word-monitor

Category: National

  • Black Friday: România fură startul

    Isteria Black Friday, evenimentul de import pentru care cuvântul de ordine este „la preţ redus”, cuprinde România în acest sfârşit de săptămână. România „fură” astfel startul şi programează „Vinerea Neagră” cu o săptămână mai devreme decât cei care au pus bazele acestei sărbători, americanii. Aviditatea românilor după promoţii şi modul în care aceştia preferă să se relaxeze, în cea mai mare parte a timpului liber, în ambianţa galeriilor comerciale, aduc, an de an, profituri considerabile retailerilor. Pe locuri, fiţi gata… Îmbulzeală la oferte!
    Emoţie la linia de start… Tensiunea creşte odată cu apariţia „arbitrului” (omu de la pază), care apasă pe butonul magic pentru a deschide poarta către „Raiul” cumpărăturilor. Odată butonul apăsat, zgomotul crătiţilor, polonicelor şi al caloriferelor electrice pune stăpânire pe ambianţă…
    Şi în acest an, în competiţia acerbă pentru cele mai consistente vânzări, se aliniază peste 80 de companii, majoritatea din domeniul comerţului cu electronice, electrocasnice şi electrice. Ca orice eveniment importat cu succes de către români (după Halloween sau Valentines Day), şi în cazul Black Friday aria de cuprindere a ofertelor depăşeşte imaginaţia americanilor, inventatorii de drept ai sărbătorii.
    Nu mică trebuie să ne fie mirarea când vedem promoţii la rotopercutante, bormaşini, maşini de tuns iarba, polizoare, trafalete, instalaţii de Crăciun, perdele de lumini sau… ţurţuri luminoşi.
    Buzunarele românilor se transformă într-o punguţă fără bani atunci când vine vorba de promoţii, ştiută fiind plăcerea „omenească” de a burduşi casa, cămara, garajul, boxa de la bloc, baraca sau balconul cu tot soiul de pistoale de zugrăvit, cauciucuri de iarnă, roboţi de bucătărie, prăjitoare de pâine, aparate de sendvişuri sau de copt pâine.

    Nu contează ce şi cât cumpăr atât timp cât e aproape gratis

    Pe principiul „Nu contează ce cumpăr, important e că e aproape gratis”, românul rămâne fan al shoppingului, iar problemele apar întotdeauna atunci când are de plătit întreţinerea la bloc sau factura la lumină…
    Revenind la „Vinerea Neagră” şi având ca punct de plecare cel mai nou studiu de piaţă referitor la această campanie de promoţii, se poate spune că România începe, încetul cu încetul, să prindă gustul ofertelor de week-end. Peste 4 milioane de persoane au admis că sunt dispuse să cheltuiască o anumită sumă de bani pentru a achiziţiona cel puţin un produs de „Black Friday”, în timp ce 7,4 milioane au, deja, cunoştinţe de bază despre evenimentul „Made in USA”.

    Promoţiile sunt promoţii?

    Pentru cei care nu se înghesuie la promoţii se naşte, însă, întrebarea: ziua cea mare din an este cu adevărat profitabilă pentru cumpărător? Televizorul LED atât de dorit de multă vreme are, într-adevăr, un preţ avantajos în „Vinerea Neagră”?
    Pentru exerciţiu, raportul calitate-preţ într-o „ofertă-bombă” poate fi foarte uşor contorizat urmărind evoluţia unui anumit produs la raft în decursul săptămânii premergătoare campaniei promoţionale. În anumite cazuri, poţi avea chiar surpriza neplăcută să constaţi că investiţia nu a fost chiar atât de profitabilă de „Black Friday” şi că televizorul mult dorit îl puteai achiziţiona la un preţ similar şi în alte perioade ale anului. Cum la fel de adevărat este şi faptul că produsele ce apar cu tarife foarte mici dispar instantaneu sau nu intră în propria colecţie din motive tehnice.
    Pe de altă parte, „Vinerea Neagră” este campania promoţională în care serverele retailerilor asudă de efort şi clachează, la un moment dat, din cauza efortului la care sunt supuse. Blocajele din sistem reprezintă o etapă inevitabilă în acest tip de campanie organizată în România. Este momentul frustrărilor, în care buchetul format din 29 de cale negre aflat la ofertă nu mai poate fi antamat, iar fierul de călcat sau aspiratorul rămân doar amintiri până la următoarea ocazie.
    Una peste alta, „Black Friday” reprezintă un nou prilej pentru socializare pe galeriile comerciale şi, nu în ultimul rând, pentru o completare în trend în garderobă, pantofare, în glastrele cu flori, dressinguri, biblioteci şi toate celelalte zone de depozitat…

    De unde vine Black Friday

    În lume, ultima zi de vineri din luna noiembrie — Black Friday — dă semnalul începerii promoţiilor de sărbători, originea zilei cu mari reduceri de preţ fiind în Statele Unite ale Americii, unde prima vineri de după Ziua Recunoştinţei marchează debutul cumpărăturilor pentru Sărbătorile de iarnă, iar retailerii oferă discounturi semnificative.

  • România este, de departe, cea mai convenabilă soluţie pentru vacanţele românilor

    România este, de departe, cea mai convenabilă soluţie pentru vacanţele românilor, indiferent de comparaţiile care se fac cu Grecia sau cu Bulgaria, a declarat vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Dragoş Răducan.
    „Din cauza puterii de cumpărare scăzute a românului şi a bombardamentului mediatic care se face asupra posibilelor viitoare scumpiri din 2014, românii vor căuta cea mai convenabilă soluţie şi pentru turism. Din cauza asta, estimez nu numai că va rămâne acelaşi număr de turişti români pe litoralul nostru, dar poate chiar va creşte. Per total, însă, numărul de turişti va fi din ce în ce mai mic, pentru că vor fi tot mai puţini aceia care îşi vor permite să plece de acasă, indiferent unde. Aceasta este o previziune, cealaltă variantă este că 2014, an de alegeri, poate aduce facilităţi fiscale. În general, toţi anii electorali au fost ani buni pentru turism”, a precizat Dragoş Răducan.
    Cu toate previziunile de scumpire a tarifelor hoteliere, cu 5 — 8%, în 2014, reprezentanţii FPTR apreciază că vor fi şi mai mulţi români pe litoralul românesc, deoarece chiar şi în aceste condiţii este mai ieftin în România.
    Conform datelor statistice prezentate de FPTR, anul 2013 a fost cu 5% mai slab pentru segmentul hotelier.
    “Agenţiile abia îşi trag sufletul, românii cu bani îşi fac, în mare măsură, rezervări pe internet — există această psihoză că e mai ieftin dacă îţi faci rezervările pe internet, iar restaurantele au şi ele probleme. Conform unui studiu, în 2012, 60% dintre români nu şi-au permis să meargă vreodată la restaurant, număr cu 20% mai mare decât în 2010”, a menţionat vicepreşedintele FPTR.
    În acest context, Răducan a atras atenţia că o soluţie pentru sprijinirea turismului autohton ar fi aplicarea cotei reduse de TVA la unităţile de alimentaţie din complexele hoteliere.
    “Operatorii fac tot ce pot pentru a dezvolta turismul, pentru a-i face pe români să cumpere pachete turistice. Din păcate, ei nu sunt miniştri, pentru a adopta măsuri de relansare fiscală, chiar dacă le cer autorităţilor. Aplicarea cotei reduse de TVA la unităţile de alimentaţie din complexele hoteliere ar fi, după părerea mea, cea mai necesară măsură fiscală de sprijinire a turismului autohton”, a subliniat el.
    FPTR a participat la Târgul de Turism al României, care s-a desfăşurat la Romexpo, în perioada 14 — 17 noiembrie.
    “Impresia generală este că a fost, totuşi, un târg bun, chiar dacă nu au fost prea mulţi cumpărători. Important a fost că ne-am întâlnit noi, cei din turism, şi am mai discutat despre strategii şi planuri pentru anul viitor. Turiştii au fost mai rezervaţi anul acesta în a cumpăra de la târg, se gândesc de două ori înainte de a-şi cheltui banii, din foarte multe motive, în principal pentru că nu prea mai au aşa de mulţi bani încât să-i cheltuiască pe turism. Asta este impresia generală. Impresia finală este una bună, pentru că ultimele două zile au fost mai animate, au venit mai mulţi vizitatori dornici să cumpere’, a adăugat Răducan.
    La Târgul de Turism al României au participat peste 200 de firme din România, Austria, Bulgaria, Egipt, Germania, India, Indonezia, Iordania, Israel, Italia, Moldova, Slovacia, Polonia, Turcia şi Ungaria.

  • Târgul Gaudeamus, de miercuri până duminică, la Romexpo

    Târgul Gaudeamus, de miercuri până duminică, la Romexpo

    Cea de-a XX-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus Carte de învăţătură (20 – 24 noiembrie), care va reuni peste 600 de evenimente editoriale şi expoziţionale, propuse de aproximativ 400 de expozanţi, se deschide miercuri, în pavilionul central Romexpo.
    Acoperind integral cei 14.000 de metri pătraţi ai pavilionului, Gaudeamus, cel mai longeviv târg de carte din România, propune mii de titluri de pe piaţa românească şi internaţională, un program dens de evenimente şi alte surprize ale marilor edituri: Humanitas, Polirom, RAO, Curtea Veche Publishing, Litera International, Corint, Nemira, Paralela 45, All, Trei ş.a.
    Invitatul de onoare al târgului din acest an este Grupul ţărilor nordice, reprezentat de Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia, ţări cărora le-a revenit şi misiunea de a desemna preşedintele de onoare al ediţiei: ambasadorul Suediei la Bucureşti, Anders Bengtcen.
    Acestea vor participa la Gaudeamus sub sloganul “Cool Nordic Bucureşti”, propunând un program de evenimente consistent, care include peste 30 de lansări de carte, conferinţe, proiecţii de film, ateliere creative, majoritatea evenimentelor urmând a se desfăşura la standul Invitatului de onoare (nivel 0.00), girat de Consiliul Nordic al Miniştrilor.
    Iubitorii de literatură vor avea astfel ocazia să îi întâlnească la ediţia de anul acesta a Gaudeamus pe scriitoarea islandeză Yrsa Sigudardottir, autorii suedezi Jan Wallentin, Anders Roslund şi Borge Hellström, danezii Anders Rønnow Klarlund şi Jacob Weinreich, care semnează sub pseudonimul A. J. Kazinski, şi finlandezii Salla Simukka şi Antti Tuomainen, cărţile celor opt invitaţi fiind publicate de Editura Trei, şi autoarea norvegiană Kjersti Annesdatter Skomsvold, publicată de Editura All.
    Partener privilegiat al ediţiei va fi GADIF — Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România, care, prin intermediul unui stand dedicat literaturii francofone din întreaga lume, marchează a XX-a aniversare a intrării României în Organizaţia Internaţională a Francofoniei. La standul GADIF vor avea loc numeroase dezbateri, lansări de carte, concursuri, sesiuni de autografe benzi desenate, premii literare francofone.
    Şi la această ediţie vor fi organizate secţiunile tradiţionale: Carte şi multimedia — reunind oferta actualizată de carte tipărită şi electronică, muzică, film, cursuri interactive, de la cele mai importante case de editură, distribuitori de carte, organizaţii culturale şi instituţii de învăţământ; Bursa Educaţia — dedicată instituţiilor de învăţământ şi ajunsă la a 16-a ediţie; Salonul Naţional de Inventică şi Creaţie Ştiinţifică pentru Tineret 2013, organizat la târg de Ministerul Tineretului şi Sportului; Centrul Internaţional de Agenţii Literare, la care vor participa opt agenţii din Franţa, Italia, Marea Britanie, România şi Turcia.
    Salonul de Carte pentru Copii “Ion Creangă” va fi organizat în acest an în parteneriat cu Invitatul de onoare al ediţiei, constituind un adevărat punct de atracţie pentru cei mai tineri vizitatori ai târgului. Zilnic, la Atelierul de creaţie amenajat în cadrul Salonului, copiii sunt invitaţi să asculte poveşti, să coloreze şi să-şi pună la bătaie toate resursele de energie şi creativitate, participând la concursurile şi atelierele organizate pe tot parcursul evenimentului. Premiile sunt numeroase şi atractive, constând în seturi de construcţie Lego, cărţi şi reviste oferite de Editura Egmont.
    De asemenea, vor fi derulate proiectele Gaudeamus: Concursul Naţional de Lectură “Mircea Nedelciu”; Cărţile se-ntorc acasă; Invitaţi de nota 10: Olimpicii României şi Tombola Gaudeamus.
    Tradiţionalele Premii ale Târgului Internaţional Gaudeamus 2013 vor fi decernate duminică, 24 noiembrie, ora 14,00.
    Programul de vizitare al târgului este: miercuri — vineri, între orele 11,00 şi 20,00, sâmbătă şi duminică — între orele 10,00 şi 20,00.
    Accesul publicului în incintă se va face pe baza biletelor de intrare, în valoare de 5 lei, a abonamentelor valabile pe toată perioada manifestării (10 lei) sau gratuit pentru următoarele categorii de vizitatori: copii cu vârste sub 7 ani, elevi, studenţi, cadre didactice, profesionişti din aria editorial-educaţională, jurnalişti, pensionari, persoane cu dizabilităţi.

  • Precipitaţii mixte şi temperaturi în scădere, prezente la nivelul întregii ţări începând din 26 noiembrie

    Precipitaţii mixte şi temperaturi în scădere, prezente la nivelul întregii ţări începând din 26 noiembrie

    Meteorologii estimează, pentru următoarele două săptămâni, o vreme caracterizată, în cea mai mare parte, printr-o răcire, deşi în trei-patru zile ale intervalului de prognoză (18 noiembrie – 1 decembrie) mercurul din termometre va creşte până la valori neobişnuite pentru această perioadă a anului.
    Conform prognozei Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), publicată luni, la nivelul întregii ţări îşi vor face apariţia precipitaţii mixte, în special începând de la sfârşitul lunii noiembrie.
    Potrivit meteorologilor, în zona Banatului, până pe 22 noiembrie, valorile termice vor creşte uşor, iar vremea se va menţine mai caldă decât în mod obişnuit pentru această perioadă a anului, cu o medie a maximelor diurne în jurul valorii de 14 grade şi a minimelor nocturne de 7 grade. Ulterior, va avea loc un proces de răcire treptată, ajungând la temperaturi sub cele normale pentru sfârşitul lunii noiembrie, cu valori maxime de 4 grade şi minime de minus 1 grad, în medie. Probabilitatea de apariţie a ploilor se va menţine relativ ridicată pe tot parcursul intervalului de prognoză, dar acestea se vor semnala pe arii mai extinse între 22 şi 27 noiembrie, când pot fi şi mai însemnate cantitativ. Spre sfârşitul intervalului, sunt posibile precipitaţii slabe mixte.
    În regiunea Crişanei, în prima săptămână, mediile temperaturilor diurne vor marca o creştere uşoară, până la 14 grade în data de 20 noiembrie, apoi vor reveni la maxime în jurul valorii de 12 grade. În a doua săptămână de prognoză, vremea va continua să se răcească, mai accentuat în intervalul 24 — 26 noiembrie, când valorile termice vor scădea cu aproximativ 6 grade. Minimele nocturne vor avea o evoluţie asemănătoare, de la valori de 4 grade, în prima noapte, până spre 7 grade pe 21 noiembrie, după care vor scădea, ajungând la sfârşitul intervalului la valori medii uşor negative. Precipitaţii pe arii extinse se vor semnala în intervalul 22 — 25 noiembrie, însă ploi slabe, izolate, sunt posibile în fiecare zi. La sfârşitul lunii, ploile, slabe cantitativ, se vor transforma trecător în lapoviţe şi ninsori.
    Conform prognozei ANM, în regiunea Transilvaniei, vremea se va menţine mai caldă decât în mod obişnuit în această perioadă a anului în prima săptămână de prognoză, cu valorile cele mai ridicate între 20 şi 22 noiembrie, când sunt aşteptate temperaturi medii diurne în jurul a 14 grade şi nocturne de până la 4 grade. În intervalul următor, vremea se va răci accentuat, astfel că, la sfârşitul lunii, maximele termice se vor situa, în medie, în jurul valorii de două grade Celsius, în timp ce minimele vor fi negative, de aproximativ minus 5 grade, normale pentru această dată. Zilnic, sunt posibile precipitaţii slabe, la început sub formă de ploaie, iar din 26 noiembrie creşte probabilitatea pentru lapoviţe şi fulguieli, cu precădere în zona subcarpatică şi în depresiuni.
    În zona Maramureşului, vremea se menţine mai caldă decât ar fi normal până în data de 24 noiembrie, cu medii ale temperaturilor maxime cuprinse între 10 şi 13 grade şi minime de până la 6 grade. Începând cu data de 25 noiembrie şi până la sfârşitul lunii, valorile termice vor marca o scădere semnificativă, de aproximativ 8 grade. Astfel, în data de 30 noiembrie, mediile maximelor vor fi de 3 grade, iar în timpul nopţii temperaturile vor coborî sub zero grade, spre minus 4 grade Celsius. Aproape pe tot parcursul intervalului de prognoză vor fi precipitaţii, în general slabe cantitativ, şi doar în jurul datelor de 23 şi 24 noiembrie sunt aşteptate ploi pe arii mai extinse, iar cantităţile de apă pot fi mai însemnate.
    În Moldova, prima zi a intervalului va fi mai rece, apoi valorile termice vor creşte cu aproape opt grade în trei zile, astfel că, pe 21 noiembrie, maximele diurne se vor situa, în medie, în jurul valorii de 14 grade. Între 23 şi 26 noiembrie, vremea se va răci accentuat, până la valori diurne de 4 grade, apoi temperaturile vor continua să scadă uşor, până la două grade Celsius la sfârşitul intervalului de prognoză. Evoluţia minimelor nocturne va fi asemănătoare, de la aproximativ 6 grade, în prima săptămână, până la minus 3 grade, în ultima noapte. În intervalul 22 — 26 noiembrie, va ploua pe arii extinse, iar cantităţile de apă vor fi mai însemnate. În rest, probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi destul de scăzută.
    Potrivit prognozei ANM, în zona Dobrogei, atât temperaturile maxime, cât şi cele minime se menţin normale pentru această perioadă, în primele două zile ale intervalului, apoi vor creşte semnificativ, cu aproximativ opt grade Celsius, vremea devenind caldă pentru această perioadă a anului. În a doua săptămână de prognoză, regimul termic va marca o scădere treptată, astfel că, la sfârşitul lunii noiembrie, sunt aşteptate valori medii diurne de 5-6 grade şi temperaturi nocturne în jurul a zero grade, vremea redevenind normală din punct de vedere termic. Aproape pe tot parcursul intervalului, izolat, va ploua slab sau va burniţa, iar între 22 şi 27 noiembrie creşte probabilitatea pentru ploi pe arii extinse.
    În zona Munteniei, temperaturile maxime vor creşte treptat, de la medii de aproximativ 9 grade, în prima zi, spre 16 grade în data de 21 noiembrie, după care vremea va intra într-un proces de răcire, ajungând la sfârşitul intervalului de prognoză la valori apropiate de cele normale pentru sfârşitul lunii noiembrie, de 4 — 5 grade Celsius. Regimul termic nocturn se va menţine ridicat, cu valori medii între 2 şi 6 grade, până în data de 27 noiembrie, apoi minimele vor deveni, în general, negative. În intervalul 22 — 26 noiembrie, sunt aşteptate ploi pe arii extinse, mai însemnate cantitativ îndeosebi în zona subcarpatică. În rest, doar izolat sunt posibile ploi slabe sau burniţe.
    În Oltenia, vremea se răceşte uşor în primele două zile ale intervalului, după care temperaturile vor creşte de la valori medii diurne de 9 grade şi minime nocturne de două grade, până la 14 grade, ziua, şi 6 grade noaptea pe 21 — 22 noiembrie, valori cu 4-5 grade mai ridicate decât cele normale în această perioadă.
    Începând cu data de 23 noiembrie, vremea va intra într-un proces de răcire, iar la sfârşitul intervalului valorile termice vor fi uşor mai scăzute decât normele climatologice ale perioadei, cu maxime în jurul valorii de 4 grade şi minime uşor negative. Trecător, pe tot parcursul intervalului, va ploua slab sau va burniţa, iar între 21 şi 27 noiembrie, creşte probabilitatea pentru ploi pe arii extinse, moderate cantitativ.
    La munte, în prima săptămână, vremea va fi uşor mai caldă decât în mod obişnuit pentru această perioadă a anului, cu medii ale temperaturilor maxime ce se vor situa în jurul a 6 grade şi ale minimelor nocturne de aproximativ zero grade. După data de 24 noiembrie şi până la sfârşitul intervalului de prognoză, maximele diurne vor scădea semnificativ, ajungând la valori medii de minus 2 grade, iar minimele nocturne vor fi exclusiv negative, în medie, în jurul valorii de minus 6 grade Celsius. Pe tot parcursul intervalului de prognoză se vor semnala precipitaţii slabe, sub formă de ploaie până în 25 noiembrie, după care vor fi mai ales lapoviţe şi ninsori. În intervalul 22-26 noiembrie va ploua pe arii extinse, iar cantităţile de apă vor fi mai însemnate.
    Prognoza ANM, valabilă pentru perioada 18 noiembrie — 1 decembrie 2013, are la bază datele provenite de la Centrul European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) din Reading, Anglia.

  • Tot mai multe maşini conduse de copii teribili au ecusoane de la Senat

    Tot mai multe maşini conduse de copii teribili au ecusoane de la Senat

    Liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a reclamat conducerii acestei Camere că tot mai multe maşini, “jeep, Mercedes”, conduse de “copii teribili”, au pe parbriz ecusoane de la Senat, lucru care, în opinia sa, “nu face bine ca imagine”.
    “Am văzut, nu săptămâna asta, de mai multe săptămâni, poate luni de zile, constat un lucru: tot mai multe maşini, care nu ne reprezintă, vorbesc de jeep-uri, Mercedes-uri, de tot felul, sigur, conduse de copii teribili, au pe parbriz ecusoane de la Senat. Chiar acum în deplasarea asta, pe care am făcut-o la Mediaş, în mai multe locuri am observat”, le-a spus el senatorilor din Biroul Permanent, potrivit transcrierii discuţiilor unei şedinţe a Biroului Permanent al Senatului care a avut loc la începutul lunii noiembrie.
    El a arătat că doreşte să ştie cum se se eliberează aceste ecusoane şi a cerut Secretariatului General să prezinte conducerii Senatului o situaţie în acest sens. “Ei le folosesc în alte scopuri, ştiţi bine, ca să impresioneze poliţiştii, să mai impresioneze ştiu eu pe cine. (…) Nu ne face bine ca imagine. Oamenii nu au de unde să ştie că sunt senatori, că nu sunt senatori”, a continuat social-democratul. “Eu cred că ar trebui şi aici să facem ordine, cum am mai făcut în diverse sectoare. Nu cred că e normal… sau găsim o altă formulă pentru maşini, să nu mai avem nevoie nici noi de ele. La noi când se creează o idee, după aceea vin toţi ceilalţi şi o exploatează”, a susţinut Ilie Sârbu.
    Pe de altă parte, secretarul Senatului, Nicolae Moga (PSD), a cerut Secretariatului General să să verifice accesul în instituţie al unor foşti consilieri, care, potrivit acestuia, “încă mai bântuie” prin Senat. “Şi nu ştiu în ce calitate o fac, şi nu ştiu cum intră de fiecare dată, dacă vreţi am să vă dau nominal două nume, pentru că pe mine personal nu mă deranjează, nu înţeleg însă de ce sunt aici prezenţi, în ce calitate şi cum pătrund de fiecare dată în Senat”, a menţionat Rotaru.

  • Ionuţ Budişteanu, locul 9 în topul celor mai influenţi adolescenţi din 2013

    Ionuţ Budişteanu, locul 9 în topul celor mai influenţi adolescenţi din 2013

    Ionuţ Budişteanu, tânărul de 19 ani care a gândit şi a perfecţionat un sistem ieftin de automatizare computerizată prin care un automobil se poate conduce singur, a fost inclus de revista Time pe locul 9 în topul celor mai influenţi 16 adolescenţi din lume, fiind în acelaşi timp singurul dintre aceştia care a demonstrat excelenţă într-un domeniu ştiinţific şi tehnic.
    Revista Time menţionează că omul de ştiinţă român, în vârstă de 19 ani, a câştigat premiul întâi, în valoare de 75.000 de dolari, la Târgul Internaţional de Ştiinţă şi Inginerie Intel pentru liceeni din luna mai, pentru conceptul său de automobil ieftin care se conduce singur. Prototipul construit de Budişteanu semnalează uriaşul potenţial al producţiei în serie de automobile autonome, costurile sistemului său de automatizare computerizată fiind de doar 4.000 de dolari, o sumă infimă prin comparaţie cu costurile sistemului similar dezvoltat de mai mulţi ani de Google – 75.000 de dolari.
    Ionuţ Budişteanu, care în prezent îşi face studiile universitare în România, a folosit inteligenţa artificială şi o cameră video montată pe maşină pentru a identifica benzile din trafic, curbele, celelalte maşini participante la trafic şi chiar şi pietonii, mai notează revista americană.

    Topul celor 16

    Primul loc în clasamentul întocmit de Time este deţinut de solista neo-zeelandeză Lorde, 17 ani, care a fost catapultată în atenţia lumii muzicale odată cu lansarea primului său album, „Pure Heroine”. Solista, pe numele său real Ella Yelich-O’Connor, a semnat primul său contract cu o casă de discuri la vârsta de 13 ani şi a reuşit să o întreacă pe Miley Cyrus în topul celor mai descărcate piese de pe iTunes cu hitul său, „Royals”.
    Locul doi este ocupat tot de o neo-zeelandeză, jucătoarea de golf Lydia Ko (16 ani), care a trecut la profesionism în acest an şi se află deja pe locul 5 în clasamentul internaţional al jucătoarelor de golf după ce a participat la doar 23 de turnee.
    Pe locul trei se află programatorul Nick D’Aloisio, 18 ani, creatorul aplicaţiei Summly, o aplicaţie de ştiri cumpărată de Yahoo! în luna martie pentru suma de 30 de milioane de dolari.
    Malala Yousafzai, 16 ani, tânăra pakistaneză ce a fost nominalizată la premiul Nobel pentru Pace pentru militantismul său în favoarea educaţiei pentru femeile din zonele controlate de talibani, a fost plasată pe locul 7.
    Pe locul 10, imediat după Ionuţ Budişteanu, se află fiica preşedintelui american, Malia Obama, 15 ani, iar numele poate cel mai cunoscut din acest clasament, Justin Bieber, 19 ani, se află abia pe locul 12.

  • Istoricul proiectului de la Roşia Montană

    În 4 septembrie 1995, Regia Autonomă a Cuprului Deva, actuală Companie Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest S.A a semnat un contract cu firma ”Gabriel”, care nu era înregistrată oficial la acea dată. Firma câştigase o licitaţie, organizată de Minvest şi Ministerul Industriilor. Obiectul contractului a fost “evaluarea şi procesarea iazurilor şi a minereurilor aurifere” de la Roşia Montană.
    În data de 28 mai 1996, au fost înregistrate în registrul companiilor două companii private: Gabriel Resources Ltd., o firmă canadiană, şi Gabriel Resources Limited, firmă engleză cu sediul în Jersey, Marea Britanie.
    La 17 decembrie 1996, Gabriel Resources Ltd. a intrat într-o înţelegere cu firma omonimă din Jersey, în urma căreia acţionarii lui Gabriel Jersey şi-au vândut acţiunile şi au devenit acţionarii majoritari ai lui Gabriel Resources Ltd. În aprilie 1997, Gabriel Jersey a devenit subsidiară în proporţie de 100% a lui Gabriel Resources Ltd.
    La 7 iunie 1997 este creată compania cu capital mixt Euro Gold Resources, ai cărei acţionari principali sunt compania canadiană Gabriel Resources Ltd. şi Compania minieră de stat Minvest Deva. Conform Legii minelor, în luna decembrie 1998 Minvest a primit, de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Licenţa de exploatare nr. 47, pentru minim 20 de ani, cu care să continue exploatarea la mina din masivul Cetate.
    În anul 1999, Euro Gold îşi schimbă numele în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). În acelaşi an, RMGC a obţinut licenţa de concesiune pentru exploatare nr. 47 prin transfer de la Minvest. Licenţa era valabilă doar pentru exploatarea din masivul Cetate, care a fost închisă în 2006, iar autorizaţia de mediu, emisă pentru Minvest, expirase în decembrie 2004.
    În 2001, RMGC întocmeşte primul studiu de fezabilitate pentru mina de la Roşia Montană şi propune exploatarea de suprafaţă în patru cariere deschise: Cetate, Cârnic, Jig-Văidoaia şi Orlea, cu o capacitate de 20.000.000 de tone de minerale procesate anual. Metoda de procesare a minereului de aur propusă de RMGC este folosirea cianurilor — peste 200.000 de tone, pe timpul exploatării. Suprafaţa acoperită de proiect este de 1.600 de hectare de teren, dintre care carierele de extracţie ocupă peste 700 de hectare. Pe alte 700 de hectare ar urma să fie amenajate iazuri de decantare, în care ar fi depozitate sterilele încărcate cu cianuri şi metale grele rezultate din procesare. Zona propusă pentru dezvoltarea proiectului minier reprezintă aproximativ 25% din teritoriul comunei Roşia Montană şi de aceea RMGC a achiziţionat, cu peste 70 de milioane de dolari, începând din 2002, 620 din cele 794 de gospodării aflate în zona de impact a proiectului.
    În prezent Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources cu 80,46% din capitalul social. Statul român, prin firma Minvest Deva, are o participaţie de 19,31% în RMGC.
    Compania nu a primit încă autorizaţiile necesare începerii proiectului, în prezent proiectul fiind în curs de evaluare la Ministerul Mediului.
    Proiectul Guvernului Ponta II
    La 11 iulie 2013, premierul Victor Ponta a prezentat „Planul naţional de investiţii strategice şi crearea de locuri de muncă”, lista proiectelor din planul de investiţii incluzând şi exploatarea auriferă de la Roşia Montană.
    Proiectul de lege prevede că exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal ar fi fost aprobat până la sfârşitul lui 2013. Acţionarul majoritar al RMGC ar transfera, în etape, cu titlu gratuit, către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC. Participaţia indirectă a statului român ar urma să ajungă astfel la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier ar fi de 6%, cu opţiunea statului român de a solicită plata acesteia în natură.
    La 27 august 2013, proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană a fost adoptat în şedinţa de guvern pentru a fi transmis Parlamentului.
    În data de 17 septembrie 2013, plenul Parlamentului a adoptat proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru avizarea Proiectului de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România.
    La 11 noiembrie 2013, Comisia specială parlamentară pentru proiectul minier Roşia Montană a respins proiectul în forma venită de la Guvern. Potrivit raportului, Comisia consideră că proiectul de lege supus examinării nu acoperă în mod satisfăcător toate cerinţele complexe privind cadrul desfăşurării activităţii de exploatare a resurselor minerale în România şi, în consecinţă, propune respingerea acestuia.
    Poziţia Academiei Române
    La 4 martie 2003, Academia Română le-a cerut factorilor responsabili din România să împiedice realizarea proiectului de dezvoltare minieră Roşia Montană. Academicienii au atras atenţia asupra consecinţelor sub aspect ecologic, arheologic, istoric şi social care ar rezulta din finalizarea proiectului de exploatare auro-argentiferă iniţiat de Societatea Roşia Montană Gold Corporation.
    Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a reiterat, la 4 octombrie 2013, în cadrul Comisiei speciale parlamentare, că instituţia pe care o reprezintă consideră că în forma actuală proiectul privind exploatarea minieră de la Roşia Montană nu este acceptabil.
    Campania „Salvaţi Roşia Montană”
    Campania „Salvaţi Roşia Montană” a demarat la 28 iulie 2002, când Asociaţia Alburnus Maior a organizat o întâlnire publică la Roşia Montană, cu participarea a 350 de localnici şi reprezentanţi ai ONG-urilor din ţară şi străinătate. Această acţiune a culminat cu o declaraţie a ONG-urilor împotriva proiectului RMGC, în special împotriva exploatării în carieră deschisă şi a utilizării cianurii.
    Începând cu 1 septembrie 2013, mii de persoane au participat la mişcări de stradă împotriva proiectului minier atât în Bucureşti, cât şi în Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi alte câteva zeci de oraşe din România şi din străinătate.
    La 21 septembrie, aproximativ 4.000 de persoane au format un lanţ uman în jurul Palatului Parlamentului, unde au scandat lozinci împotriva proiectului minier de la Roşia Montană.
    De cealaltă parte, în Roşia Montană şi localităţile înconjurătoare au avut loc şi proteste în favoarea proiectului minier.

  • Transportatorii rutieri ameninţă cu proteste în decembrie

    Transportatorii rutieri ameninţă cu proteste în decembrie

    Transportatorii rutieri ameninţă cu proteste în decembrie, dacă Ministerul Transporturilor nu găseşte soluţii de rezolvare a problemelor privind infrastructura rutieră, fiscalitatea exagerată, legislaţia din domeniu completată lunar şi lipsa de susţinere a activităţii de transport.

    Reprezentanţii Confederaţiei Naţionale Rutiere (CNR) arată marţi, într-un comunicat de presă, că protestele anunţate în luna mai au fost suspendate atunci ca urmare a promisiunilor asumate şi semnate de conducerea Ministerului Transporturilor. “În textul minutei asumate, dar neîndeplinite, ce doar a suspendat protestele din luna mai, se regăsesc aceleaşi probleme nerezolvate de infrastructură rutieră inexistentă, fiscalitate exagerată, deghizată în lupta împotriva firmelor pirat, legislaţie rutieră naţională rectificată sau completată lunar şi lipsa de susţinere a activităţii de transport”, susţin reprezentanţii CNR. Potrivit acestora, ca urmare a neîndeplinirii de către Ministerul Transporturilor a promisiunilor asumate în luna mai, s-a luat hotărârea susţinerii unui protest naţional organizat de transportatorii rutieri în luna decembrie. “În condiţiile în care nici angajamentele asumate în primăvară şi nici solicitările curente ale transportatorilor nu vor fi puse în practică, există premisele ca la începutul lunii decembrie activitatea în transporturi să se oprească pentru o perioadă nedeterminată”, arată CNR.

    La solicitările anterioare, transportatorii au adăugat o nouă cerinţă, referitoare la returnarea unei cote părţi din acciză, de minim 130 de euro pentru 1.000 de litri de carburanţi profesionali, măsură care există, potrivit acestora, în toate ţările membre UE. “Introducerea unei majorări a accizei din carburanţi cu şapte eurocenţi, precum şi modificarea subită a recalculării nivelului accizelor la carburanţi în raport cu inflaţia este considerată de breaslă o măsură abuzivă cu impact direct în segmentul tuturor transportatorilor rutieri”, consideră reprezentanţii CNR. Aceştia susţin că în ultimele luni Confederaţia Naţională Rutieră a solicitat deschiderea la dialog a noului ministru al Transporturilor şi a transmis propuneri către Guvern, Ministerul Muncii şi Ministerul de Finanţe, incluzând şi soluţii pentru combaterea evaziunii fiscale, însă adresele oficiale ale CNR nu au primit răspuns, iar ministru Ramona Mănescu “a refuzat întâlnirile cu reprezentanţii patronatelor membre CNR”.

    În 22 mai, transportatorii rutieri au renunţat la protestul anunţaat, după o întâlnire de câteva ore cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor, unde s-a stabilit un calendar pentru revizuirea mai multor prevederi legislative. Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor în acea perioadă, declara că în urma discuţiilor cu reprezentanţii mai multor organizaţii patronale din transportul rutier a aflat multe din “problemele reale” ale acestui sector, iar acestea trebuie rezolvate în cel mai scurt timp pentru că sunt legate de eficienţa activităţii, de o “abordare dreaptă a greşelilor şi a muncii acestor oameni”.

    Ministrul preciza că mai multe comisii şi subcomisii formate din reprezentanţi ai MT şi ai transportatorilor vor lucra pe câteva obiective precise, vizându-se găsirea modalităţilor pentru aplicarea cât mai corectă a legislaţiei actuale, modificări legislative care să ducă la simplificarea unor acte normative, dar şi găsirea de soluţii de lobby în ţările vecine României pentru înlăturarea unor probleme cu care se confruntă transportatorii. Transportatorii ameninţau atunci că din 23 mai opresc total activitatea pentru o perioadă nedeterminată, solicitând ambasadelor României, prin Ministerul Afacerilor Externe, să comunice acest lucru, pentru evitarea blocării în România a transportatorilor străini. Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România şi CNR anunţau atunci că protestează faţă de lipsa de dialog şi interes a Ministrului Transporturilor în ceea ce priveşte problemele transportatorilor. Aceştia au cerut Guvernului corectarea “anomaliilor legislative actuale, eliminarea actelor de corupţie şi un dialog constructiv”. Aceştia au criticat existenţa unor suprapuneri legislative şi situaţiile în care mai multe acte normative reglementează aceleaşi situaţii.

    Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România are 13.000 de membri, operatori care efectuează transporturi interne şi internaţionale de marfă şi persoane. Confederaţia Naţională Rutieră este cea mai nouă structură patronală din domeniul transporturilor rutiere de mărfuri şi de persoane şi are în componenţă peste 36 de structuri asociative din Federaţia Operatorilor Români de Transport, respectiv Federaţia Transportatorilor Europa. CNR reprezintă interesele unui număr de peste 7.500 operatori de transport rutier din România.

  • „Imigranţii români contribuie la dezvoltarea economiilor europene şi nu este corect să li se limiteze drepturile”

    Ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a efectuat săptămâna trecută o vizită oficială în Elveţia şi a acordat un interviu în exclusivitate acordat cotidianului local Le Temps.
    Elveţia, ţară care nu este membră a Uniunii Europene, dar care este legată de blocul comunitar prin diferite acorduri, inclusiv în ceea ce priveşte libertatea de circulaţie, se va confrunta în lunile următoare cu trei referendumuri ce ar putea avea consecinţe majore asupra dreptului la liberă circulaţie. Întrebat despre posibilele implicaţii ale unor asemenea evoluţii asupra relaţiilor cu UE, ministrul român de externe a afirmat că, în calitate de ministru dintr-o altă ţară, ar prefera să nu vorbească despre un subiect care ţine de deciziile suverane ale statului elveţian, însă a subliniat că libertatea de circulaţie în interiorul Uniunii Europene şi în Elveţia, având în vederea acordurile acesteia cu UE, este fundamentală. „Este o libertate foarte preţioasă, mai ales pentru ţările din Europa de Est care au trăit timp de o jumătate de secol sub dominaţia sovietică”, a punctat Titus Corlăţean.
    „Libertatea de circulaţie este nu numai o valoare fundamentală, ci şi una care a contribuit foarte mult la creşterea economică a ansamblului Europei”, a spus şeful diplomaţiei române. „De multe ori uităm aspectele pozitive şi le vedem numai pe cele negative. Din câte ştiu, bilanţul acordurilor încheiate de Elveţia cu Uniunea Europeană este foarte pozitiv, atât pe plan politic, cât şi economic. Însă atunci când semnăm un acord trebuie să acceptăm nu numai avantajele, ci şi riscurile. Nu putem alege într-un pachet doar ce este avantajos. Atunci când un referendum are implicaţii asupra acordurilor internaţionale, trebuie ca cetăţenii să fie perfect informaţi în legătură cu toate aspectele, astfel încât să fie pregătiţi să accepte consecinţele”, a avertizat oficialul român.
    El a atras atenţia şi asupra faptului că în rândul imigranţilor români există şi o elită ştiinţifică şi universitară, care a fost formată în universităţile româneşti şi cu banii statului român, iar această elită are o contribuţie semnificativă pentru economiile ţărilor unde ea s-a instalat, lucru trecut de multe ori cu vederea în timp ce România pierde de pe urma plecării acestor specialişti.
    „Trebuie să găsim soluţii echilibrate care să nu pună în discuţie principiul liberei circulaţii. Altfel, proiectul european, bazat pe solidaritatea între ţările dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate, se va prăbuşi”, a mai avertizat ministrul român de externe.
    Referitor la măsurile de protecţie a pieţei interne luate de Elveţia în faţa dumpingului salarial practicat de companiile est-europene, Corlăţean a reamintit că „atunci când Europa s-a extins, deschiderea noilor pieţe din Europa Centrală şi Orientală a fost foarte benefică pentru companiile din Franţa, Germania şi alte ţări europene”. „În plus, această lărgire a sporit competitivitatea Uniunii Europene în faţa concurenţilor ei. Dacă uităm acest lucru, dacă ne concentrăm doar pe restricţionarea accesului est-europenilor pe piaţa muncii sau dacă încercăm să le limităm drepturile, atunci nu este corect”, a indicat ministrul român de externe.
    În ceea ce priveşte problema integrării romilor, legat de care însuşi reporterul a admis că doar o parte dintre ei provin din România, Titus Corlăţean a precizat că expulzarea acestora nu este o soluţie şi, întrucât nu este o chestiune ce implică doar o ţară sau două, „soluţia o reprezintă un efort european menit să le amelioreze integrarea”, el exprimându-şi totodată regretul că nu s-a reuşit până în prezent constituirea unei agenţii europene pentru coordonarea eforturilor de integrare a acestei minorităţi.
    „Dacă vorbim numai despre prezenţa romilor pe străzi fără să reamintim contribuţia pozitivă a noilor membri la dezvoltarea Uniunii Europene, apreciez acest lucru drept o lipsă de onestitate în dezbatere”, a mai afirmat Titus Corlăţean, care a atras atenţia şi asupra faptului că „romii au un model cultural specific, ce presupune libertatea de mişcare”, iar forţarea lor să-şi schimbe acest model „este o chestiune extrem de sensibilă”. În acest context, el a avertizat şi asupra „retoricii politice mai degrabă populiste, xenofobe şi chiar rasiste”, alimentată de problema romilor, lucru „inacceptabil într-o Europă modernă şi democratică”.
    Referitor la colaborarea României cu Elveţia în contextul preluării de către aceasta din urmă a preşedinţiei Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) anul viitor, ministrul român de externe a declarat că a convenit cu omologul său elveţian, Didier Burkhalter, un mecanism permanent de consultare în problemele Balcanilor, mai ales că în prezent România asigură preşedinţia Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est. Titus Corlăţean a reamintit că ţara noastră poate contribui cu expertiza sa solidă la găsirea de soluţii pentru conflictele îngheţate din est, precum cele din Republica Moldova, Georgia sau Nagorno-Karabah.
    Ministrul Titus Corlăţean a mai afirmat că România doreşte să contribuie la elaborarea de măsuri de încredere care să fie şi în interesul Rusiei. El s-a referit, în acest context, şi la scutul antirachetă, pe care Moscova îl priveşte cu rezerve, subliniind că este vorba despre un proiect pur defensiv, care nu este îndreptat împotriva Rusiei.

  • Multă lume mai speră

    Multă lume mai speră

    Comisia parlamentară specială care examinează proiectul de lege referitor la Roşia Montana e în impas. Dar dificultatea comisiei de a lua o decizie anticipează o dificultate mult mai mare. Să admitem că la capătul tuturor deliberărilor, proiectul de lege primeşte în comisie un aviz negativ şi că aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori proiectul va fi respins şi în plen. Ce va face guvernul? Nu există nicio declaraţie cu adevărat concludentă. Teoretic respingerea proiectului de lege nu înseamnă stoparea proiectului minier: iată o rază de speranţă pentru RMGC. Guvernul ia act de eşecul proiectului în parlament şi după sărbători va putea relua subiectul împachetat puţin diferit în aşa fel încât să pară mai „patriotic”. Este o posibilitate, deşi una foarte riscantă mai ales dacă la votul din plen se va fi produs o ruptură între PSD şi PNL. Ar fi de fapt o catastrofă de imagine ca PSD să voteze în favoarea Gabriel Resources, iar PNL împotrivă. Un astfel de vot va reverbera foarte puternic şi va avea multe consecinţe politice. În aceste împrejurări, va fi greu dacă nu imposibil pentru Victor Ponta să continue avizarea proiectului RMGC. De fapt primul ministru a dorit să evite tocmai acest lucru: să asume singur alături de miniştrii săi un proiect contestat de atâta lume.

    Nu ar trebui poate să trecem aşa de uşor peste momentul plenului. Aici va începe o luptă aprinsă legată de tipul votului care va fi adoptat. Liberalii au spus deja că vor propune votul deschis ceea ce va expune pe fiecare judecăţii publice. Chiar şi cei care sunt sincer convinşi că exploatarea este bună, se vor simţi neconfortabil. Vor vot deschis sau vot secret? O veche şi inepuizabilă dezbatere despre democraţie va fi din nou declanşată. Liberalii au toate motivele să fie împotrivă. De fapt dacă ar trăda aşa cum fac miniştrii lor şi ar vota în favoarea proiectului minier, Crin Antonescu ar pierde într-o singură după-amiază şansa de a fi votat de electoratul urban pe care mizează. Dacă doreşte cu adevărat ca USL să fie un proiect de succes, primul ministru Victor Ponta ar trebui să pună capăt acestei aventuri nefericite şi să fie de acord cu respingerea definitivă a proiectului.

    Dar dacă proiectul în ciuda tuturor dezbaterilor şi ezitărilor va fi adoptat? Atunci ne vom afla într-o situaţie inedită şi dificlă din punct de vedere politic şi psihologic. Căci dacă a fost evident că premierul şi-a schimbat punctul de vedere suţinut în campania electorală, totuşi multă lume mai speră că lucrurile se vor rezolva pe parcurs.