word-monitor

Category: National

  • Alţi doi militari români au murit în Afganistan

    Alţi doi militari români au murit în Afganistan

    Doi militari români au decedat duminică seară în Afganistan în urma exploziei unui dispozitiv improvizat, informează MApN. Cei doi militari au fost răniţi în Afganistan duminică, în jurul orei 22.00, ora României, în explozia unui dispozitiv improvizat, pe timpul executării unei misiuni de patrulare. Cei doi au fost transportaţi la spital cu un elicopter de evacuare medicală. În jurul orei 23.00, ora României, ca urmare a rănilor deosebit de grave, cei doi militari au decedat.

    Cei doi militari care şi-au pierdut viaţa duminică ridică la 25 numărul românilor decedaţi în teatrele de operaţii. Alţi 122 au fost răniţi. În Afganistan mai sunt 1.029 de militari români, majoritatea în provincia Zabul.

    Odată cu decizia retragerii trupelor din Afganistan, numărul militarilor care îndeplinesc misiuni scade treptat. Astfel, până la începutul anului 2014 vor mai fi aproximativ 1.000 de oameni în Afganistan, majoritatea ofiţeri de instrucţie.

    “Conform planificării NATO, vom asigura în continuare unităţi şi militari români pentru îndeplinirea misiunilor în Afganistan, dar sigur începând din anul 2014 cu o reducere semnificativă. (…) Probabil în prima parte a anului viitor vom avea undeva la vreo mie de militari şi din semestrul II, doar militari, mai ales ofiţeri la nivel de instrucţie, dar asta vom şti mai exact după ce se realizează planificarea NATO la nivelul forţelor NATO şi al forţelor internaţionale care acţionează în Afganistan”, declara ministrul Apărării, Mircea Duşa.

    Potrivit demnitarului, efectivele din Afganistan au fost reduse începând cu acest an, diferenţa dintre începutul de an şi semestrul al doilea fiind de circa 300 de militari.

    Þara noastră mai are alţi 60 de militari care îndeplinesc misiuni specifice în Kosovo şi 36 în Bosnia-Herţegovina.

    Anul trecut, România a împlinit zece ani de când a primit oficial invitaţia de a deveni membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), summitul NATO de la Praga, desfăşurat pe 21 şi 22 noiembrie 2002, însemnând un pas important în evoluţia celei mai puternice organizaţii de apărare colectivă din istorie.

    Participarea României la operaţiuni de menţinere a păcii şi de stabilizare în regiuni de conflict din Balcani şi Afganistan şi angajamentul ferm de a se alătura luptei împotriva terorismului au constituit argumente puternice pentru invitarea României să adere la NATO.

    Avansaţi în grad post-mortem

    Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a semnat ordinele de avansare la gradul de sublocotenent post-mortem a plutonierului Adrian Postelnicu şi la gradul de aspirant a maistrului militar clasa a III-a Vasile Claudiu Popa, care şi-au pierdut viaţa sub culorile Drapelului naţional, în timpul executării unei misiuni de luptă în teatrul de operaţii din Afganistan.

    De asemenea, ministrul Apărării Naţionale a înaintat preşedintelui României propunerea de decorare a celor doi ofiţeri post-mortem cu Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Cavaler, pentru militari, cu însemn de război, informează MApN.

    Luni, la ora 14,00, în toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional au fost organizate ceremonii militare şi religioase de comemorare pentru cei doi eroi.

    Maistrul militar clasa a III-a Vasile Claudiu Popa, în vârstă de 28 de ani, era căsătorit, se afla la a doua misiune în Afganistan şi era angajat al MApN din anul 2006. Era decorat cu Emblema de Onoare a Statului Major General, Medalia NATO article V şi cu Emblema de Onoare a Forţelor Navale.

    Plutonierul Adrian Postelnicu, în vârstă de 34 de ani, era la prima misiune în Afganistan şi era angajat al MApN din anul 2009. Era decorat cu Emblema de Onoare a Forţelor Navale.

    Cei doi erau membri ai Grupului naval de forţe pentru operaţii speciale şi executau o misiune de luptă în estul Afganistanului.

    Până miercuri vor ajunge în ţară

    Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a declarat luni că MApN este pregătit să trimită un avion militar în Afganistan pentru a readuce în ţară trupurile celor doi militari români care şi-au pierdut viaţa în urma exploziei unei bombe artizanale.

    Ministrul a subliniat faptul că pentru a trimite acest avion este nevoie de obţinerea unor aprobări (de survolare şi aterizare), cel mai probabil trupurile celor doi militari români urmând a fi aduse în ţară până miercuri.

  • 20.000 de români vor merge în Bulgaria la iarnă

    Circa 20.000 de turişti români vor vizita staţiunile montane din Bulgaria în sezonul de iarnă 2013/2014, o bună parte dintre ei alegând rezervări tip early booking, conform estimărilor consultanţilor Travel Planner.

    În pofida situaţiei economice precare, dominată de criză, touroperatorii estimează că numărul românilor care vor consuma pachete turistice în afara graniţelor va creşte în continuare, cele mai căutate staţiuni montane în care românii vor să meargă în sezonul de iarnă fiind Bansko, Borovets, Pamporovo, se arată într-un comunicat al Travel Planner.

    Numărul turiştilor români care aleg staţiunile montane din Bulgaria va înregistra o uşoară creştere, însă majoritatea turiştilor străini care optează pentru acestea provin din Marea Britanie şi Irlanda, Rusia şi Grecia.

    Ofertele pentru revelion la Bansko, la un hotel de 4 stele, încep de la 195,5 euro/persoanăpentru 5 nopţi cu demipensiune. De asemenea, ofertele pentru vacanţa de iarnă a copiilor, plăteşti 6 nopţi, stai 7, începând cu 31 ianuarie, au preţuri de la 140 euro de persoană.

    Ofertele tip plăteşti 5 nopţi, stai 7, cu early booking, începând cu 1 martie, pot fi cumpărate în prezent de la 170 de euro de persoană cu demipensiune.

    Travel Planner este un proiect românesc, înfiinţat în 2007, o agenţie de turism specializată pe destinaţia Bulgaria. Din 2009, touroperatorul Travel Planner este membru al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

  • 5,4% din adolescenţii români se droghează

    Un studiu realizat de UNICEF şi CURS relevă că 5,4% din adolescenţii români cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani se droghează.
    “În rândul adolescenţilor consumatori de droguri, aproape toţi cei intervievaţi au declarat că au consumat alcool şi tutun cel puţin o dată în viaţă”, a afirmat reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, cu ocazia lansării studiului.
    Blanchet a arătat, la o conferinţă de presă, că 14 ani este vârsta de iniţiere în consumul de alcool, tutun şi droguri, iar în rândul consumatorilor de droguri vârsta medie de iniţiere variază între 11 şi 15 ani.
    “Adolescenţii sunt o resursă, nu o problemă, dar ei sunt pierduţi între politicile destinate copiilor şi tinerilor. Acest studiu este o premieră pentru România şi arată că adolescenţa este o vârstă cu nevoi încă necunoscute şi nesoluţionate în totalitate. Există categorii de adolescenţi cu un grad mai mare de probleme, şi mă refer la cei cu dizabilităţi proveniţi din comunitatea romă, cei instituţionalizaţi, dependenţii de droguri”, a mai spus Blanchet.
    Studiul lansat marţi mai arată că vârsta medie la care adolescenţii au avut prima relaţie sexuală este de 15 ani şi jumătate. În cazul romilor acest lucru s-a întâmplat la 14 ani. În rândul adolescenţilor consumatori de droguri relaţia sexuală a început la o vârstă medie de 13 ani şi jumătate.
    Prezent la conferinţa de lansare a studiului, ministrul Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu, a dat câteva soluţii pentru diminuarea unor astfel de probleme: mai multe ore de educaţie fizică la şcoală şi în particular, cât şi introducerea unor ore obligatorii de educaţie sanitară în şcoli şi licee.
    “Susţin demersul şi implicarea UNICEF în ceea ce priveşte problemele pe care le au adolescenţii. (…) Acest studiu este o formă benefică pentru a consulta activitatea adolescenţilor şi suntem onoraţi şi bucuroşi că beneficiem de expertiza lor”, a spus Bănicioiu.
    UNICEF discută cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei pentru a preveni abandonul în comunitatea romă şi cu Ministerul Tineretului şi Sportului în vederea dezvoltării unor centre pentru tineret, a mai spus reprezentantul UNICEF, subliniind că există în prezent mai multe bariere în accesarea serviciilor dedicate tinerilor: rigiditate, birocraţie, costuri, lipsă de confidenţialitate.
    În raportul final al studiului se recomandă dezvoltarea educaţiei pentru sănătate, mai ales în şcoală, alocarea de resurse pentru intervenţii în vederea atenuării riscurilor colaterale ale consumului de droguri, sexului comercial şi ale altor conduite nesănătoase.
    Datele Institutului de Statistică arată că în România trăiesc peste două milioane de adolescenţi (9,43% din populaţia ţării) cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani. Cei mai mulţi sunt băieţi (51,22%).

  • Relaţia dintre educaţie şi calitatea unei democraţii

    Relaţia dintre educaţie şi calitatea unei democraţii

    În ciuda declaraţiilor de bune intenţii, educaţia nu este tot timpul pe placul oamenilor politici, deoarece oamenii bine educaţi sunt primii care pretind clarificări şi care declanşează mişcări de protest.
    Cu ocazia deschiderii noului an şcolar, preşedintele Traian Băsescu, a adresat un mesaj în care a spus printre altele: „Nu putem vorbi despre democraţie consolidată fără o educaţie de calitate”. Este perfect adevărat. Preşedintele are dreptate să facă o corelaţie între democraţie şi nivelul de educaţie al cetăţenilor săi. Dar ce înseamnă o educaţie consolidată? În România acest lucru nu este foarte clar. De fapt astăzi, când vechea autoritate a şcolii s-a destrămat, nicăieri în lume nu este simplu de definit ce înseamnă o bună educaţie.
    Dar chiar dacă este greu de spus ce conţinuturi şi ce metode ar trebui să adopte, este limpede că o bună educaţie oferă individului în primul rând spirit critic. Într-o mai mare măsură decât o persoană needucată, una bine educată nu poate fi minţită şi convinsă uşor. Asta nu înseamnă că omul educat se pricepe la toate, de la sistemul de sănătate la minerit şi agricultură, dar el are capacitatea de a se informa mai uşor şi de a aprecia mai bine calitatea unei argumentaţii. El discerne mai rapid impostura sau reaua intenţie şi se poate orienta prin hăţişul de non-sensuri, contradicţii sau argumente sofistice. Un om educat este mai atent decât altul la ceea ce aş numi etica argumentaţiei, adică forţa de a accepta ceea ce e logic şi raţional, chiar şi atunci când merge împotriva propriilor interese.
    Dar poate şi mai importantă este capacitatea omului educat de a imagina empatic punctul de vedere al celuilalt şi de a îmbrăţişa mai multe perspective simultan. Fără această empatie, dialogul ar fi imposibil şi dacă la noi nu se dialoghează aproape deloc, dacă asistăm la discursuri complet paralele e şi din cauza unei educaţii insuficiente inclusiv în categoria celor ”educaţi”. Educaţia aduce cu sine inevitabil un anumit soi de relativism care interzice posturile rigide şi fanatismul de orice specie.
    Dar urmarea nu este tot timpul pe placul oamenilor politici, deoarece oamenii educaţi sunt primii care pretind clarificări şi care declanşează mişcări de protest. Iată de ce preşedintele Traian Băsescu a avut dreptate, deşi nu este clar dacă a înţeles până la capăt care sunt consecinţele afirmaţiei sale. Democraţia consolidată pretinde ca societatea să exercite un control eficient asupra guvernelor, prin dezbatere şi critică susţinută. Fără un control public permanent, guvernele tind să obţină putere nelimitată.
    Democraţia consolidată nu înseamnă că cei mulţi au dreptate mereu, ci că puterea politică este legată intim de mecanismul de dezbatere critică al societăţi şi că este receptivă la forţa argumentelor. Într-o democraţie consolidată un guvern este atent la protestele publice îndreptate împotriva măsurilor sale şi este dispus să facă corecturile necesare.
    O societate de oameni educaţi este în primul rând foarte exigentă şi, de aceea, ne putem întreba dacă preşedintele e conştient de consecinţele afirmaţiilor sale. Într-o societate inteligentă şi critică, un proiect ca acela de la Roşia Montană nu ar fi putut avansa atât de mult şi clasa politică s-ar fi ferit să se transforme în avocatul ei. Într-o societate educată şi cu pronunţat spirit critic un deputat care pledează pentru utilizarea cianurilor într-un sit ca acela de la Roşia Montană şi-ar fi pierdut demult onorabilitatea. În sfârşit, într-o democraţie consolidată ar fi de neconceput ca primul ministru să-şi schimbe opiniile cu 180°, într-o chestiune atât de sensibilă şi cu urmări atât de grave.
    Pe scurt, o societate educată nu ar fi îngăduit ca oamenii care se află astăzi în fruntea ţării să urce atât de sus şi să ia atâtea decizii greşite, bazându-se pe manipularea unor majorităţi apatice şi lipsite de spirit critic.

  • Garanţia de mediu depusă de RMGC pentru Roşia Montană este de 146 milioane dolari, anual

    Garanţia de mediu depusă de RMGC pentru Roşia Montană este de 146 milioane dolari, anual

    Garanţia de mediu pe care investitorul canadian o va depune, anual, în contul statului român pentru proiectul de la Roşia Montană este de 146 milioane de dolari, la care se adăugă o garanţie suplimentară, în caz de accident ecologic, în valoare de 25 milioane dolari, în fiecare an, a declarat Rovana Plumb, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

    „Rolul ministerului în acest proiect de lege (exploatarea de la Roşia Montană, n.r.) a fost să ne asigurăm că introducem toate standardele de mediu conform tuturor directivelor de mediu europene. Am introdus garanţii financiare de mediu, ceea ce nu exista în anii anteriori. Garanţia de mediu este de 146 milioane de dolari anual, ea urmând să fie reîntregită ori de câte ori se apelează la ea. Această garanţie de mediu va intra în vigoare înainte de pornirea proiectului. Aceşti bani sunt la dispoziţia statului român şi, în plus faţă de aceşti bani, pentru că ecologizarea zonei nu se poate face într-un singur an, mai avem o garanţie suplimentară pentru a preveni accidentele de mediu, în valoare de 25 milioane dolari anual. Aceste sume sunt puse la dispoziţia statului în fiecare an, pe toată perioada de exploatare. (…) Dacă investitorul reabilitează zona conform contractului, ei îşi iau banii înapoi, dar dacă intră în faliment, statul rămâne cu banii de garanţie”, a explicat ministrul Mediului.

    Potrivit oficialului, votul personal din Parlament în ceea ce priveşte subiectul Roşia Montană va depinde de părerea electoratului din colegiul din care face parte.

    „Nu mă dezic de ceea ce am zis în Parlamentul European, dar deîndată ce va exista o altă tehnologie, voi fi pentru aceasta. Sunt de acord şi susţin principiul de a face exploatări fără cianură, dar suntem obligaţi să ţinem cont de prevederile legale şi standardele europene. Votul meu din Parlament va depinde de modul în care cetăţenii m-au trimis în Parlament. Nu votez doar componenta de mediu, ci tot proiectul”, a spus Rovana Plumb.

    Guvernul a adoptat, în data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roşia Montană.

    Actul normativ prevede aprobarea unui acord în baza căruia acţionarul majoritar al proiectul minier aurifer, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al companiei. Participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă, astfel, la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4% în cazul celorlalte proiecte miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură.

    De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să  asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană.

    Textul adoptat de Guvern mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit, dar şi mandatarea unor entităţi publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.

    Conform planului de afaceri al acţionarului majoritar, implementarea şi desfăşurarea exploatării minereurilor auro-argentifere vor duce la crearea a 2.300 locuri de muncă în faza de construcţie şi 900 locuri de muncă în faza de operare.

    În 9 şi 10 septembrie a.c., senatorii Comisiei juridice şi cei ai Comisiei de administraţie au dat un vot negativ, în unanimitate, proiectului de lege referitor la Roşia Montană. Ulterior, premierul Victor Ponta a afirmat că, în cazul în care Parlamentul respinge proiectul de la Roşia Montană, licenţa de exploatare nu se va pune în aplicare.

  • Consiliul Fiscal estimează evaziunea fiscală la 14,5% din PIB-ul anului trecut

    Evaziunea fiscală a crescut în perioada de criză cu aproximativ 3 puncte procentuale din PIB, de la 11,2% în 2008 la 14% din PIB în 2012, dar în scădere faţă de 2010, când majorarea taxelor a dus la un nivel record al impozitelor neplătite, de 15,2% din PIB, potrivit raportului Consiliului Fiscal.
    Analiza are ca bază de plecare estimările Institutului Naţional de Statistică privind economia subterană, care s-a ridicat anul trecut la 24,5% din PIB, faţă de 19,5% din PIB în 2008, o diferenţă de 5 puncte procentuale în patru ani. Şi la acest capitol vârful a fost atins în 2010, cu un nivel de 24,8% din PIB. Ca valoare nominală, Consiliul Fiscal situează evaziunea fiscală la 81,14 miliarde lei, cu 40% mai mare decât în 2008, când se situa la 57,6 miliarde lei.
    Mai multe de jumătate din această sumă provine din evaziunea pe TVA, care reprezintă 8,32% din PIB. Evaziunea din TVA a cunoscut un nivel maxim în 2010, când a urcat până la 9,58% din PIB, după ce statul a decis creşterea cotei de la 19% la 24%, una dintre cele mai ridicate din Europa.
    Pe locul secund se plasează contribuţiile de asigurări sociale, cu venituri neîncasate de aproape 20 milliarde lei şi o pondere de 3,24% din PIB.
    “Contribuţiile la asigurările sociale contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de «muncă la negru» salariaţi în economia subterană). Acesta poate fi estimat pe baza datelor INS cu privire la numărul de salariaţi pe baza anchetei asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) şi numărul de salariaţi din cercetarea statistică privind costul forţei de muncă în unităţile economico-sociale. La nivelul anului 2012, în România erau circa 1,45 milioane salariaţi la negru, reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaţilor din economie”, se arată în raportul Consiliului Fiscal.
    În calculul evaziunii fiscale la CAS şi impozitul pe venit, s-a luat în calcul remunerarea salariaţilor aferentă valorii adăugate corespunzătoare muncii la negru şi sectorului informal (populaţie). În ceea ce priveşte evaziunea fiscală la impozitul pe profit, s-a luat în calcul estimarea INS cu privire la excedentul brut din exploatare din economia neobservată (ca proxy pentru profitul aferent economiei neobservate) şi ponderea acestuia în total excedent brut din exploatare din economie.
    Pentru evaziunea la accize şi “taxa pe viciu” la alcool şi ţigări, conform estimărilor Consiliului Fiscal, cea mai mare contribuţie o au ţigările, comerţul ilicit cu ţigări situându-se în medie la circa 20% din piaţă în perioada 2003-2012.
    Evaziunea la ţigări a crescut în 2006 la peste 36% din piaţă pe fondul introducerii “taxei pe viciu” şi creşterii accizelor (de la 16,5 euro/1000 ţigarete în prima parte a anului 2005 la 24,5 euro/1000 ţigarete în 2006), o nouă recrudescenţă a comerţului ilicit fiind înregistrată în 2009-2010 pe fondul creşterii accizelor de la 31,5 euro/1000 ţigarete în prima parte a anului 2008 la 64 euro/1000 ţigarete în 2010.
    În ceea ce priveşte alcoolul, evaziunea a fost în medie în jur de 45% din piaţă, cu o valoare mult mai mare la alcool etilic şi produsele distilate şi produse intermediare şi semnificativ mai mică la bere.
    De remarcat faptul că în cazul produselor intermediare evaziunea este una foarte mare în acest moment, ea crescând foarte rapid în urma majorării accizei de la 51,8 euro/hl la începutul anului 2009 la 165 euro/hl în 2011. Acest lucru a condus la prăbuşirea veniturilor din accize la această categorie de la 106 milioane lei în 2008 la rambursări nete de accize în 2012. “În plus, la nivelul accizelor din alcool, deşi în perioada 2006-2012 cuantumul accizelor a crescut foarte rapid (de la 465,35 euro/hl alcool pur în cazul alcoolului etilic şi produselor distilate la începutul anului 2006 la 750 euro/hl alcool pur în 2010, după care a rămas constant până în 2012, o creştere de peste 60%), veniturile din accize colectate au crescut foarte puţin (doar cu 9% în perioada 2006-2012)”, se mai spune în raport.
    Cel mai scăzut grad de conformare se înregistrează la TVA, de doar 50,0% TVA încasat din obligaţiile teoretice de plată în 2012.
    De asemenea, se remarcă în cazul TVA o uşoară îmbunătăţire a gradului de conformare în 2011-2012. Pe de altă parte, la CAS şi impozitul pe profit se observă o deteriorare a conformării în perioada 2011-2012.
    De asemenea, în cazul impozitului pe venit şi, într-o măsură mai mică, în cazul impozitului pe profit, se remarcă o îmbunătăţire a gradului de conformare în perioada 2005-2006 după introducerea cotei unice de impozitare de 16%, după care în perioada 2007-2012 s-a înregistrat o stagnare a gradului de conformare şi ulterior o deteriorare a acestuia până la nivele chiar inferioare perioadei de dinainte de 2005.
    Deteriorarea gradului de conformare se poate observa şi în cazul CAS în perioada 2009- 2012, după creşterea cotelor de CAS în anul 2008.

  • România, pe locul 13 în lume la exportul de mobilă

    România se află pe locul 13 în lume la exportul de mobilă, pe locul 28 la producţie şi pe locul 48 la consumul de piese de mobilier, a anunţat, miercuri, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR), Aurica Sereny, în conferinţa de presă organizată înainte de deschiderea Târgului de mobilă, echipamente şi accesorii BIFE-SIM.
    „Conform datelor oferite de Centrul Italian pentru Studii Industriale (CSIL), România se află pe locul 13 în lume la exportul de mobilă, pe locul 28 la producţie şi pe locul 48 la consumul de piese de mobilier. Clasarea ţării noastre pe un loc inferior la consum este determinată de puterea de cumpărare redusă a populaţiei. Tocmai din acest motiv, în România se cumpără în special mobila ieftină, de provenienţă chinezească sau turcească, şi mai puţin mobilierul de clasă medie, care ajunge în general la export. Există, însă, şi o cerere destul de mare pentru mobila foarte scumpă, stil, destinată mai ales amenajării palatelor şi conacelor”, a afirmat Sereny.
    Potrivit acesteia, valoarea importurilor de mobilă este de 351,2 milioane de euro, în timp ce valoarea exporturilor se ridică la 1,421 miliarde de euro.
    „Un fenomen interesant care se remarcă în ultima perioadă este acela al importului de mobilier second-hand din piele, din ţări precum Germania sau Danemarca. În industria mobilei din ţara noastră lucrează 55.000 de oameni, la care se adaugă şi locurile de muncă de pe orizontală, mai ales cele din sectorul transporturilor”, a adăugat preşedintele APMR.
    În opinia Auricăi Sereny, autorităţile din domeniu trebuie să pună accent atât pe gestionarea durabilă a pădurilor, cât şi pe plantarea unor specii rapid crescătoare, pentru a asigura, astfel, pe viitor, materia primă necesară industriei mobilei.

  • Cabliştii români trebuie să transmită Moldova 1

    Operatorii de cablu din Republica Moldova trebuie să retransmită obligatoriu TVR, iar cabliştii din România vor fi obligaţi să retransmită televiziunea publică de la Chişinău, Moldova 1, potrivit unui document avizat favorabil, marţi, de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

    CNA a analizat, în şedinţa de marţi, o adresă de la Ministerul Afacerilor Externe privind Memorandumul cu tema “Negocierea şi semnarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind colaborarea în domeniul retransmiterii serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici”.

    Potrivit memorandumului, pe 17 iulie 2013 au avut loc la Chişinău discuţii informale, la nivel de adjunct al ministrului Afacerilor Externe, în vederea clarificării unor elemente de poziţie divergente cu privire la propunerile de înţelegere amiabilă avansate reciproc pentru revenirea TVR în Republica Moldova şi pentru stingerea litigiului aflat pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Societatea Română de Televiziune contra Republicii Moldova). “În acest context, Republica Moldova a avansat propunerea preluării, de către operatorii de cablu din România, a postului public Moldova 1, ca formă de blocare a unor pretenţii ale altor operatori care ar invoca precedentul revenirii SRTv (Societăţii Române de Televiziune, n.r.) în Republica Moldova”, se spune în memorandum. Conform acestui document, avizat favorabil marţi de CNA, Consiliul a spus că, potrivit articolului 82 din Legea audiovizualului, televiziunea Moldova 1 “poate fi inclusă în mod obligatoriu în oferta distribuitorilor de servicii din România numai în situaţia în care obligativitatea de retransmitere este stabilită printr-un acord internaţional”.

    În prezent, în România, singura televiziune internaţională care este retransmisă în mod obligatoriu de cablişti este TV5. În această situaţie, “acordul internaţional” este reprezentat de Declaraţia celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei (Bucureşti, 29 septembrie 2006). În decembrie 2007, a fost adusă o modificare la Legea audiovizualului, prin care cabliştii români au fost obligaţi să retransmită TV5.

    Pe de altă parte, CNA precizează că, în prezent, programele emise de radiodifuzorii din Republica Moldova pot fi retransmise în România fără o autorizaţie prealabilă, fără a exista, însă, obligativitatea cabliştilor să preia aceste televiziuni. “În consecinţă, Ministerul Afacerilor Externe, consultând Societatea Română de Televiziune, a redactat un proiect de acord la nivel guvernamental, care include, în regim de reciprocitate, prevederi echivalente privind retransmiterea în România a serviciilor de programe ale societăţii de televiziune din Republica Moldova (Instituţia publică naţională a audiovizualului Compania «Teleradio-Moldova») şi în Republica Moldova a serviciilor de programe ale SRTv”, se spune în memorandum.

    Proiectul de acord a cărui negociere şi semnare se propune prin acest memorandum se intitulează “Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind colaborarea în domeniul retransmisiei serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici” şi cuprinde şapte articole.

    În proiectul de acord se mai spune că “părţile (România şi Republica Moldova, n.r.) garantează libertatea de recepţie şi de retransmitere pe teritoriile statelor lor a serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici, indiferent de modalitatea de transmitere sau de retransmitere, fără a impune nicio condiţie, fără licenţă sau autorizare prealabilă”. “Pe bază de reciprocitate, părţile asigură că distribuitorii care retransmit servicii de programe prin reţele de comunicaţii electronice includ cu titlu gratuit în ofertele lor serviciile de programe ale radiodifuzorilor publici, aşa cum sunt ele notificate autorităţilor de reglementare în domeniul programelor audiovizuale din statele părţilor şi sub rezerva deţinerii drepturilor de retransmisie a programelor difuzate pe teritoriile statelor ambelor părţi”, se spune în proiectul de acord.

    Potrivit documentului, acordul se încheie pe o perioadă de 10 ani şi se va prelungi în mod automat pe noi perioade de câte 10 ani, dacă niciuna dintre părţi nu va comunica, în scris, celeilalte părţi, cu cel puţin şase luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate, încetarea acordului.

    CNA a decis să avizeze favorabil Memorandumul cu tema “Negocierea şi semnarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind colaborarea în domeniul retransmiterii serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici” cu nouă voturi “pentru” (Laura Georgescu, Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu, Cristina Trepcea, Christian Mititelu, Viorel-Vasile Buda, Monica Gubernat, Lorand Turos şi Florin Gabrea”) şi unul “împotrivă” (Narcisa Iorga). “Personal, consider că un memorandum, un acord, între guvernele României şi Republicii Moldova nu intră în atribuţiile CNA, nici spre avizare, nici pentru nimic altceva. Apreciez gestul Guvernului de a ne informa. Sunt de acord cu transmiterea unui punct de vedere din partea CNA, nu cu avizarea unui memorandum”, a spus Narcisa Iorga. Ea a făcut referire şi la faptul că în acord nu se spune exact câte televiziuni din Republica Moldova trebuie retransmise obligatoriu de cabliştii din România. “Programele Societăţii Române de Televiziune sunt vreo cinci, vreau să ştiu şi câte posturi din Republica Moldova vor fi preluate în România”, a mai spus Iorga.

    Pe de altă parte, recent, premierul Victor Ponta a declarat că speră ca problema emisiei la Chişinău a televiziunii publice româneşti să fie rezolvată în două-trei săptămâni, adăugând că între două ţări prietene precum România şi Republica Moldova nu trebuie să existe niciun litigiu. “Este vorba de redeschiderea televiziunii publice româneşti, a emisiei. TVR 1 a avut un studiou la Chişinău care s-a închis în perioada în care Partidul Comunist a fost la putere, iar acum acesta este unul dintre punctele cele mai importante pe ordinea de zi, pentru a redeschide trasmisia efectivă a TVR la Chişinău”, a declarat Victor Ponta, la sfârşitul lunii august.

    Însă, dacă Guvernul României şi cel al Republici Moldova vor semna acest acord privind colaborarea în domeniul retransmiterii serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici, televiziunea publică Moldova 1 va intra practic în lista posturilor “must-carry”, care trebuie retransmise obligatoriu în 2013 de toţi cabliştii din România, conform articolului 82 din Legea audiovizualului numărul 504 din 2002.

    În lista televiziunilor obligatorii la retransmisie pentru cablişti în anul 2013 se regăsesc programele Societăţii Române de Televiziune (TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR News şi studiourile teritoriale din Cluj, Craiova, Iaşi, Târgu-Mureş şi Timişoara), dar şi TV5, un program inclus obligatoriu în grilele operatorilor de cablu în baza unui acord internaţional între România şi Franţa.

    De asemenea, în lista televiziunilor obligatorii la retransmisie pentru cablişti în 2013 se regăsesc următoarele televiziuni private, selectate de CNA în ordinea indicelui anual de audienţă: Antena 1, Kanal D, Antena 3, Prima TV, Realitatea TV, Naţional TV, B1 TV, România TV, Antena 2, Favorit TV, Taraf TV, Kiss TV, Euforia Lifestyle TV, Gsp TV, National 24 Plus, U Televiziune Interactivă, Music Channel, TV Neptun, Naşul TV, Transilvania Live, Look TV, H!T Music Channel, TV H2O şi Inedit TV.

  • Un draft al bugetului va fi gata până la mijlocul lui octombrie

    Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a anunţat că un draft al bugetului de stat pentru anul 2014 va fi gata până la mijlocul lunii octombrie.

    Voinea a spus că sunt multe propuneri de luat în discuţie în ceea ce priveşte diminuarea poverilor fiscale şi că procesul de elaborare a bugetului va fi diferit decât în alţi ani, pentru că trebuie să treacă şi pe la Uniunea Europeană.

    “Procesul privind elaborarea bugetului va fi diferit decât în anii trecuţi, pentru că trebuie să treacă şi pe la Uniunea Europeană. Nu doar pentru România, pentru toate ţările europene. Începând cu acest an s-a intrat în aşa-numitul semestru european, deci inclusiv Germania trebuie să ceară la Bruxelles aprobarea pentru buget, ceea ce vom face şi noi. Va exista, deci, un draft al bugetului până la mijlocul lunii octombrie. Până atunci vom clarifica care este baza de pornire, deci care sunt veniturile pe care ne putem baza în mod prudent anul viitor, deficitul se cunoaşte – 2 la sută din PIB -, pe care îl putem avea anul viitor şi, în interiorul acestei anvelope, unde se pot duce banii. Sigur că nu se pot duce în toate părţile, fie poate să scadă CAS, poată să scadă TVA, pot să crească investiţiile. Trebuie şi o prioritizare şi între obiectivele bugetare pentru anul viitor”, a explicat ministrul.

    Liviu Voinea s-a referit şi la arieratele primăriilor, precizând că legea prevede două situaţii pentru autorităţile locale care au probleme cu bani. Una dintre ele, cea mai gravă, este insolvenţa.

    “Una este, practic, insolvenţa, dar aici sunt extrem de puţine. Noi nu cunoaştem decât un singur caz, care a fost, de altfel, şi mediatizat. A doua situaţie o reprezintă primăriile, autorităţile locale aflate în dificultate, într-o situaţie de criză financiară, dar nu în insolvenţă. În acest moment, numărul celor care au raportat este foarte redus. Marea majoritate a autorităţilor locale nu sunt într-o astfel de situaţie. De altfel, legea obligă conducătorii autorităţilor locale să informeze cu privire la aceste situaţii. Nu este un fenomen”, a mai spus Voinea.

    El a arătat că guvernul are în lucru o ordonanţă de urgenţă privind criteriile de prioritizare a investiţiilor.

    “Va fi pe agenda Guvernului în cel mai scurt timp. Tocmai pentru ca toată lumea să ştie care este lista cu investiţiile prioritare ale Guvernului, să putem împreună să verificăm modul în care sunt bugetate aceste investiţii, modul în care sunt executate, într-o manieră cât se poate de transparentă”, a afirmat ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.

  • „Creştere economică de 2,5% pentru România în 2013 şi o medie anuală de 4% între 2014-2017”

    „Creştere economică de 2,5% pentru România în 2013 şi o medie anuală de 4% între 2014-2017”

    Economia românească va înregistra în 2013 o creştere de 2,5%, care reflectă recesiunea persistentă din zona euro, urmând ca ritmul de creştere să se accelereze în perioada 2014-2017, la o rată medie anuală de 4%, se arată în raportul pe luna septembrie al Economist Intelligence Unit.
    Prognoza din septembrie a EIU este uşor în creştere comparativ cu raportul publicat în luna iulie, care menţiona o creştere economică de 2,4% pentru 2013 şi o rată medie anuală de sub 4% în perioada 2014-2017.
    România a evitat intrarea în recesiune în 2012, înregistrând o creştere a PIB de 0,7%, iar recuperarea economică ar urma să se consolideze în mod moderat în 2013. După ce zona euro va ieşi din recesiune, în 2014, ritmul de creştere se va accelera gradual la o medie anuală de 4% între 2014-2017, dat fiind că PIB-ul este susţinut de exporturi şi de creşterea cererii interne, se menţionează în raport.
    Totuşi, potrivit raportului, guvernul român va întâmpina greutăţi în a reduce deficitul bugetar la ţinta stabilită de 2,1% din PIB în 2013 dacă nu va trece la tăieri nepopulare ale cheltuielilor publice şi dacă nu va restructura companiile de stat, în ciuda perspectivelor de creştere mai pozitive pentru 2013.
    Programul macroeconomic al guvernului pentru perioada 2013-2016 implică o continuare a consolidării fiscale şi reforme menite să îmbunătăţească încasările la buget, managementul fondurilor publice şi absorbţia fondurilor europene. Reformele în companiile de stat, dar şi în sistemul de sănătate şi de învăţământ se vor lovi cel mai probabil de opoziţie politică şi socială, se arată în raport.
    Guvernul român şi-a propus să reducă TVA de la 24% la 19% sau cotele de contribuţii sociale pentru 2014, însă aceste reduceri vor fi efectuate doar atunci când condiţiile fiscale o vor permite.
    O misiune comună formată din FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială a încheiat un acord cu autorităţile române la 31 iulie, având ca scop continuarea tendinţei de consolidare fiscală graduală şi reducerea deficitului structural la mai puţin de 1% din PIB până în 2015. Programul se va concentra şi pe restructurarea şi privatizarea – sau închiderea – companiilor de stat care înregistrează pierderi.
    Guvernul român intenţionează să coopteze management privat, capital şi tehnologie externe pentru modernizarea utilităţilor, îndeosebi în sectorul energiei şi al transporturilor. Totuşi, EIU prognozează că progresul în ceea ce priveşte reformele structurale va fi gradual şi supus întârzierilor, pe fondul opoziţiei sindicatelor.
    Parlamentul României a aprobat un buget consolidat pentru 2013, cu o ţintă de deficit echivalentă cu 2,1% din PIB. Însă guvernul nu a reuşit să atingă ţinta deficitului bugetar de 2,2% din PIB în 2012, în mare parte din cauza suspendării, în decembrie 2012, a unor fonduri europene, din cauza unor iregularităţi în ceea ce priveşte plăţile. Între timp, plăţile au fost reluate şi, prin urmare, guvernul român se află în măsura de a menţine deficitul bugetar în marja de 3% din PIB.
    În ceea ce priveşte politica monetară, Banca Naţională a României îşi mută atenţia de la controlul inflaţiei, aflată într-o tendinţă constantă de descreştere, către încurajarea recuperării economice. Totuşi, România va amâna adoptarea euro până cel mai devreme în 2016 sau 2017 şi poate pe termen nedefinit.
    Îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE va contribui la investiţiile în infrastructură, ceea ce ar putea duce la o creştere a potenţialului exporturilor pe termen mai lung. România a obţinut 22 miliarde de euro în fonduri structurale de la bugetul UE pentru următorul exerciţiu bugetar, 2014-2020, faţă de 20 miliarde de euro pentru actualul exerciţiu bugetar, (2007-2013). România va mai primi fonduri pentru agricultură în valoare de 17,5 miliarde de euro în perioada 2014-2020 de la Politica Agricolă Comună, o creştere substanţială de la 13,8 euro, în 2007-2013.
    România a absorbit doar 12% din totalul fondurilor structurale aflate la dispoziţia sa în perioada 2007-2013, însă este foarte probabil ca absorbţia să se îmbunătăţească în următorii ani.