word-monitor

Category: National

  • Statul român va deţine o participaţie de 25% la proiectul Roşia Montană

    Acţionarul majoritar al societăţii comerciale “Roşia Montană Gold Corporation”, Gabriel Resources Ltd., va ceda gratuit acţionarului minoritar, controlat de statul român, o cotă de participare la capitalul social al RMGC în cuantum de 5,6858%, în urma cesiunii participaţia statului urmând să se majoreze la 25%, conform proiectului de Acord privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, publicat pe site-ul Departamentului pentru Proiectului de Infrastructură şi Investiţii Străine.
    Cesiunea se va realiza în două etape, într-o primă etapă urmând să aibă loc transferul unei cote de 3,6858% din capitalul social al RMGC către Minvest sau un succesor al acesteia, rezultând o participaţie a statului român de 23%.
    Transferul se va realiza cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: Acordul de mediu privind implementarea proiectului a fost emis şi aprobat prin Hotărâre de Guvern şi nu conţine modificări semnificative faţă de proiectul prezentat şi propus prin raportul EIM şi studiul de fezabilitate; proiectul de lege privind unele măsuri prealabile exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România, care conţine în anexă prezentul acord a intrat în vigoare.
    Cea de-a doua etapă prevede transferul unei cote de 2% la capitalul social al RMGC către Minvest sau către un succesor al acesteia, sub condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor evenimente: au fost emise în termene care nu au înregistrat întârzieri semnificative faţă de termenele prevăzute în calendarul de autorizare toate autorizaţiile conform legii pentru începerea fazei de operare (exploatare) comercială a proiectului, iar acestea nu conţin modificări substanţiale negative faţă de specificaţiile proiectului.
    Proiectul menţionează că părţile convin ca statul român să îşi menţină cota de participare la capitalul social al RMGC la nivelul de 25% pe toată durata de valabilitate a licenţei de exploatare.
    „Statul român şi acţionarul minoritar al RMGC controlat de statul român nu sunt obligate să contribuie financiar la majorările capitalului social al RMGC, cu excepţia cazului în care o astfel de majorare de capital este impusă de prevederile legale sau este necesară pentru a se evita dizolvarea societăţii. În lipsa unor disponibilităţi financiare ale statului român sau a acţionarului minoritar al RMGC controlat de statul român, GBU se angajează să-i ofere împrumuturi cu dobânda pentru realizarea aportului la capitalul social şi menţinerea cotei de participare la acesta. În termen de 30 de zile de la realizarea condiţiilor menţionate, acţionarii RMGC au obligaţia de a încheia actele de cesiune, de a înregistra la registrul comerţului cotele de participare la capitalul social al RMGC şi de a modifica corespunzător prevederile actului constitutiv al RMGC”, se menţionează în proiect.
    Potrivit documentului, în vederea asigurării unei permanente informări a statului român cu privire la activităţilor desfăşurate de RMGC, reprezentanţii acţionarului minoritar controlat de statul român vor fi convocaţi să participe la toate adunările generale ale acţionarilor, precum şi ale forului executiv al companiei (consiliul de administraţie). Consiliul de Administraţie va fi format din nouă membri, din care şase nominalizaţi de GBU şi trei de statul român.

  • Senatul va marca aniversarea a 150 de ani de la înfiinţare prin organizarea mai multor evenimente

    Senatul va marca aniversarea a 150 de ani de la înfiinţare prin organizarea mai multor evenimente

    Biroul Permanent al Senatului a aprobat un memorandum intern prin care se propune marcarea împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Senatului României, în anul 2014, prin organizarea mai multor evenimente.

    “Având în vedere data constituirii sale, Senatul României este una dintre cele mai vechi instituţii parlamentare similare din Europa. Înfiinţat prin “Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, act aprobat prin plebiscitul din luna mai şi promulgat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la data de 3/15 iulie 1864, Senatul României şi-a deschis lucrările, pentru prima dată, pe 6 decembrie 1864. Astfel, în anul 2014, Senatul aniversează 150 de ani de la înfiinţarea sa”, se precizează în memorandumul intern.

    Conducerea Senatului a aprobat, prin decizia de marţi, ca anul viitor să fie organizate, sub egida Senatului, sesiuni ştiinţifice în parteneriat cu mediul academic, organizarea unor expoziţii tematice de carte/documente sau fotografii referitoare la istoria instituţiei (acestea urmând să fie organizate prin Biblioteca Senatului, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie al Municipiului Bucureşti şi Arhivele Naţionale), precum şi organizarea unei şedinţe solemne a Senatului, la care să fie invitaţi, pe lângă actualii senatori, şi foşti preşedinţi de Senat, reprezentanţi ai autorităţilor statului, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice acreditate în România, dar şi oficialităţi europene.

    De asemenea, se doreşte elaborarea unei lucrări dedicate activităţii desfăşurate de Senat, funcţiilor şi rolului său, de la înfiinţare şi până în prezent (atât prin resurse interne, precum şi cu sprijinul unor instituţii de profil), elaborarea de pliante sau broşuri de prezentare şi popularizare a istoriei şi activităţii Camerei Superioare a Parlamentului, precum şi realizarea unei emisiuni filatelice tematice.

    La nivel extern, se propune ca prin sprijinul Institutului Cultural Român să fie organizate sesiuni de comunicări ştiinţifice şi expoziţii.

    Totodată, se are în vedere organizarea, la Bucureşti, a unei sesiuni a Asociaţiei Senatelor din Europa dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Senatului României.

    Nu în ultimul rând, se doreşte organizarea unor vizite în Senat sub egida “Porţi deschise”, precum şi organizarea unor vizite ale tinerilor în cadrul cărora aceştia să simuleze dezbateri parlamentare în sala de plen a Senatului.

    În memorandumul intern se mai precizează faptul că secretarul general adjunct al Senatului, Dan Mihalache, va constitui un grup de lucru şi va prezenta Biroului Permanent un proiect de buget, care urmează să fie inclus în proiectul de buget al Senatului pentru anul 2014.

  • Impozit pe sărăcia ţăranilor

    Impozitarea agricultorilor, în situaţia în care agricultura românească nu a reuşit să devină cât de cât performantă, este o măsură a guvernului Ponta care va amputa o serie de proiecte pe cale de a fi fost pornite de agricultori.

    Agricultorii români plătesc începând din acest an impozit pe venit de 16% şi contribuţie pentru sănătate de 5,5% pe o sumă pe care guvernul estimează că aceştia ar câştiga-o din cultivarea terenurilor şi creşterea animalelor. Sunt exceptaţi de la plata impozitului şi a CAS-ului agricultorii care au mai puţin de două hectare cultivate cu cereale, 1,5 hectare cu leguminoase, 0,5 hectare de vie. La fel, agricultorii care au mai puţin de trei vaci, nouă oi, cinci porci.

    Potrivit datelor APIA, 80% din terenurile agricole din România sunt în proprietatea persoanelor fizice. Conform aceleiaşi surse, 670.000 de agricultori primesc anual subvenţii, anul acesta subvenţia de la UE fiind de 142 de euro la hectar.

    Subvenţionarea agriculturii româneşti din fonduri europene a crescut de la un an la altul, însă aceasta nu a condus la o dezvoltare constantă şi durabilă a acestui sector extrem de important al economiei. În fiecare an, aproape un milion de hectare de teren arabil rămân nelucrate, costurile fiind prea mari în raport cu veniturile, în special pentru micii producători agricoli, care nu au resurse financiare pentru investiţii.

    Suprafaţa agricolă totală a României este de 13 milioane de hectare, din care peste 8 milioane de hectare este teren arabil. În ultimii ani, au fost vândute străinilor peste 700.000 de hectare de teren agricol, ceea ce ne situează pe primele locuri în Europa. Începând cu anul viitor, tranzacţiile cu terenuri agricole vor fi liberalizate. În faţa acestei perspective, preşedintele Traian Băsescu a declarat în mai multe rânduri că ar trebui înfiinţată o agenţie a statului cu drept de preemţiune pentru cumpărarea de terenuri agricole.

    În situaţia în care statul român nu a făcut aproape nimic timp de douăzeci de ani pentru sprijinirea agricultorilor şi agriculturii, e greu de presupus că actuala putere politică va înfiinţa o agenţie prin care să se încarce cu probleme rămase nerezolvate de două decenii, de la proiectarea unui sistem de irigaţii până la investirea în utilaje agricole performante şi construirea unor depozite pentru cereale, legume, fructe etc.

    Deocamdată, un nou sprijin pentru agricultură ne vine tot din partea Uniunii Europene. Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a declarat că începând de anul viitor, pentru a fi încurajaţi să-şi arendeze terenurile nelucrate, proprietarii acestora vor primi un plus de 20% din subvenţia de la UE. Această măsură va conduce la scăderea semnificativă a terenurilor lăsate pârloagă de ani de zile.

    Politicienii acuză faptul că valoarea medie a subvenţiei pentru agricultură în Uniunea Europeană este de două ori mai mare decât li se acordă agricultorilor români. Performanţa din agricultura românească este însă şi ea mult sub media europeană, iar subvenţia, oricât ar fi de mare, nu poate ţine locul unor politici guvernamentale coerente de dezvoltare a sectorului agricol.

    Populaţia rurală este în mare parte îmbătrânită, iar tinerii care mai trăiesc la sate nu muncesc efectiv pe câmp, ci cumpără produsele celor în vârstă la preţuri mici, pentru a le revinde în pieţele oraşelor la preţuri duble.

    Programul de revenire a tinerilor la sate pentru a se ocupa de agricultură, prin acordarea unor fonduri guvernamentale, nu şi-a dovedit până acum eficienţa. Impozitarea agricultorilor, în situaţia în care agricultura românească nu a reuşit să devină cât de cât performantă, este o măsură a guvernului Ponta care va amputa o serie de proiecte pe cale de a fi fost pornite de agricultori.

  • Ponta: Roşia Montană, un proiect controversat; nu sunt convins de el

    Premierul Ponta a declarat, vineri, că proiectul Roşia Montană, care va intra în dezbatere parlamentară în această toamnă, este unul extrem de controversat, de care personal nu este convins, el arătând că parlamentarii PSD nu vor da un vot politic, ci vor vota fiecare potrivit propriei conştiinţe. “E un singur proiect în această toamnă asupra căruia realmente eu nu o să cer şi chiar o să rog liderii de grup să nu avem o decizie a grupului. Realmente fiecare va vota după propria conştiinţă, cum crede că e mai bine pentru alegătorii săi”, a spus Ponta. “E un proiect extrem de controversat, nici eu nu sunt convins de el, mă refer la Roşia Montană. Mă gândeam însă că tocmai un proiect atât de controversat nu poate fi decis de Guvern, ci poate fi decis doar de către cei care îi reprezintă pe toţi cetăţenii României, şi aceia sunteţi numai dumneavoastră”, a adăugat Ponta.
    Proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană a fost aprobat în şedinţa de marţi a Guvernului şi va fi transmis Parlamentului spre adoptare.
    Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării. Investitorul va plăti Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având opţiunea de a solicita companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenţei să se facă în natură, conform proiectului. Conform draftului citat, participaţia statului va creşte la 25% în două etape, ambele condiţionate de îndeplinirea cumulativă de către autorităţile române a mai multor obligaţii.
    În ceea ce priveşte beneficiile statului român, cele două părţi estimează că proiectul Roşia Montană va genera pentru bugetul de stat şi bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari şi un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un preţ de referinţă de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru România fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari, în condiţiile menţinerii parametrilor relevanţi ai legislaţiei fiscale incidente din România, a preţului aurului, a costurilor aferente lucrărilor, serviciilor şi produselor necesare exploatării miniere, precum şi a prevederilor planului de afaceri al RMGC asumat public conform regulilor pieţei de capital.
    Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,69% din acţiuni. În spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan. Compania deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
    Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de “exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul. Gabriel Resources a transmis atunci că negociază cu Guvernul creşterea participaţiei statului la Roşia Montană Gold Corporation de la 19,31% la maximum 25% şi a redevenţei plătite de la 4% la 6%. Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.

  • Pachetul de servicii medicale de bază trebuie însoţit de unul din asigurările private

    Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, consideră că pachetul de servicii medicale de bază trebuie însoţit de un pachet de servicii medicale suplimentare din asigurările private de sănătate, el spunând că nu s-a stabilit însă dacă asigurările private de sănătate vor fi facultative sau obligatorii.
    Nicolăescu a spus joi, la Constanţa, la o dezbatere regională pe tema proiectelor de acte normative lansate de minister în dezbatere publică, faptul că pachetul de servicii medicale de bază reprezintă temelia sectorului sanitar.

    “Pachetul de servicii medicale de bază înseamnă temelia sectorului sanitar. (…) Spun că e temelia pentru că el va schimba complet modul în care cetăţeanul nu mai este minţit, în care cetăţeanului i se spune adevărul, ce poate să primească din banii pe care România îi are pentru sănătate. Până acum le-am zis că le dăm tot şi el ştie că nu ia decât puţin şi de fiecare dată ia cu plata informală, ca să nu spun şpagă, şi nici atunci nu ia ca lumea, şi că vine cu medicamente de acasă, că vine cu materiale sanitare de acasă pentru că noi minţim, îi spunem că-i dăm tot, dar noi ştim că banii nu ajung şi cu toate astea nu schimbăm sistemul. Pachetul de bază e temelia schimbării în sectorul sanitar românesc. (…) Ne putem permite să creştem taxele? Nu. Trebuie să colectăm mai mult, dar în acelaşi timp să cheltuim mai eficient banii pe care îi avem”, a afirmat ministrul Sănătăţii.

    El a menţionat că pachetul de servicii medicale de bază trebuie completat de un pachet de servicii medicale suplimentare din asigurările private de sănătate. “Strategia noastră este ca pachetul de servicii medicale de bază să fie însoţit obligatoriu de pachetul de servicii medicale suplimentare din asigurări private de sănătate. Şi aici nu am luat încă decizia, va trebui să o luăm în foarte scurt timp, dacă asigurările private de sănătate vor fi facultative, voluntare sau obligatorii”, a explicat Eugen Nicolăescu, susţinând că acele două pachete vor asigura mai mult decât se asigură acum în mod real pentru pacienţi. El a precizat că în prezent se lucrează la estimări şi simulări, iar o decizie în acest sens ar putea fi luată până la sfârşitul lunii septembrie.
    Nicolăescu a menţionat că de pachetul de servicii medicale de bază vor beneficia toţi cetăţenii, fie că sunt asiguraţi, fie că sunt neasiguraţi, iar în acest pachet vor fi incluse servicii de prevenţie, servicii de urgenţă, programe naţionale, majoritatea serviciilor oferite de medicul de familie. “Toate serviciile esenţiale vor fi incluse în pachetul de bază”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

  • Românii din Siria să părăsească „imediat” ţara – „pericol major”

    Românii aflaţi în Siria sunt sfătuiţi de Ministerul Afacerilor Externe, printr-o atenţionare postată pe site-ul instituţiei, să părăsească această ţară “cât mai curând posibil prin mijloacele de transport încă operaţionale”.
    “Având în vedere că situaţia de pe întreg teritoriul Siriei a cunoscut o deteriorare majoră în ultima perioadă, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care se mai află în această ţară să o părăsească cât mai curând posibil prin mijloacele de transport încă operaţionale”, atenţionează MAE.
    Diplomaţia română explică faptul că forţele înarmate ale opoziţiei sunt concentrate în zone aglomerate şi dens populate.
    “În acţiunea de reprimare, forţele guvernamentale utilizează inclusiv armament greu şi aviaţie militară. Pe fondul deteriorării accelerate a situaţiei, pe linie de securitate, există temeri legate de posibilitatea declanşării unor violenţe extreme, de amploare mai mare decât cele care au avut loc la Homs, Hama şi Alep”, avertizează MAE.
    Conform deciziei Consiliului UE din iulie 2012 privind trecerea companiei de stat “Syrian Airlines” pe lista de sancţiuni a UE, singurele rute de evacuare ale cetăţenilor români din Siria sunt cele terestre, spre statele vecine, în primul rând spre Liban, apoi spre Iordania şi Turcia, arată sursa citată.
    La această oră nu mai există nici o cursă directă către România, precizează MAE.
    “Cetăţenii români sunt avertizaţi că există în continuare riscul ca autostrăzi importante (Tartous-Latakia, Latakia-Alep, Homs-Alep şi Damasc-Iordania) să fie temporar închise. Legăturile de comunicaţie în Siria pot suferi unele întreruperi sau limitări. Există, de asemenea, riscul de producere de atacuri teroriste în locuri publice. Cetăţenilor români care se află încă pe teritoriul acestui stat le este recomandat să evite în totalitate deplasările în localităţile Alep, Daraa, Deir Ezzour, Hama, Homs, Idleb şi Damasc”, adaugă diplomaţia de la Bucureşti.
    Românii care ignoră avertismentele MAE şi se deplasează în zone de risc sunt atenţionaţi că o fac “pe propria răspundere” şi “vor suporta consecinţele unor astfel de călătorii”, având în vedere că, de la caz la caz, pot interveni limitări privind posibilităţile de intervenţie ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră în situaţii de urgenţă, se mai arată în mesajul postat pe site.
    Cetăţenii români prezenţi pe teritoriul Siriei sunt sfătuiţi să contacteze Ambasada României la Damasc (prin telefon, fax sau internet), pentru a-şi înregistra prezenţa şi transmite propriile coordonate, precum şi pe cele ale rudelor lor, astfel încât, în eventualitatea unei situaţii de urgenţă, să poată beneficia, la cerere, de asistenţa statului român.
    În cadrul Departamentului Consular funcţionează o linie telefonică +40.21.319.21.37 la care cetăţenii români afectaţi de actuala situaţie din Siria pot suna 24/24, pentru asistenţă şi informaţii consulare.

  • Şomajul s-a redus cu 56.000 de persoane în primul semestru al anului

    Şomajul s-a redus cu 56.000 de persoane în primul semestru al anului

    Un număr de 333.000 de persoane au intrat în şomaj în primul semestru al anului 2013 şi au ieşit 389.000 de persoane, prin urmare, şomajul s-a redus cu 56.000 de persoane, se arată într-un comunicat emis de Executiv.

    Guvernul precizează că datele privind “situaţia reală a şomajului din România” din primul semestru al acestui an sunt bazate pe “informaţiile corecte” furnizate de Comisia Naţională de Prognoză şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

    Astfel, în luna iunie 2013, faţă de decembrie 2012, a crescut numărul salariaţilor cu 70,6 mii persoane. Au încetat activitatea 22,6 mii persoane, ponderea cea mai mare fiind în industria energetică (5,5 mii persoane), intermedieri financiare şi asigurări (3,5 mii persoane), industria metalurgică (2 mii persoane), substanţe chimice (1,1 mii persoane). Pe de altă parte, au început activitatea 93,2 mii persoane, cei mai mulţi angajaţi noi fiind în activităţi de servicii suport (21,6 mii persoane), construcţii (11,3 mii persoane), agricultură (9,5 mii persoane), hoteluri şi restaurante (9,4 mii persoane), industria alimentară (2,8 mii persoane), precizează sursa citată.

    “Faptul că în construcţii a crescut numărul angajaţilor, atât în iunie faţă de decembrie (de la 344,8 mii la 356,1 mii), cât şi iunie 2013 faţă de iunie 2012 (cu 2,9 mii persoane), arată că nu a existat o influenţă negativă a politicii bugetare privind investiţiile. Totodată, faptul că principalele sectoare în care s-a redus numărul salariaţilor sunt sectoare cu salariu de ramură peste salariul mediu pe economie arată că nu a existat o influenţă negativă a politicii de creştere substanţială a salariului minim”, susţine Executivul.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni că relansarea investiţiilor din bani europeni şi de la bugetul de stat trebuie să fie o prioritate majoră a Guvernului, trăgând totodată un semnal de alarmă cu privire la faptul că şomajul este în creştere.

  • Rata şomajului a început să scadă în august

    Rata şomajului a început să scadă în august

    Rata şomajului a început să scadă în luna august, în condiţiile în care 1.000 de absolvenţi au fost deja încadraţi, a arătat ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu.
    Aceasta a explicat, totodată, că este posibil ca şomajul să fi crescut în luna iulie ca urmare a faptului că toţi absolvenţii care nu au luat Bacalaureatul se înscriu la şomaj.
    Reacţia ministrului de resort vine după ce preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că cifra şomajului pe luna iulie ar putea atinge 8% pe măsurători ESA, prag pe care şeful statului l-a considerat „extrem de riscant”.
    „Este posibil ca în luna iulie şomajul să crească şi pe această metodă (ESA – n.r.) aşa cum a crescut şi şomajul pe care îl urmăreşte agenţia noastră de şomaj, pentru că în lunile iunie şi iulie se înscriu la şomaj toţi absolvenţii care nu şi-au luat Bac-ul şi bineînţeles că nici nu-şi găsesc a doua zi un loc de muncă. Dacă rata şomajului a fost 7,6% în iunie, este posibil ca în luna iulie, cu intrarea a circa 40.000 tineri absolvenţi în şomaj, să crească puţin, dar vă spun că din august a început să scadă pentru că au şi început să crească angajările. 1.000 de absolvenţi au fost încadraţi”, a arătat Mariana Câmpeanu.
    Aceasta a explicat că cifrele pe ESA sunt diferite de cifrele de şomaj ale agenţiei româneşti de profil şi, în general, sunt mai mari cu două-trei procente, pentru că iau în calcul şi persoanele în căutare de lucru şi disponibile a accepta în următoarele două săptămâni un loc de muncă. Cifrele ESA se bazează pe anchetă şi pe răspunsul pe care îl dau aceste persoane.
    „Până la data de 25 august vă spun că şomajul e în scădere pe metoda pe care o foloseşte agenţia naţională de şomaj şi probabil că va fi şi pe metoda ESA în august”, a subliniat Câmpeanu.
    Pe de altă parte, ministrul citat a precizat că şomajul este un semnal de alarmă pe care toată lumea trebuie să îl ia în serios, iar o creştere a şomajului înseamnă că mediul economic a fost influenţat de măsurile economice care s-au luat în ultimii patru ani.
    „Niciodată o măsură economică nu o să aibă un rezultat în prima lună, în a doua sau poate nici în primul an. Dacă acum creşte şomajul, este ca urmare a măsurilor economice luate de faimosul Guvern Boc. Ceea ce se întâmplă la Oltchim şi la alte unităţi din economia României este foarte clar un rezultat al activităţii mai multor ani”, a precizat ministrul Muncii.
    Referitor la afirmaţia şefului statului potrivit căreia cifra de 8% pentru şomaj nu a fost înregistrată nici în perioada de criză, ministrul Muncii a arătat că în anul 2010 şomajul a fost de 8,12%, 8,36% sau chiar 8,39% după metoda înregistrată de agenţia românească de ocupare a forţei de muncă, deci undeva în jur de 10% după ESA.
    În context, Mariana Câmpeanu a amintit o serie de măsuri luate de Executiv pentru crearea de locuri de muncă, referindu-se la Legea uceniciei la locul de muncă, legea care asigură absolvenţilor de studii superioare căpătarea unei experienţe ca să se poată angaja, sau Legea zilierilor.
    Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni că relansarea investiţiilor din bani europeni şi de la bugetul de stat trebuie să fie o prioritate majoră a Guvernului, trăgând totodată un semnal de alarmă cu privire la faptul că şomajul este în creştere.
    “Relansarea investiţiilor din bani europeni şi de la bugetul de stat trebuie să fie o prioritate majoră a Guvernului. Nu se poate să priveşti o creştere cu 29.000 de persoane a şomajului în perioadă de vară, când foarte multe locuri de muncă sunt în zona serviciilor sezoniere. Ar fi fost de aşteptat o scădere a şomajului, măcar pe perioada verii”, a spus Băsescu într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni.
    Potrivit acestuia, şomajul pe luna iulie ar putea atinge 8%, motiv pentru care crearea de locuri de muncă este esenţială.
    “În luna iunie şomajul pe măsurători ESA era 7,6%, dar în iulie România a mai înregistrat un plus de 29.000 de şomeri, ceea ce – îmi permit să anticipez – ne va arăta atunci când se va analiza la nivelul Eurostat şomajul în România, cifra pentru iulie va fi undeva în jur de 8%, undeva între 7,95 – 8,5%. Este un prag extrem de riscant şi crearea de locuri de muncă este esenţială”, a subliniat preşedintele.

  • Măsurare a performanţei administraţiei publice prin statistici oficiale

    Institutul Naţional de Statistică derulează un proiect complex de creare a unui sistem de indicatori de monitorizare şi evaluare a performanţei sectorului public, sprijinit prin statistici oficiale.

    În urma unui dialog iniţiat cu reprezentanţii administraţiei publice locale şi centrale a fost identificat un prim set de indicatori de performanţă, necesari proiectării şi implementării componentei statistice a proiectului, care vor constitui suport pentru autorităţile publice locale şi centrale în fundamentarea diferitelor strategii, programe şi politici publice de dezvoltare la nivel local şi pentru evaluarea rezultatelor, informează, luni, INS.

    Necesităţile de date statistice la nivel de localitate au fost identificate şi prin intermediul unui chestionar online, care poate fi accesat pe site-ul institutului.

    “Informaţia financiară este, de cele mai multe ori, cea mai larg utilizată pentru fundamentarea politicilor publice şi urmărirea rezultatelor acestora. În măsură cel puţin egală, informaţia non-financiară devine un instrument esenţial pentru înţelegerea performanţei sectorului public şi a modului în care sunt alocate şi utilizate resursele. Ambele servesc responsabilizării atât a autorităţilor publice, dar şi a celor pe care îi deservesc.Într-un context al practicilor naţionale şi internaţionale de utilizare a datelor statistice oficiale în evaluarea performanţei sectorului public, care sunt diverse şi în continuă dezvoltare, Institutul Naţional de Statistică îşi propune să aducă propria contribuţie. Un prim pas a fost făcut pentru cunoaşterea şi evaluarea necesităţilor informaţionale ale administraţiei publice locale şi centrale pentru caracterizarea performanţei în sectorul public”, menţionează INS, într-un comunicat.

    În acest sens, în perioada 15 iulie – 23 august, INS a organizat zece seminarii regionale şi 11 mese rotunde cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale, în centrele celor opt regiuni de dezvoltare şi la sediul institutului, reunind peste 800 de participanţi.

    Ele au avut ca obiective identificarea ariilor informaţionale de interes la nivel local şi central, precum şi a posibilităţilor tehnice de care dispun autorităţile locale pentru colectarea, furnizarea, analiza şi raportarea de statistici relevante pentru monitorizarea şi evaluarea performanţelor administraţiei publice.

    Aceste obiective răspund unui principiu fundamental al statisticii oficiale: datele statistice oficiale trebuie să răspundă necesităţilor celor cărora li se adresează, adică tuturor categoriilor de utilizatori, se subliniază în comunicatul INS.

    Proiectul “Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice de măsurare a performanţelor administrative – baze de date, metodologii, instrumente de modernizare şi standardizare a tehnicilor de raportare statistică şi de caracterizare a performanţelor administraţiei publice” este complex ca arie de cuprindere şi platformă tehnologică şi este finanţat prin Programul Operaţional “Dezvoltarea Capacităţii Administrative”.

  • Ucraina vrea să înceapă să importe gaze naturale din România în luna octombrie

    Ucraina speră să semneze în toamnă un acord privind furnizarea de gaze naturale în sistem invers cu Slovacia şi România, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavytsky, transmite Interfax.

    Iniţial, acordul cu Slovacia trebuia semnat la finele lunii iunie, iar ulterior la începutul lunii iulie, însă de ambele date au fost amânate din motive neprecizate.

    „Sunt încrezător că în septembrie vom semna un acord cu partenerii noştri din Slovacia, iar în octombrie sperăm să semnăm un acord cu România”, a declarat Stavytskiy într-o conferinţă de presă.

    Ucraina importă aproximativ 60% din necesarul său de gaze naturale din Rusia, însă autorităţile de la Kiev încearcă să reducă dependenţa de gazele naturale ruseşti. Ucraina achiziţionează deja gaze naturale de la compania germană RWE, iar aceste gaze sunt importate via Polonia şi Ungaria.

    La începutul lunii iunie, Ucraina a început discuţiile cu România în legătură cu posibilitatea livrărilor de gaze naturale în sistem invers. Anterior, societatea care operează sistemul de gazoducte din Ucraina, Ukrtransgaz, a propus Slovaciei să utilizeze una dintre cele patru conducte dintre cele două ţări în sistemul invers, ceea ce ar permite Ucrainei să cumpere o cantitate de cel puţin 10 miliarde metri cubi de gaze naturale de pe pieţele spot din Europa via Slovacia.