pe larg, în toamnă”, a adăugat Holzner.
    Şi alte ţări din UE, precum Germania, Marea Britanie sau Spania, au redus sau intenţionează să reducă subvenţiile pentru energiile regenerabile, după mai mulţi ani de sprijin guvernamental consistent.
    Producţia de energie din surse regenerabile este susţinută în România prin sistemul de certificate verzi.
    De la 1 iulie 2013, Guvernul a decis să amâne până în 2017-2018 acordarea unui număr de certificate verzi pentru energia eoliană, solară şi microhidrocentrale.
    Astfel, proiectele fotovoltaice primesc de la 1 iulie doar 4 certificate verzi pe MWh, faţă de 6 certificate până acum. Proiectele eoliene primesc doar un certificat din două, iar microhidrocentralele, două certificate din trei.
    Potrivit Ordonanţei de Urgenţă 57/2013, se amână temporar acordarea unui certificat verde pentru hidrocentralele noi cu o putere instalată de cel mult 10 MW, a unui certificat verde pentru centralele eoliene şi a două certificate pentru centralele electrice solare.
    Recuperarea certificatelor verzi amânate se va face începând cu 1 aprilie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi pentru cele solare şi începând cu 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eşalonat, cel mult până la 31 decembrie 2020.
    CEZ este prezent pe piaţa românească încă din anul 2005, odată cu preluarea companiei de distribuţie Electrica Oltenia SA. Afacerile Grupului CEZ în România sunt reprezentate de cele 8 companii – CEZ Distribuţie, CEZ România, CEZ Vânzare, CEZ Trade, Tomis Team, MW Invest, Ovidiu Development şi TMK Hydroenergy Power.

  • Angajaţii români se plâng că sunt plătiţi mult mai puţin decât merită

    Mai bine de jumătate dintre români nu sunt mulţumiţi de actualele condiţii salariale de pe piaţa locală a muncii, în contextul în care susţin cu tărie că angajatorii nu îi remunerează conform potenţialului lor. Astfel, 55% dintre respondenţii unui studiu realizat de site-ul de recrutare BestJobs.ro consideră că sunt subapreciati la locul de muncă, din punct de vedere salarial.
    Pe piaţa muncii există o discrepanţă între salariul oferit de angajator şi nivelul spre care tind candidaţii, cei mai mulţi dintre aceştia fiind de părere că merită mult mai mult decât primesc la final de lună. Totuşi, majoritatea respondenţilor au argumente ferme pentru a explica situaţia actuală.
    Dacă 55% dintre candidaţi consideră că piaţa muncii din România, la nivel general, nu îi răsplăteşte pe măsură, 21% susţin că au acceptat un salariu mic din cauză că aveau nevoie urgentă de un job şi nu îşi permiteau să aştepte până găseau un loc de muncă perfect. Alţi 11% cred doar că nu au ştiut să negocieze cu angajatorul atunci când au semnat contractul de muncă, în timp ce 13% dintre români se declară mulţumiţi de banii pe care îi primesc la locul de muncă.
    Întrebaţi care este nivelul salarial cuvenit, majoritatea românilor, adică 36%, au răspuns că li se pare corect să primească între 2.500 şi 3.500 de lei, în timp ce alţi 35% ar vrea între 1.500 şi 2.500 de lei pe luna. În ceea ce priveşte extremele salariale, 10% dintre români consideră că merită în jur de 1.000 de lei pe luna, însă 20% dintre respondenţi nici nu stau de vorbă cu angajatorul dacă li se oferă sub 3.500 de lei.
    Realitatea, însă, este diferită atunci când vorbim de actualul nivel salarial din România. Astfel, 41% dintre participanţii la sondaj au mărturisit că salariul lor se situează la aproximativ 1.000 de lei, deşi ar merita între 2.500 şi 3.500 de lei. Alţi 33% dintre români susţin că primesc lunar între 1.500 şi 2.500 de lei, în timp ce doar 12% au un salariu de peste 3.500 de lei.
    Pretenţiile salariale sunt pe măsura studiilor, în contextul în care 47% dintre respondenţi au absolvit o facultate, iar 27% dintre aceştia au chiar şi studii postuniversitare. 25% dintre candidaţii chestionaţi vor să se angajeze în IT/Inginerie, 20% îşi caută un job în Finanţe, în timp ce alţi 25% vor doar un loc de muncă, indiferent de domeniul de activitate.
    Studiul BestJobs.ro a fost realizat în perioada 7-21 august pe un eşantion de 600 de respondenţi.

  • Primii opt ambasadori pentru România Turistică

    Primii opt ambasadori pentru România Turistică

    Primii opt ambasadori ai turismului românesc au semnat, luni seară, contractul pentru România Turistică cu dorinţa de a se implica în promovarea imaginii ţării pe plan intern şi internaţional.
    Grigore Leşe, Elisabeta Lipă, Ilie Năstase, Ivan Patzaichin, Ştefan Popa Popas, Iolanda Balaş Soter, Gabriela Szabo şi Gheorghe Zamfir au primit paşapoartele de ambasadori după ce s-au angajat să-şi „transpună capitalul de imagine” pentru dezvoltarea turismului autohton în cadrul programului “România promovată prin valori”.
    “Aceştia sunt cei mai frumoşi ambasadori ai României. Ei au spus «da» de la prima mea chemare şi mă simt onorată. Aceşti ambasadori nu au trebuit să fie convinşi, au fost de acord imediat. Trebuie ca noi toţi să înţelegem că resursa umană de valori adevărate trebuie apreciată şi onorată. E o prima etapă a programului: «România promovată prin valori», unul nou, care va aduce un avantaj României. Le mulţumesc că fac voluntar ceea ce fac”, a declarat ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de afaceri şi Turism, Maria Grapini.
    Cei opt ambasadori au cerut autorităţilor “adevăr”, “fonduri pentru promovare”, “recunoaşterea elitelor”.
    Fiecare dintre cele opt personalităţi va promova un anumit segment al turismului autohton. Grigore Leşe a devenit ambasador pentru turismul rural, Elisabeta Lipă pentru cel balnear, Ivan Patzaichin pentru ecoturism, Gabriela Szabo pentru turismul activ şi de aventură, Ştefan Popa Popas pentru cel cultural, Ilie Năstase pentru city break-uri, Gheorghe Zamfir pentru circuite istorice, iar Iolanda Balaş Soter va promova turismul montan.
    „Am promovat mereu România, iar în ultimii patru ani m-am implicat în promovarea turismului ecologic. Încerc să fac ca Delta să devină cel mai mare centru de ecoturism din lume, vreau ca oricine să ajungă măcar o dată în acest centru de ecoturism. Cred că Delta poate deveni un brand pentru România”, a spus Ivan Patzaichin.
    Prima ediţie a Galei de decernare a titlului de Ambasador al Turismului Românesc s-a desfăşurat la iniţiativa ministrului delegat pentru IMM-uri, Mediu de afaceri şi Turism, Maria Grapini, şi are ca scop transformarea atuurilor incontestabile pe care le are România în reale avantaje competitive prin acţiuni de promovare ale ţării noastre şi prin valorile sale umane, recunoscute în plan intern şi internaţional.
    Gabriela Szabo a declarat cu acest prilej că există un interes foarte mare pentru România. “E o ţară încă nedescoperită, dar de mare interes pentru străini”, a spus Gabriela Szabo.
    Pragmatic, ca de obicei, Ilie Năstase a spus că sunt necesare multe investiţii în turism, iar pentru asta sunt necesari mulţi bani. „Avem nevoie de un ghid complet cu toate hotelurile şi pensiunile, un ghid făcut profesionist, de cineva din străinătate, care să ne spună obiectiv ce avem de făcut. Cred că schimbarea cea mai importantă ar trebui să fie la nivelul serviciilor şi evaluarea stelelor la hotelurile noastre”, a spus Ilie Năstase.

  • „Precizările CE demonstrează că Guvernul şi MFP au acţionat corect şi profesionist în cazul rectificării bugetare”

    Precizările Comisiei Europene (CE) demonstrează că Guvernul României şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP) au acţionat corect şi profesionist în cazul rectificării bugetare, a declarat, pentru AGERPRES, Ionel Blănculescu, consilier onorific al premierului şi proprietarul unei companii de consultanţă financiară.

    „Asistăm de ceva timp, mai bine zis imediat după 30 iulie, data primei rectificări bugetare din acest an, la o polemică interesantă în ceea ce priveşte corectitudinea respectivei operaţiuni financiare. Implicate sunt două foarte importante instituţii ale statului român, Guvernul României şi Consiliul Fiscal (CF)”, a spus Blănculescu.

    Potrivit acestuia, obiectul polemicii îl reprezintă aparent modul diferit în care cele două instituţii evaluează sistemul de formare a veniturilor la bugetul de stat şi pe cale de consecinţă, arhitectura rectificării bugetare.

    „Dacă am ajusta datele Consiliului Fiscal cu informaţiile actualizate de la Ministerul Finanţelor am constata că diferenţele de opinii profesionale nu ar fi atât de evidente, cât s-au lăsat să se întrevadă. Să încercăm să dovedim afirmaţia. Consiliul Fiscal notează că execuţia veniturilor bugetare totale în primele 6 luni ale anului arată o «nerealizare semnificativă», echivalată cu un «eşec major» în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, în contextul în care bugetul prevede o majorare de 52,3% faţă de sumele atrase în anul 2012, iar execuţia la 6 luni relevă o diminuare de 5%. Studiul meu de caz, pentru a nu plictisi foarte mult cu cifre, îl efectuez numai pe un singur capitol de venituri bugetare, provenite din absorbţia fondurilor europene”, a precizat consilierul onorific.

    Acesta a mai spus că actualizând datele referitor la absorbţia fondurilor europene cu realitatea intrărilor de bani europeni de peste câteva zile, de la nivelul limită analizat de Consiliul Fiscal, valabil la 30 iunie, situaţia aflându-se într-o dinamică certă, se observă că în luna iulie, „deci în luna a 7-a, care nu a intrat în evaluările acestuia, de la Uniunea Europeană au intrat în ţară 730 milioane de euro, iar peste încă aproape o lună, în primele zile ale lui august, nivelul total al intrărilor a ajuns la 1,47 miliarde euro, adică aproximativ 60% din estimările extrem de ambiţioase ale anului 2013”.

    „Desigur, în baza acestor noi date financiare, concluziile Consiliului Fiscal se dovedesc eronate, fără însă a-l culpabiliza, mai mult vorbim cert de o performanţă guvernamentală şi anume triplarea, într-un timp relativ extrem de scurt, de la 7% la 21% a ratei de absorbţie a fondurilor europene. Aş îndrăzni să consider totuşi ca deplasată asocierea situaţiei semestrului I, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, cu un «eşec major», situaţia din teren contrazicând numai după câteva zile aserţiunea. Probabil, pe viitor, Consiliul Fiscal ar trebui să evite să genereze diverse încadrări, verdicte sau sentinţe şi să se rezume la activitatea de analiză şi evaluări macroeconomice”, informează Blănculescu.

    Acesta a precizat că folosirea extrapolării unei situaţii a veniturilor bugetare din semestrul I al anului pentru întreaga perioadă a acestuia, ca metodă de previziune financiară, folosită probabil de Consiliul Fiscal şi în cazul celorlalte capitole de venituri bugetare, cel puţin în cazul României, poate conferi surprize, ceea ce s-a mai văzut în ultimii ani, conducând la concluzii eronate.

    „Ne aducem aminte de «performanţele» pe această linie a reprezentanţei FMI din România, condusă în acele vremuri de Jeffrey Franks, care-şi schimbă trimestrial previziunile de creştere economică sau de deficit bugetar, lăsându-ne să ghicim care va fi până la sfârşitul anului varianta corectă. Se impune o comunicare mult mai eficientă între Ministerul Finanţelor Publice, în special secţiunea «Buget» şi Consiliul Fiscal, atât pe dimensiunea cantitativă, cât mai ales pe cea calitativă. În calitate de coordonator al Grupului Consultativ de la nivelul Primului Ministru realizez importanţa, apreciez şi respect în mod deosebit organizaţiile specializate în asigurarea condiţiilor de performanţă economică şi financiară pentru Guvernul României şi pe cale de consecinţă pentru mediul economic românesc”, a explicat consilierul onorific al premierului.

    Potrivit acestuia, Consiliul Fiscal reprezintă o instituţie extrem de respectabilă şi responsabilă în România, de recomandările şi sugestiile acesteia trebuind să ţinem cont, însă desigur în baza unor analize fiscal-bugetare permanent actualizate, activitatea financiară guvernamentală aflându-se într-o dinamică extrem de evolutivă, mai ales într-un an de creştere economică, de reconstrucţie a sistemelor naţionale fiscal-bugetare şi financiare, afectate de aplicarea în anii trecuţi a unui program eronat de austeritate, care a afectat major bazele economiei româneşti.

    „Chiar şi în prezenţa unor astfel de sincope, Consiliul Fiscal trebuie încurajat să continue demersurile de sprijin al politicii fiscal-bugetare a Guvernului, prin observaţii şi sugestii pertinente, înţelese, însuşite şi asumate de către responsabilii guvernamentali. Precizările de astăzi ale Comisiei Europene vin să confirme raţionamentul prezentat mai sus, demonstrând că Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice, au acţionat corect şi profesionist în cazul Rectificării Bugetare din 30 iulie 2013, iar precizările Consiliului Fiscal sunt binevenite, această instituţie având un rol crescând în asigurarea unor bune politici fiscale la nivel guvernamental, chiar dacă, în lipsa unor informaţii aflate într-o dinamică extrem de rapidă, concluziile sunt uneori pripite, dacă nu eronate sau mai bine zis depăşite, fără bineînţeles culpa organizaţiei, care realizează analizele şi evaluările pe baza unor informaţii devenite într-un termen foarte scurt, istorice”, a mai spus Blănculescu.

    Simon o’Connor, purtătorul de cuvânt al vicepreşedintelui CE, Olli Rehn, a declarat vineri pentru AGERPRES, că CE salută comentariile Consiliului Fiscal cu privire la rectificarea bugetară dar se simte confortabilă cu cifrele incluse în document, în condiţiile în care riscurile menţionate de Consiliul fiscal sunt reflectate în cifrele bugetare, în special în rezervele considerabile constituite în buget.

    „Rectificarea bugetară pe 2013 a fost discutată cu prilejul recentei vizite a misiunii FMI şi CE şi suntem confortabili cu cifrele incluse în rectificarea bugetară. Salutăm comentariile Consiliului fiscal şi rolul său în creştere pentru asigurarea unor politici fiscale bune. Riscurile menţionate în comentariile Consiliului fiscal sunt reflectate în cifrele bugetare, în special în rezervele considerabile constituite în buget”, a declarat Simon o’Connor.

    Consiliul Fiscal (CF) a apreciat, marţea trecută, în completările făcute la opinia preliminară privind proiectul de rectificare bugetară pe anul 2013, că există riscuri relevante în ceea ce priveşte încasările proiectate din TVA ca urmare a evoluţiei sub aşteptări a consumului privat.

    „În acelaşi timp pierderea de venituri ca urmare a reducerii cotei standard la pâine, făină şi grâu apare drept corect luată în considerare, Consiliul fiscal având estimări similare cu cele ale Ministerului de Finanţe. Totuşi, Consiliul fiscal îşi manifestă rezervele cu privire la dimensiunea impactului pozitiv asupra veniturilor bugetare al măsurilor compensatorii introduse (majorarea accizelor la alcool, produse de lux)”, se arată în document.

    CF susţine, totodată, că atingerea ţintelor în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene apare ca o provocare majoră, “ţintele fiind practic nerealiste, în contextul în care bugetul prevede o majorare de 52,3% faţă de sumele atrase în 2012, iar execuţia la 6 luni relevă o diminuare de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”.

    Premierul Victor Ponta a arătat, în deschiderea şedinţei de Guvern de miercurea trecută, că reprezentanţii Consiliului Fiscal au fost într-o mică eroare atunci când au prezentat punctul de vedere referitor la proiectul de rectificare bugetară pe anul 2013.

    „Domnul Gherghina este cel mai fericit când vede că vin banii de la Uniunea Europeană, şi pe bună dreptate. Poate prezentaţi datele oficiale, pentru că aceia de la Consiliul Fiscal au avut o mică eroare, în sensul în care 1,47 miliarde de euro încasaţi din 2,5 miliarde euro. (…) Mai discutaţi cu dânşii o dată, că nu e grav să greşeşti, ci să perseverezi”, a spus şeful Guvernului.

    La finele lunii iulie, autorităţile române şi misiunea Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene au ajuns la un acord la nivel tehnic în privinţa noului program de tip preventiv, care va fi pe o perioadă de 24 luni. Asistenţa financiară va fi de patru miliarde euro, acordată în mod egal de FMI şi CE.

  • Creşterile salariale din companiile de stat vor fi limitate la 60% din sporul de productivitate

    Creşterile salariale din regiile autonome sau companiile de stat vor fi limitate la cel mult 60% din sporul de productivitate a muncii, majorările incluzând primele, sporurile sau bonusurile pe care aceşti operatori economici le pot acorda, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă al MFP.

    “Creşterea câştigului mediu brut lunar pe salariat nu poate depăşi 60% din indicele de creştere a productivităţii muncii calculată în unităţi valorice sau fizice, după caz”, se arată în proiectul de ordonanţă de urgenţă. Proiectul include şi prevederea potrivit căreia contractele colective de muncă se negociază, în condiţiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici, în limitele şi în condiţiile stabilite prin bugetele de venituri şi cheltuieli.

    Câştigul mediu brut lunar pe salariat este calculat ca raport între cheltuielile de natură salarială şi numărul mediu de salariaţi/numărul de luni aferente.

    Proiectul defineşte, de asemenea, cheltuielile de natură salarială, care includ cheltuielile cu salariile şi bonusurile acordate salariaţilor în bani şi/sau în natură, în timp ce cheltuielile cu salariile reprezintă salariile de bază, sporurile, prime şi alte adaosuri şi bonificaţii, pentru a căror determinare se foloseşte ca element de calcul salariul de bază, sau alte modalităţi de determinare şi care se acordă conform Contractului colectiv sau individual de muncă. Potrivit legiuitorului, bonusurile reprezintă orice alte avantaje acordate salariaţilor, în scop personal, în bani şi/sau în natură, conform prevederilor legale şi ale Contractului colectiv sau individual de muncă.

    Proiectul de act normativ stabileşte că productivitatea muncii în unităţi valorice se va calcula ca raport dintre valoarea veniturilor totale din exploatare şi numărul mediu de salariaţi, în timp ce productivitatea muncii în unităţi fizice va rezulta din raportul dintre cantitatea de produse finite obţinute din activitatea de bază, conform obiectului principal de activitate, a cărei expresie valorică se regăseşte în veniturile de exploatare şi reprezintă mai mult de 50% din nivelul acestora şi numărul mediu de salariaţi.

    “La fundamentarea bugetelor de venituri şi cheltuieli operatorii economici au în vedere, dar fără a se limita la acestea, următoarele: a) respectarea politicii Guvernului şi unităţilor administrativ teritoriale privind îmbunătăţirea performanţelor economico-financiare ale operatorilor economici; b) respectarea obiectivelor de politică salarială stabilită prin Legea anuală a bugetului de stat; c) criteriile de performanţă specifice şi obiectivele cuantificate privind reducerea plăţilor şi creanţelor restante, reducerea pierderilor, creşterea profitului, a cifrei de afaceri precum şi creşterea productivităţii muncii, prevăzute în contractele de mandat, stabilite în corelaţie cu strategia de administrare a Consiliului de Administraţie/Consiliului de Supraveghere şi a planului de management al directorilor/membrilor directoratului operatorilor economici; d) programele de achiziţii de bunuri şi servicii pentru desfăşurarea activităţii, fundamentate pe baza posibilităţilor reale de plată a acestora; e) programele de investiţii şi dotări, fundamentate în limita surselor legale de finanţare a acestora; f) programele de reducere a plăţilor/creanţelor restante”, se mai arată în proiectul de act normativ.

    În situaţia în care gradul de realizare a veniturilor totale aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli, în fiecare din ultimii 2 ani, a fost mai mic de 90%, fundamentarea veniturilor totale pentru anul curent este cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent.

    “Operatorii economici prezintă, în vederea aprobării, după consultarea prealabilă a organizaţiilor sindicale, bugetul de venituri şi cheltuieli însoţit de anexele de fundamentare, organelor administraţiei publice centrale ori locale, după caz, în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea sau în portofoliu cărora se află, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a Legii anuale a bugetului de stat, cu excepţia societăţilor comerciale a căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată care vor prezenta bugetul de venituri şi cheltuieli în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat”, precizează documentul.

  • Plajele de pe Litoralul românesc se vor extinde cu peste 33 de hectare

    Suprafaţa plajelor de pe Litoralul românesc se va extinde până în anul 2015 cu 33,3 hectare, în urma implementării unui proiect în valoare de 170,45 milioane euro, ce are ca scop protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre, în apropierea Municipiului Constanţa şi a staţiunii Eforie Nord, conform informaţiilor furnizate AGERPRES de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC).

    Din fişa de monitorizare a proiectului, al cărui beneficiar este Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, reiese faptul că scopul implementării este reprezentat de reducerea eroziunii costiere în zonele cele mai expuse la risc ale coastei Mării Negre, prin implementarea măsurilor de prevenire adecvate structurale şi nestructurale pentru protecţia a 7,3 km de plajă şi extinderea suprafeţei plajelor cu 33,3 hectare, până în anul 2015.

    Astfel, în vederea protecţiei şi reabilitării părţii sudice a Litoralului românesc al Mării Negre, în zona Municipiului Constanţa şi a staţiunii Eforie Nord, se vor cheltui 170.450.084 euro (745.071.407 lei, inclusiv TVA eligibilă) din care 170.406.668 euro (744.881.627 Lei) reprezintă valoarea eligibilă, conform Programului Operaţional Sectorial (POS).

    Totodată, din cuantumul eligibil, 85,49% sunt Fonduri de Coeziune (FC), respectiv 145.680.660 euro (636.799.301 lei), iar 14,51% provin din bugetul de stat (24.726.008 euro/108.082.326 lei).

    Conform unui Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului, întocmit în 2011 de ANAR, Litoralul României la Marea Neagră are o lungime de circa 240 km şi se întinde de la braţul Musura, la nord de Sulina, până la Vama Veche. Zona costieră din România ocupă aproximativ 6% din întregul litoral al Mării Negre.

    Linia ţărmului românesc este împărţită în două mari subdiviziuni: Unitatea Nordică – de la Gârla Musura la Capul Midia, şi Unitatea Sudică – între Cap Midia şi Vama Veche.

    Pe baza cercetărilor efectuate privind evoluţia zonei costiere, s-a ajuns la concluzia că eroziunea costieră atinge în unele zone rata de circa 2 metri/an. Sectoarele cele mai afectate de aceste fenomene de eroziune sunt situate în sudul litoralului: Mamaia, Tomis, Eforie, Tuzla, Olimp-Venus, Saturn-Mangalia, 2 Mai – Vama Veche. Eroziunea cea mai accentuată se manifestă în staţiunea Mamaia, unde se estimează o retragere a liniei ţărmului de circa 40 metri în următorii 20 de ani.

  • Românii au cea mai mare încredere în Primărie, Armată, Biserică şi ONU

    Românii au cea mai mare încredere în Primărie, Armată, Biserică şi ONU, iar cea mai puţină în partidele politice, ANSVSA, patronate şi FMI, potrivit unui sondaj INSCOP realizat în luna iulie.

    Barometrul relevă o scădere a încrederii românilor în instituţiile politice, în timp ce cota de încredere în instituţiile executive, sociale sau private şi internaţionale înregistrează fluctuaţii uşoare. Românii consideră prioritară combaterea corupţiei din sistemul sanitar.

    Instituţia politică în care românii au cea mai mare încredere este Primăria, 37,9% dintre respondenţi răspunzând în acest sens, faţă de 41,3% la sfârşitul lunii mai, urmată de Curtea Constituţională a României cu 35,7% faţă de 32,7% la sfârşitul lunii mai şi Guvern cu 35,6% faţă de 37,3% în măsurătoarea precedentă. Parlamentul este cotat, în sondajul INSCOP, cu 25,8% încredere multă şi foarte multă în iulie, faţă de 29,1% încredere la finalul lunii mai. Preşedinţia era cotată în luna mai cu 25,6% încredere, înregistrând în iulie 25,1%. Consiliul Judeţean beneficiază de încrederea a 32,9% dintre respondenţi (faţă de 33,1% în mai). Partidele politice continuă să ocupe ultimul loc în topul încrederii în instituţiile politice cu 14,7%, faţă de 16,8% în sondajul realizat la finalul lunii mai.

    Analiza evoluţiei încrederii în instituţiile politice în ultimele luni indică faptul că pierderile cele mai mari de încredere – măsurătoarea din luna martie, comparativ cu măsurătoarea din iulie – au înregistrat în ordine, Parlamentul (cu o pierdere de 5,3 procente), Primăria (cu o pierdere de 5,2%), Guvernul (cu o pierdere de 4,5%), partidele politice (cu o pierdere de 3,8%) şi Preşedinţia, cu pierderea cea mai mică, de 2,5%.

    Topul încrederii în ceea ce priveşte instituţiile executive este condus de Armată cu 64,6% încredere multă şi foarte multă (faţă de 66,9% la măsurătoarea precedentă efectuată la sfârşitul lunii mai), urmată de Banca Naţională a României cu 50% (faţă de 51,9% în mai), Serviciul Român de Informaţii cu 48% (faţă de 47,3% la măsurătoarea precedentă) şi Serviciul de Informaţii Externe (47,6%, faţă de 44% luna trecută). În clasamentul încrederii în instituţiile cu rol executiv urmează DNA, care înregistrează o creştere importantă ajungând la 47,4% încredere multă şi foarte multă în iulie, faţă de 42% în luna mai. DNA este urmată de Poliţie cu 45% încredere multă şi foarte multă (faţă de 46,4% în mai) şi ANSVSA cu 35,3% (faţă de 37% în mai).

    La capitolul instituţii sociale sau private, românii au indicat că au foarte multă încredere în Biserică, 63,9% răspunzând în acest sens faţă de 66,1% la sfârşitul lunii mai. În clasament urmează universităţile cu 51,9% (faţă de 50,2% în mai), presa cu 42,7% (faţă de 44,5% în mai), organizaţiile societăţii civile cu 34,9% (faţă de 37,6% în mai), sindicatele cotate la 25,7% încredere (faţă de 25,3% la măsurătoarea precedentă), băncile cu 22,3% (comparativ cu 21,5% în mai şi 18,5% în aprilie) şi patronatele cu 21,1% (comparativ cu 21,9% în sondajul anterior).

    INSCOP arată că Biserica atinge un minim al indicelui de încredere, comparativ cu luna martie când înregistra 69,1% încredere. În ultimele cinci luni, comparativ cu nivelul de încredere măsurat în martie, Biserica şi sindicatele au pierdut 5,2, respectiv 3,4 procente din încrederea multă şi foarte multă, în timp ce universităţile şi băncile au câştigat fiecare câte 2,9%.

    Pe primul loc în topul încrederii în instituţiile internaţionale se situează ONU cu 52,5% (faţă de 49,9% în mai), urmată de Uniunea Europeană cotată la 49,1% încredere (faţă de 46% în mai) şi NATO cu 48,2% (comparativ 49,5% în sondajul anterior). Parlamentul European stagnează la 44,8% faţă de sondajul din luna mai. Comisia Europeană înregistrează 44,4% încredere (faţă de 44,1% în mai), în timp ce Banca Mondială şi FMI înregistrează 34,7% (35,2% în mai), respectiv 29% (30,1% în mai).

    În ceea ce priveşte opinia populaţiei referitoare la domeniul în care instituţiile abilitate ale statului ar trebui să se implice cel mai mult pentru combaterea corupţiei, cei mai mulţi dintre români – 33,6% – indică sistemul de sănătate, urmat de instituţiile administraţiei centrale (31,2%). 15% dintre români aşteaptă acţiuni de combatere a corupţiei din sistemul de învăţământ, iar alţi 15% acţiuni de combatere a corupţiei în administraţia locală. 5,1% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

    Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 12 – 21 iulie. Volumul eşantionului a fost de 1.050 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.

    Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 74 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate).