word-monitor

Category: National

  • Reprezentarea femeilor în Parlamentul României a ajuns la 11,5%

    Reprezentarea femeilor în Parlamentul României a ajuns la 11,5%

    Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Mariana Câmpeanu, a declarat miercuri, la o conferinţă privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, că reprezentarea femeilor în Parlament a crescut de la o legislatură la alta, ajungând în prezent la 11,5%, dar este încă departe de situaţia din Parlamentul European unde depăşeşte 33%.

    „În România s-au făcut ceva paşi în ultima vreme (în privinţa egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi — n.r.). În Parlamentul care este acum în funcţiune există o creştere a reprezentării femeilor la 11,5% de la 9,8% cât a fost în Parlamentul anterior. Este însă atât de mică încât, poate, nu ar trebui să o scoatem în evidenţă, dar este, totuşi, un progres. Mai trebuie să ţinem cont şi de faptul că în Guvernul României sunt şase femei ministru”, a spus Mariana Câmpeanu, subliniind că în Parlamentul European mai mult de o treime dintre deputaţi sunt femei.
    În continuare, ministrul Muncii a menţionat rezultatele unui studiu privitor la situaţia femeilor şi a bărbaţilor în poziţii de decizie în administraţia publică centrală, realizat de Ministerul Muncii, potrivit cărora peste jumătate din posturile de decizie în administraţia publică centrală sunt ocupate de femei.

    „Totuşi, în administraţia locală reprezentarea femeilor este foarte slabă. Avem foarte puţine femei primar, sunt destul de puţine femei consilieri locali şi judeţeni. Este o stare care nu este propice pentru dezvoltarea societăţii româneşti. Eu cred că, în consiliile locale, femeile trebuie să aibă un cuvânt de spus, iar acesta să fie exprimat mai puternic. (…) Femeile ar trebui să fie mai implicate atât în viaţa profesională cât şi în politică deoarece s-a dovedit că este posibilă o armonizare a carierei cu familia”, a afirmat ministrul Muncii.
    Ministrul Mariana Câmpeanu a adăugat că strategia naţională privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi va fi unul dintre elementele ce vor fi incluse în programul de guvernare pentru perioada următoare.

    „Politicile Ministerului Muncii pentru perioada următoare, respectiv 2014-2020, se axează, între altele, pe două strategii importante. Una se referă la creşterea gradului de ocupare, şi ne-am angajat în faţa Europei să creştem rata de ocupare cu 10% — ceea ce este foarte mult, iar a doua strategie se referă la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Aceste două strategii se întrepătrund şi vor fi incluse în programul de guvernare pe următoarea perioadă”, a precizat ministrul Muncii în cadrul conferinţei privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

    Într-un mesaj adresat participanţilor la conferinţă şi prezentat de deputatul Violeta Tudorie, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, subliniază că principiul plăţii egale pentru muncă de valoare egală reprezintă o politică de gen introdusă în legislaţia românească încă din anul 2002 şi, ulterior, preluată şi de Codul Muncii. Pe plan european, luna trecută, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să sprijine statele membre în vederea reducerii diferenţei de remunerare între bărbaţi şi femei, pentru a elimina diferenţele până în anul 2020.

  • Salariul minim, între stânga şi dreapta

    Una din măsurile importante anunţate de primul ministru după încheierea negocierilor cu FMI a fost mărirea salariului minim pe economie. Este de remarcat perseverenţa manifestată în această privinţă. Anul acesta au fost deja operate două măriri succesive: la 1 februarie salariul minim a crescut de la 700 la 750 de lei, iar la 1 iulie de la 750 la 800 de lei. Guvernul a anunţat că va continua direcţia aceasta proiectând alte două majorări succesive anul viitor. De la 1 ianuarie salariul minim va creşte la 850 de lei, iar de la 1 iulie la 900 de lei.

    E o tendinţă globală: preşedintele Barack Obama propunea în luna februarie creşterea salariului minim federal de la 7,25 dolari pe oră la 9 dolari pe oră, iar în Uniunea Europeană subiectul revine tot mai des pe agenda politică în ţările care nu au un salariu minim reglementat. După alegerile parlamentare din Germania, problema instituirii unui salariu minim unic se află pe agenda discuţiilor pentru formarea unei coaliţii de guvernare. Pentru SPD instituirea unui salariu minim la nivel federal de 8,50 euro pe oră este o condiţie nenegociabilă.

    Potrivit unui studiu realizat de ”Deutsches Institut für Wirtschaftsforschung” din Berlin, 17 % dintre salariaţii germani primesc un salariu mai mic de 8,50 de euro pe oră şi 26% se află sub 10 euro pe oră. Aspectul politic cel mai semnificativ este însă acela că dintre cei care se află sub nivelul de 8,50 de euro, două treimi se află în Germania de est unde reprezintă 27% din numărul salariaţilor. În Vest doar 15% dintre salariaţi se găsesc sub nivelul propus acum de social-democraţi. Din această situaţie, stânga social-democrată poate extrage un argument puternic, căci discrepanţele est-vest sugerează că piaţa este distorsionată de aspecte mai subtile de ordin cultural, care nu ar putea fi reglate decât tot printr-o intervenţie din afara pieţei.

    Dar dacă peste tot în lume tema salariului minim este promovată de grupările de stânga, animate de proiectul combaterii sărăciei, în România am asistat la o dezbatere colorată cu nuanţe de dreapta. În 2008, de exemplu, înaintea alegerilor parlamentare atât PSD cât şi PDL aveau în vedere creşterea salariului minim pe economie. Dacă social-democraţii nu aveau nevoie de argumente sofisticate, democrat liberalii se străduiau să demonstreze că, în ciuda aparenţelor, creşterea salariului minim va scoate la iveală evaziunea fiscală şi va consolida cadrul concurenţial în economie. Situaţia particulară a economiei româneşti caracterizată de tot soiul de distorsiuni, a alimentat o serie întreagă de argumente economice preluate mai târziu de PNL. Un fost ministru liberal, Lucian Isar, a argumentat insistent în favoarea creşterii salariului minim încă din prima parte a anului 2012. În opinia sa, creşterea salariului minim ar avea, paradoxal, efectul de a diminua şomajul prin diferite mecanisme care, cel puţin până la proba contrarie, par credibile. De asemenea, diminuarea migraţiei ar putea fi un efect posibil pe termen lung dacă observăm că, în date comparative, România se află pe ultimul loc în UE. Potrivit Eurostat, la 1 iulie 2013, România avea cel mai mic salariu minim calculat ca putere de cumpărare din toată Uniunea Europeană, plasându-se după Bulgaria şi la mare distanţă de Lituania, penultima clasată.

    Dar argumentul care a sedus partidele, fie ele de stânga sau de dreapta, a fost acela că mărirea salariului minim reglementat ar aduce la vedere o parte din economia gri. De multe ori, angajatorii plătesc salariaţilor mai mult decât declară.

    Totuşi este de semnalat că politica guvernului Ponta nu urmează strict această argumentaţie cu accente liberale. În viziunea economiştilor care susţin PNL, guvernul ar fi trebuit ca, simultan cu mărirea salariului minim, să scadă CAS plătit de angajator. Acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce arată că guvernul urmăreşte în primul rând colectarea veniturilor la buget. Potrivit statisticii oficiale, în cursul anului 2013 au beneficiat de creşterea salariului minim peste 677.000 de mii salariaţi din mediul privat. Iată de ce firmele au resimţit politica fiscală a guvernului ca pe o povară suplimentară, fără ca alte beneficii indirecte să se facă simţite. Încetul cu încetul, se creează o ruptură între aşteptările electoratului de stânga şi cel de dreapta care va avea efecte inevitabile asupra coaliţiei guvernamentale. Deocamdată, premierul a căutat să acopere fisurile promiţând că va scădea CAS la angajator cu 5% de la 1 iulie 2014. O promisiune condiţionată însă de starea economiei.

  • În primele 9 luni din 2013 – criminalitatea cea mai scăzută din ultimii cinci ani

    În primele 9 luni din 2013 - criminalitatea cea mai scăzută din ultimii cinci ani

    Criminalitatea sesizată a înregistrat în primele nouă luni ale anului 2013 cea mai mică valoare din ultimii cinci ani, în urma activităţilor desfăşurate de structurile Poliţiei Române care au vizat scăderea fenomenului infracţional, combaterea evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea calităţii serviciului poliţienesc oferit cetăţenilor.
    Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), 2012 a fost primul an în care, după nouă ani, criminalitatea sesizată nu a mai înregistrat creşteri, ci o scădere cu 5,66%, iar trendul scăderii se menţine şi în primele nouă luni ale anului 2013.
    “Astfel, s-a înregistrat o scădere cu 13,14% a infracţiunilor contra persoanei şi cu 28,41% a infracţiunilor de tâlhărie comise în stradă. Au fost constatate cu 11,10% mai multe infracţiuni de evaziune fiscală, iar în urma activităţilor preventive desfăşurate, 78,29% dintre infracţiunile depistate au fost surprinse în flagrant delict”, se arată în comunicat.
    Activitatea Poliţiei Române s-a axat în primele nouă luni ale anului în curs pe creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni, combaterea criminalităţii şi reducerea timpului de răspuns la solicitarea cetăţenilor sau la producerea unor evenimente.
    Poliţiştii au efectuat peste 116.000 de razii şi acţiuni cu efective lărgite în zonele cu potenţial criminogen. Datorită prezenţei active în stradă a poliţiştilor, numărul de situaţii în care s-a impus intervenţia la solicitările cetăţeanului prin Sistemul Unic al Apelurilor de Urgenţă a scăzut cu 17,90%, realizându-se 586.646 de astfel de intervenţii.
    Potrivit documentului citat, Poliţia Română este cea mai solicitată structură a MAI de către cetăţeni prin sistemul 112.
    În nouă luni ale anului 2013, din analiza datelor statistice existente, în ceea ce priveşte situaţia operativă, a rezultat că infracţiunile contra persoanei au înregistrat o scădere cu 13,14% faţă de perioada similară a anului trecut. Infracţiunile grave, comise cu violenţă au scăzut cu 6,16% (infracţiunile de omor au scăzut cu 14,72%, infracţiunile de tentativă de omor au scăzut cu 9,62% iar cele de vătămare corporală gravă au scăzut cu 5,07%).
    “La infracţiunile contra patrimoniului se constată o scădere cu 4,41%. De menţionat că furturile din locuinţe au scăzut cu 8,51%, furturile de auto au scăzut cu 24,47%, iar furturile de animale au scăzut cu 15,98%. În ceea ce priveşte mica criminalitate, infracţiunile de furt din buzunare, poşete, genţi au scăzut cu 7,47%, iar cele de furt din auto au scăzut cu 11,27%”, informează IGPR.
    De asemenea, infracţiunile de tâlhărie au scăzut cu 24,66% iar cele prin smulgere de obiecte — cu 27,21%.
    În urma activităţilor desfăşurate pentru combaterea criminalităţii economico-financiare, structurile de poliţie au descoperit şi cercetează cu 11,10% mai multe infracţiuni de evaziune fiscală.
    În domeniul combaterii criminalităţii organizate, aportul poliţiştilor de la structurile specializate s-a concretizat în destructurarea a 206 grupări infracţionale organizate, cu 5,64% mai multe ca în perioada similară a anului 2012, fiind trimise în judecată de procurorii DIICOT 1.931 de persoane, dintre care 50,8% în stare de arest preventiv.
    Infracţiunile legate de criminalitatea stradală au scăzut, în urma activităţilor desfăşurate, cu 16,5%.
    În plus, au scăzut infracţiunile de tâlhărie comise pe stradă cu 28,31% iar infracţiunile de furt — cu 14,8%.
    Totodată, infracţiunile de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice au scăzut cu 23,44%.
    “Din punct de vedere al riscului rutier, continuă trendul descendent la toţi indicatorii, respectiv numărul accidentelor grave scade cu 10,4%, numărul persoanelor decedate scade cu 11,4%, iar numărul persoanelor rănite grav scade cu 10,1%”, se arată în comunicatul IGPR.
    Potrivit documentului citat, au fost aplanate peste 150.611 de stări conflictuale (71.828 intrafamiliale, 11.683 între grupuri şi 67.100 din alte motive), au fost luate măsuri în 15.736 de cazuri de minori lipsiţi de supraveghere care au fost predaţi familiilor iar în 3.747 de cazuri au fost încredinţaţi centrelor de ocrotire.
    De asemenea, au fost aplicate peste 24.466 de sancţiuni contravenţionale persoanelor care apelau la mila publică sau vagabondau iar peste 3.700 au fost predate familiilor sau internate în centre de ocrotire.
    Au fost găsite 7.309 de persoane urmărite în temeiul legii, dintre care 5.789 de persoane urmărite la nivel naţional şi 1.520 internaţional.
    De asemenea, poliţiştii au participat la 7.323 de intervenţii în caz de calamităţi naturale, incendii, explozii, înzăpeziri, alunecări de teren etc., salvând 3.957 de persoane.
    “În urma acţiunilor, controalelor şi percheziţiilor domiciliare efectuate au fost ridicate în vederea confiscării mai multe bunuri şi valori, respectiv aproximativ 1.463.844,1 de euro, peste 235.000 de dolari, aproape 6 kg de aur, bijuterii şi alte obiecte din aur, 63,75 kg argint, peste 27.493.261 de lei proveniţi din operaţiuni ilicite, bunuri şi mărfuri în valoare de 292.238.971 de lei, 2.333 de arme, 55.086 de muniţii, 15.203,336 kg exploziv, 126.181 kg mercur, 64.606,081 mc material lemnos, 433.604,2 kg metale feroase şi 25.349,669 kg metale neferoase”, precizează IGPR.
    Eforturile depuse de Poliţia Română, împreună cu celelalte instituţii abilitate, au dus la scăderea, în continuare, a fenomenului infracţional.

  • Autoritatea vamală introduce măsuri speciale de control al bagajelor personale

    Autoritatea vamală introduce, începând din 15 noiembrie, măsuri speciale de efectuare a controlului vamal asupra bagajelor personale, la frontiera cu Serbia, Ucraina şi Republica Moldova (frontiera externă a Uniunii Europene), potrivit unui comunicat al Direcţiei Generale a Vămilor (DGV).
    “Începând cu data de 15 noiembrie 2013, la frontierele externe ale comunităţii europene (Serbia, Ucraina şi Republica Moldova), se vor aplica instrucţiuni speciale de efectuare a controlului vamal asupra următoarelor bunuri introduse de către călători, pe teritoriul României, în bagajele personale: produse din tutun, băuturi alcoolice, carburant, flori şi plante de ornament, ulei de floarea soarelui, zahăr rafinat, făină, tărâţe, fructe şi legume proaspete. Aceste instrucţiuni se vor aplica în fază pilot începând cu data de 1 noiembrie 2013 la Biroul vamal Sighet’, precizează comunicatul DGV.
    Instrucţiunile au la bază utilizarea unei aplicaţii informatice care permite autorităţii vamale identificarea cazurilor în care anumiţi călători introduc în mod frecvent în România cantităţi semnificative de produse de genul celor menţionate, pe care le declară a fi destinate consumului personal şi pe care apoi le comercializează pe piaţa neagră.
    În acest sens, călătorii trebuie să declare în scris bunurile conţinute în bagajele personale prin completarea “Declaraţiei de bunuri fără caracter comercial’, pusă la dispoziţie gratuit de birourile vamale.
    Aceste instrucţiuni au fost elaborate de Direcţia Generală a Vămilor şi aprobate de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală ca urmare a constatărilor făcute de autoritatea vamală cu ocazia acţiunilor de control desfăşurate în luna septembrie a acestui an, cu privire la mărfurile introduse în ţară de călători, care prin valorificarea lor pe piaţa neagră, conduc la evaziune fiscală şi indirect, la afectarea producţiei interne de astfel de mărfuri, se arată în comunicatul DGV.

  • „Carpaţii româneşti, o comoară de nepreţuit pe un continent care şi-a pierdut comorile sălbatice”

    „Carpaţii româneşti, o comoară de nepreţuit pe un continent care şi-a pierdut comorile sălbatice”

    Carpaţii româneşti sunt o comoară de nepreţuit pe un continent care de mult şi-a pierdut astfel de comori sălbatice, a apreciat prinţul Charles de Wales, moştenitorul Coroanei Marii Britanii, în mesajul transmis la lansarea documentarului Wild Carpathia 3.
    “Acest proiect, Wild Carpathia, are scopul să promoveze şi să protejeze cel mai frumos peisaj, cred eu, de pe continentul european. Aşa cum ştiţi, eu apreciez foarte mult cultura, biodiversitatea şi patrimoniul României. Apreciez şi faptul că din ce în ce mai mulţi turişti britanici au descoperit această ţară minunată”, a spus ambasadorului britanic la Bucureşti, Martin Harris.

    Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, alături de Autoritatea Naţională pentru Turism, au organizat, miercuri seara, în Capitală, avanpremiera documentarului de promovare a României, Wild Carpathia 3.
    În mesajul său, prinţul Charles de Wales a spus: “Îmi pare rău că nu pot fi alături de dumneavoastră în această seară la Bucureşti, dar sunt alături cu spiritul în sprijinirea unei cauze care este aproape de spiritul meu. Spun frumuseţe neatinsă, dar din păcate lucrul aceasta este pe cale să se piardă. Se estimează că România pierde 3 hectare de pădure virgină pe oră. Mai trist este că aceasta se întâmplă în zone care ar trebui protejate. România este unul dintre puţinele locuri în care mai există întinderi uriaşe de păduri virgine. Aceste păduri sunt o adevărate sărbătoare a biodiversităţii. Ele găzduiesc o treime din populaţia Europei în ceea ce priveşte urşii bruni, lupii şi râşii.
    Aceasta face din Carpaţii româneşti o comoară nepreţuită pe un continent care demult şi-a pierdut astfel de comori sălbatice. Ceea ce dumneavoastră aveţi aici în România a devenit de o raritate extremă. Pădurile înfloritoare pot fi înlocuite, însă, cu peisajele mohorâte pe care le vedem în ultimul timp în multe locuri din Europa.

    Cei mai mulţi dintre europeni, dar şi mulţi dintre români nu sunt conştienţi de bogăţia unică pe care o au lângă ei şi nu ştiu că aceasta e pusă în pericol. Trebuie să sensibilizăm oamenii, atât pe cei tineri, cât şi pe cei bătrâni şi asta face şi documentarul. Este de datoria noastră să salvăm ultimele zone neatinse ale Europei, cât încă mai putem să o facem. Nu ar trebui să subestimăm valoarea economică a acestor ţinuturi sălbatice. Pădurile şi munţii Carpaţi sunt o parte din ceea ce defineşte România şi ar fi o tragedie să pierdeţi ceva din acestea,,.
    Din cele 322.000 de hectare de păduri virgine din regiunea Eurocarpatică, 210.000 de hectare sunt în România.
    “România este prima ţară care a reglementat prezervarea şi protejarea pădurilor virgine şi cvasivirgine. Am reuşit, de asemenea, să finalizăm strategia pentru Munţii Carpaţi”, a subliniat, la rândul său, Rovana Plumb, ministrul Mediului.

    Realizat de echipa Travel Channel şi Almond Films, Wild Carpathia va aduce în atenţia întregii lumi tradiţiile şi obiceiurile româneşti, contribuind la promovarea României pe plan internaţional şi la dezvoltarea sectorului turistic autohton. Documentarul prezintă bogăţiile şi frumuseţile României la adevărata lor valoare, descriind cu fidelitate câteva dintre experienţele unui turist care se aventurează pe meleagurile româneşti.
    “Sunt optimistă în ceea ce priveşte impactul acestui proiect pentru promovarea sectorului turistic al României. Esenţa poporului nostru este surprinsă cu dibăcie prin intermediul festivalurilor de folclor, dar şi cu ajutorul legendelor străvechi prezentate. Am înţeles că am obligaţia morală să protejez autenticul românesc ca parte integrantă a valorilor europene. Þin să mulţumesc Alteţei sale regale pentru eforturile depuse pentru promovarea României, inclusiv în cadrul acestui documentar”, a spus Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism.

  • Comisia Europeană reaminteşte că problema câinilor maidanezi din România nu este de competenţa sa

    Comisia Europeană reaminteşte că problema câinilor maidanezi din România nu este de competenţa sa

    Problema câinilor comunitari din România nu este de competenţa Uniunii Europene (UE), dar comisarul european pentru sănătate, Tonio Borg, a răspuns pe site-ul său scrisorilor venite în special de la cetăţenii români referitor la această chestiune, a declarat marţi Frederic Vincent, purtătorul său de cuvânt, în cadrul briefingului de presă cotidian al Comisiei Europene.

    Întrebat de presa străină de ce comisarul european pentru sănătate nu a abordat chestiunea „cea mai arzătoare a masacrului câinilor fără stăpân din România” la prima conferinţă a CE privind bunăstarea animalelor de companie organizată luni la Bruxelles, Frederic Vincent a răspuns: „Nu este de competenţa UE, dar comisarul Tonio Borg a răspuns preocupărilor cetăţenilor asupra acestei chestiuni. Pe site-ul său există o declaraţie a comisarului ca răspuns la scrisorile pe care le-a primit de la cetăţeni, în special din România, referitor la această chestiune”.

    În declaraţia postată pe site-ul său şi care este nedatată, comisarul Tonio Borg spune că a aflat cu regret şi tristeţe despre moartea copilului de patru ani atacat de o haită de câini maidanezi în urmă „cu câteva săptămâni” şi asigură familia îndoliată de compasiunea sa.

    „Lucru de înţeles, acest eveniment tragic a atins inimile şi minţile multor români şi s-a format un sentiment predominant că trebuie să se facă ceva pentru a evita ca o astfel de tragedie să se mai producă. Reacţia guvernului român a fost să adopte o lege care să le permită autorităţilor locale să eutanasieze câinii maidanezi care au fost ţinuţi într-un adăpost mai mult de 14 zile”, menţionează Tonio Borg în declaraţia sa.

    Înaltul oficial european susţine că respectă decizia Parlamentului României şi recunoaşte că respectiva chestiune nu este reglementată de legislaţia UE, dar îi reaminteşte României obligaţiile sale internaţionale ca urmare a faptului că este membră a Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală (OIE).

    „De fapt, i-am scris ministrului sănătăţii Eugen Nicolăescu, care este responsabil pentru controlul câinilor maidanezi în România, la 1 octombrie, şi i-am reamintit de recomandările OIE care consideră eutanasia o măsură care poate fi luată numai în combinaţie cu alte măsuri de control al populaţiei de câini maidanezi, şi numai în ultimă instanţă”, se mai menţionează în declaraţia lui Tonio Borg.

    În scrisoarea către Eugen Nicolăescu, postată şi ea pe site-ul Comisiei, se menţionează, la capitolul „alte măsuri”, „educaţia şi legislaţia pentru responsabilizarea proprietarilor, înregistrarea câinilor şi controlul reproductiv prin contracepţie şi sterilizarea chimică sau chirurgicală”.

  • Românii au un nivel scăzut de încredere în corectitudinea desfăşurării achiziţiilor publice

    Românii au un nivel scăzut de încredere în corectitudinea desfăşurării achiziţiilor publice

    Românii au un nivel scăzut de încredere în corectitudinea desfăşurării achiziţiilor publice, 88% considerând că, în general, companiile nu câştigă în mod corect contracte din bani publici iar 82%, că acest proces nu beneficiază de o bună supraveghere din partea autorităţilor responsabile, relevă un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP).

    Potrivit studiului, 58% dintre cei chestionaţi apreciază că firmele cu capital românesc sunt cele dispuse să recurgă la acte de corupţie pentru a obţine contracte publice, spre deosebire de firmele cu capital străin (8%).

    În ceea ce priveşte criteriul de atribuire, peste 50% dintre români doresc ca lucrările şi serviciile să fie achiziţionate pe principiul cel mai bun raport cost — calitate, şi nu ţinând cont de preţul cel mai mic.

    “În multe situaţii s-a dovedit că deşi achiziţionat la preţul cel mai mic, calitatea unui serviciu sau a unei lucrări poate fi semnificativ afectată din pricina costurilor reduse alocate, iar eficienţa unei achiziţii se remarcă pe termen mediu şi lung când valoarea finală a investiţiilor repetate realizate la cel mai mic preţ poate depăşi valoarea unei singure investiţii având un preţ mai mare, dar calitate mai bună”, se arată în studiu.

    Lipsa de transparenţă în anumite sectoare contribuie considerabil la creşterea suspiciunilor asupra unor cheltuieli, astfel încât cele mai cunoscute domenii în care fondurile publice se cheltuiesc în mod ineficient sunt lucrările de reabilitare sau modernizare a drumurilor (43%) şi sănătatea (38%), apreciază respondenţii.

    De asemenea, 51% dintre români consideră că responsabilitatea pentru acest neajuns aparţine conducătorilor instituţiilor, mai ales celor numiţi pe criteriul politic, 27% cred că responsabilitatea este a comisiilor care organizează licitaţiile publice iar 12% — a funcţionarilor publici.

    59% dintre participanţii la chestionar au apreciat că este foarte important ca în urma unui contract public atribuit în condiţii de concurenţă neloială să se recupereze suma implicată iar 36% sunt de părere ca cei în cauză să fie pedepsiţi. 26% dintre români apreciază condamnarea penală a conducătorului instituţiei ca fiind cea mai potrivită sancţiune iar 11% consideră că ar trebui ca acestuia să-i fie interzisă ocuparea unei funcţii publice pe termen nelimitat, în timp ce 10% dintre repondenţi s-au pronunţat pentru interzicerea definitivă pentru respectiva companie şi acţionarii săi de a derula contracte cu statul.

    Soluţii viabile pentru creşterea calităţii achiziţiilor publice derulate în România sunt considerate întărirea şi diversificarea controalelor efectuate la nivelul autorităţilor contractante de autorităţile competente (29%) şi aplicarea corespunzătoare a sancţiunilor prevăzute de lege (23%).

    Alte concluzii ale sondajului iniţiat de IPP fac referire la faptul că lucrările de cea mai bună calitate sunt prestate de companii private cu capital străin (63%), spre deosebire de cele cu capital românesc (27%) şi numai 27% dintre români declară că sunt interesaţi de anumite achiziţii publice derulate de instituţiile publice, însă majoritatea covârşitoare (78%) este conştientă de faptul că ineficienţa cheltuielilor publice afectează produsele şi serviciile oferite de primărie şi influenţează creşterea costurilor acesteia.

    Potrivit IPP, aproximativ 15 miliarde de euro este suma achiziţiilor publice derulate prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice în anul 2012, în creştere cu 50% faţă de anii 2009 şi 2010. Conform unor estimări ale aceluiaşi institut, la aceasta se adaugă valoarea achiziţiilor derulate în afara SEAP, ce atinge între 5 şi 10 miliarde de euro.

    Cercetarea IPP s-a efectuat în perioada 21 august — 1 septembrie, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României de 1.040 de persoane în vârstă de 18 ani şi peste această vârstă.

  • Temperaturi peste normele climatologice ale perioadei, în următoarele două săptămâni

    Regimul termic se va menţine constant în următoarele două săptămâni, valorile termice situându-se, în general, peste normele climatologice ale perioadei. Conform prognozei Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), valabilă pentru intervalul 28 octombrie – 10 noiembrie 2013, temperaturile maxime ale aerului se vor încadra între 20 şi 24 de grade Celsius, puţin mai scăzute în zona montană.

    Potrivit estimărilor, în zona Banatului, în primele zile ale intervalului se va menţine vremea deosebit de caldă pentru sfârşitul lunii octombrie, cu valori diurne de 22-24 de grade şi minime nocturne de 9-11 grade, în medie. Începând de joi, temperaturile vor scădea uşor, dar se vor situa în continuare mult peste mediile climatologice ale perioadei, astfel încât cele maxime vor fi de 15 la 18 grade, iar valorile din timpul nopţilor se vor încadra în ecartul mediu de 5 la 8 grade. Ploi slabe vor fi posibile în intervalul 5-7 noiembrie. Probabilitatea de ploi, slabe cantitativ, va fi mai ridicată până pe 3 noiembrie.

    În regiunea Crişanei, în intervalul 28-30 octombrie vremea se va menţine cu mult mai caldă decât ar fi normal în această perioadă din an, cu valori diurne de 20-22 de grade şi minime nocturne de 9-11 grade, în medie. Începând de joi, temperaturile vor scădea uşor, dar se vor situa în continuare peste mediile climatologice specifice datei, astfel încât, aproape pe tot restul intervalului de prognoză, cele maxime vor fi în medie de 14-17 grade, iar valorile din timpul nopţilor se vor încadra în ecartul mediu de 5 la 8 grade. Probabilitate de ploi, slabe cantitativ, va fi mai mare în zilele de 5, 6 şi 7 noiembrie.

    Conform prognozei ANM, în regiunea Transilvaniei, primele zile ale intervalului de prognoză vor fi caracterizate de un regim termic cu mult peste cel obişnuit la sfârşit de octombrie, fiind de aşteptat valorile diurne de 18-20 de grade şi minime de 4 la 8 grade, ca medie. Începând din 31 octombrie, temperaturile vor scădea, dar se vor menţine, până la 10 noiembrie, în general peste mediile climatologice specifice primei decade de noiembrie; temperaturile maxime vor fi în medie de 11-15 grade, iar minimele nocturne se vor încadra într-un ecart mediu de 2-5 grade. Ploi slabe vor fi posibile în zilele de 6 şi 7 noiembrie.

    În zona Maramureşului, în primele zile ale intervalului se va menţine vremea deosebit de caldă pentru sfârşitul lunii octombrie, cu valori diurne de 19-21 de grade şi minime nocturne de 8-10 grade, în medie. Începând de joi, temperaturile vor scădea uşor, dar se vor situa în continuare peste mediile climatologice ale perioadei, astfel încât cele maxime vor fi în medie de 15 la 18 grade, iar valorile din timpul nopţilor se vor încadra în ecartul mediu de 5 la 8 grade, cel mai probabil până la sfârşitul intervalului de prognoză.

    Probabilitatea de ploaie va fi mai mare între 5 şi 8 noiembrie.

    În Moldova, intervalul de prognoză debutează cu o vreme deosebit de caldă, raportat la valorile specifice acestei perioade din an, cu valori medii ziua de 18-22 de grade, iar noaptea de 8-10 grade. Începând de la jumătatea acestei săptămâni, temperaturile vor scădea uşor, dar vor fi aproape pe tot restul intervalului mai ridicate decât mediile climatologice specifice primei decade a lunii noiembrie, cu maxime în medie de 12-15 grade şi valori medii în timpul nopţilor de 4 la 7 grade. După data de 31 octombrie creşte probabilitatea pentru precipitaţii în cantităţi nesemnificative, mai ales ploi sau burniţă.

    Potrivit prognozei ANM, în zona Dobrogei, în primele zile ale intervalului vremea se va menţine deosebit de caldă, raportat la valorile specifice acestei perioade din an, cu valori medii ziua de 18-21 de grade, iar noaptea de 10-12 grade. Temperaturile vor scădea, în special, după data de 31 octombrie, devenind apropiate de mediile climatologice, iar tendinţa până la sfârşitul intervalului de prognoză va fi ca valorile să oscileze în jurul mediilor climatologice specifice primei decade a lunii noiembrie, cu maxime în medie de 11-14 grade şi valori medii în timpul nopţilor de 6 la 9 grade. Începând cu 1 noiembrie creşte probabilitatea pentru ploi în cantităţi nesemnificative sau burniţă.

    În zona Munteniei, în primele zile ale intervalului, vremea se menţine deosebit de caldă, raportat la valorile specifice acestei perioade din an, cu valori medii ziua de 20-23 de grade, iar noaptea de 8-11 grade. Temperaturile vor scădea după data de 31 octombrie, devenind apropiate de cele climatologic normale, iar tendinţa, până la sfârşitul intervalului de prognoză, va fi ca valorile să oscileze în jurul mediilor specifice primei decade a lunii noiembrie, cu maxime în medie de 12-16 grade şi valori medii în timpul nopţilor de 4 la 8 grade. După data de 31 octombrie creşte probabilitatea pentru ploi în cantităţi nesemnificative sau burniţă.

    În Oltenia, între 28 şi 30 octombrie, vremea va fi deosebit de caldă pentru această perioadă din an, cu valori medii ziua de 20-23 de grade, iar noaptea de 8-11 grade. Temperaturile vor scădea, în special, după data de 31 octombrie, devenind în general apropiate de cele climatologic normale, iar tendinţa va fi ca valorile să se meţină în jurul mediilor multianuale specifice primei decade a lunii noiembrie, cu maxime în medie de 11-15 grade şi valori medii în timpul nopţilor între 4 şi 8 grade. Ploile în cantităţi nesemnificative sau burniţe sunt prognozate după data de 31 octombrie.

    La munte, regimul temperaturii aerului se menţine, în cea mai mare parte a intervalului, peste cel normal în această perioadă a anului, cu precădere între 28 şi 30 octombrie, când se aşteaptă valori medii de 13-16 grade, ziua, şi 5-8 grade pe parcursul nopţilor. După data de 31 octombrie scăderea de temperatură va determina medii diurne de 6-10 grade şi nocturne de 1 la 4 grade. Începând cu sfârşitul lunii octombrie, creşte probabilitatea pentru precipitaţii, însă acestea vor fi în general slabe.

    Prognoza ANM, valabilă pentru perioada 28 octombrie — 10 noiembrie 2013, are la bază datele provenite de la Centrul European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) din Reading, Anglia.

  • Scoaterea medicamentelor ieftine din sistemul de compensare va avea efecte catastrofale

    Scoaterea medicamentelor ieftine din sistemul de compensare va avea efecte catastrofale asupra pacienţilor şi producătorilor locali de medicamente, susţine Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

    APMGR, asociaţie ce reprezintă interesele principalilor investitori de resort prezenţi pe piaţa românească, atrage atenţia că eliminarea medicamentelor ieftine din lista de medicamente compensate ar afecta grav populaţia cu venituri reduse şi majoritatea pacienţilor cronici din România. În plus, o astfel de măsură ar avea efecte economice catastrofale asupra producătorilor de medicamente generice, care sunt singurii investitori din industria farmaceutică cu capacităţi de producţie în România, se arată într-un comunicat.

    “Privim cu îngrijorare ultimele declaraţii ale reprezentanţilor CNAS şi Ministerului Sănătăţii care iau în considerare limitarea accesului populaţiei la medicamente cu preţ accesibil. Într-o ţară în care salariul mediu net ajunge la doar 1.600 RON, o cheltuială în plus cu medicamentele, fie că este vorba de 200 RON, fie că este vorba de 50 RON, poate reprezenta o povară financiară de nesuportat” , a declarat preşedintele APMGR, Dragoş Damian, citat în comunicat.

    O astfel de măsură va afecta în special pacienţii cronici din România – pe cei care suferă de afecţiuni cardiovasculare, digestive, de afecţiuni ale sistemului nervos sau de afecţiuni reumatice, susţine APMGR. În opinia asociaţiei, impactul bugetar al eliminării medicamentelor compensate ar fi extrem de redus, dar efectele asupra stării de sănătate a populaţiei ar fi extrem de grave, având în vedere că peste 50% din volumul de medicamente cu prescripţie medicală utilizate în România sunt medicamente cu preţ redus, de până la 10 RON. “În tratamentul afecţiunilor sistemului cardiovascular, cauză majoră de mortalitate, medicamentele sub 30 de lei reprezintă peste 85% din numărul pastilelor vândute. În schimb, România ar putea avea pierderi economice importante având în vedere că o astfel de măsură ar afecta grav producătorii de medicamente cu capacităţi de producţie din România: 60% din totalul medicamentelor sub 10 RON sunt produse în România. Aceşti producători, în exclusivitate producători de medicamente generice, asigură peste 8.000 de locuri de muncă şi contribuie cu circa 1,5% la PIB”, se mai arată în comunicat.

    APMGR arată că nu poate fi de acord cu o actualizare a listei de medicamente compensate bazată exclusiv pe alocări bugetare, care ar afecta accesul majorităţii populaţiei la tratament cu preţ accesibil şi distrugerea industriei farmaceutice locale şi a producătorilor de medicamente generice.

    Asociaţia reaminteşte că a propus Guvernului, în septembrie o serie de măsuri care, printr-o mai bună utilizare a variantelor generice de tratament, pot duce la economii de aproximativ 100 de milioane de euro pe an, care să permită inclusiv actualizarea listei medicamentelor compensate. Aceste măsuri includ aplicarea unei taxe clawback diferenţiate, care să protejeze industria producătoare de medicamente generice şi să asigure în continuare accesul populaţiei la medicamente cu preţuri accesibile.

    “Avem speranţa că vom continua să lucrăm împreună cu Ministerul Sănătăţii pentru a pune în practică măsurile agreate în Protocolul încheiat la începutul anului, în beneficiul pacienţilor şi al economiei româneşti”, a mai spus preşedintele APMGR.

    Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Cristian Buşoi, a declarat, în septembrie, că ar trebui să existe o departajare între taxa de clawback pentru medicamentele originale şi pentru cele generice, odată cu introducerea noii liste de medicamente compensate. Buşoi a adăugat că, la nivelul Ministerului Sănătăţii, există un grup de lucru privind taxa clawback, la întrunirile căruia participă şi un reprezentant al CNAS, dar deocamdată nu s-a ajuns la o concluzie. Preşedintele CNAS este de părere că anul viitor, dacă nu şi în 2015, ar trebui să fie menţinută taxa clawback în România, neexistând altă soluţie bugetară.

    Noua listă a medicamentelor compensate trebuie adoptată până la 31 decembrie, astfel încât să poată deveni operaţională la începutul anului viitor, anunţa, în 31 iulie, ministrul Eugen Nicolăescu, după ce anterior a dat ca posibile termene de intrare în vigoare 1 iulie şi 1 august.

  • CCR va dezbate pe 29 octombrie sesizarea AP privind dispoziţii din Codul insolvenţei

    Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 29 octombrie sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituţionalitatea unor dispoziţii din Codul insolvenţei.

    Excepţia de neconstituţionalitate se referă la art. 81, alin. 3 şi art. 348 din OUG 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

    În sesizare, AP susţine că dispoziţiile atacate contravin art. 1 alin. (5) şi art. 15 alin. (2) din Constituţie.

    Normele supuse controlului de constituţionalitate sunt următoarele: art. 81 alin. (3): “În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a deschiderii procedurii şi până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licenţa audiovizuală, în sensul Legii nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, în planul de reorganizare vor fi prevăzute condiţiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiţii ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Naţional al Audiovizualului”; art. 348: ”(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data de 25 octombrie 2013. (2) Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică şi procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă aflate în derulare la data intrării sale în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art. 183 — 203, care se aplică doar cererilor introduse după data intrării în vigoare a acesteia”.

    Avocatul Poporului arată că OUG 91/2013 include într-un singur act normativ legislaţia generală (aplicabilă tuturor operatorilor economici), legislaţia specială (incidenţă instituţiilor de credit şi societăţilor de asigurare/reasigurare), reglementarea insolvenţei grupurilor de societăţi, precum şi a insolvenţei transfrontaliere.

    De asemenea, sunt reglementate în noul act normativ modificări ale procedurilor desfăşurate în faţa judecătorului sindic, aplicabile proceselor aflate pe rolul instanţelor de judecată.

    “În activitatea de elaborare, modificare sau abrogare a unor acte normative, care conţin norme de procedură, principiul securităţii juridice trebuie privit în întreaga sa dimensiune, cuprinzând, în principal, următoarele exigenţe: neretroactivitatea legii, accesibilitatea şi previzibilitatea acesteia. (…) Este evident că pentru a fi aplicat în înţelesul său un act normativ trebuie să fie precis, previzibil şi totodată să asigure securitatea juridică a destinatarilor săi”, se arată în sesizare.

    AP subliniază că principiul previzibilităţii impune ca autorităţile publice să normeze relaţiile sociale prin adoptarea de acte normative care să intre în vigoare, în cazuri justificate, după trecerea unei perioade rezonabile de timp, astfel încât să permită oricărei persoane să poată recurge la consultanţă de specialitate în vederea adoptării unei atitudini potrivite.

    “Lipsa unei asemenea exigenţe a normelor juridice determină o nesiguranţă a raporturilor juridice, care poate avea ca efect vătămarea drepturilor subiecţilor de drept vizaţi de ipoteza normei legale. Totodată, asigurarea securităţii juridice trebuie observată cu mai mare stricteţe în cazul regulilor cu implicaţii şi consecinţe financiare, încât cei vizaţi de acestea să cunoască precis întinderea obligaţiilor impuse. (…) În aceste condiţii, dispoziţiile art. 348 din OUG 91/2013, care prevăd că noile reglementări se aplică tuturor procedurilor aflate în derulare la data intrării în vigoare a actului normativ, cu excepţia prevederilor art. 183-203, nu sunt constituţionale”, menţionează sursa citată.

    Autorul sesizării mai precizează că dispoziţiile care fixează un regim juridic distinct pentru debitorul aflat sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului pot fi considerate neconstituţionale în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât subiecţii de drept cu privire la care s-a declanşat procedura de insolvenţă sub imperiul legii vechi nu au posibilitatea să prevadă că o reglementare ulterioară le va afecta însăşi existenţa acestora ca subiecţi de drept privat.

    “În unele cazuri, în perioada de observaţie specifică materiei insolvenţei, cuprinsă între deschiderea procedurii şi confirmarea planului de reorganizare (care poate dura între 45 de zile şi o perioadă nedeterminată obiectiv, în funcţie de numărul creditorilor şi de acţiunile întreprinse de aceştia), unii debitori sunt împiedicaţi să-şi desfăşoare efectiv activitatea. În ceea ce priveşte neconcordanţa dispoziţiilor art. 348 din OUG 91/2013 în raport de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, considerăm că acestea au caracter retroactiv întrucât se aplică şi procedurilor aflate în derulare începând cu data intrării în vigoare a acesteia”, se spune în document.

    AP arată că normele legale criticate acţionează asupra fazei iniţiale de constituire a situaţiei juridice, modificând în mod esenţial regimul juridic creat prin depunerea cererilor de deschidere a procedurii insolvenţei, cu încălcarea principiului tempus regit actum.

    “În legătură cu cele menţionate, precizăm că la stabilirea sferei de acţiune în timp a legii trebuie să se ţină cont atât de prioritatea noii legi faţă de cea veche, dar şi de siguranţa raporturilor juridice, care presupune ca acestea să nu fie desfiinţate sau modificate, fără un motiv de ordine publică. A da o interpretare diferită principiului neretroactivităţii înseamnă, pe de o parte, a-i solicita subiectului de drept, încă de la data introducerii cererii, o anumită conduită care nu era prevăzută de lege, iar, pe de altă parte, a admite faptul că soluţionarea cererii acestuia este supusă unor factori aleatori, interveniţi în perioada de observaţie specifică procedurii insolvenţei”, se subliniază în sesizare.

    Avocatul Poporului apreciază că principiul previziunii legitime se opune unei astfel de interpretări a legii, fiind obligatoriu ca normele tranzitorii din OUG să respecte exigenţele impuse de dispoziţiile privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora acestea ”trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc şi să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive”.