word-monitor

Category: Mapamond

  • UE, BCE şi FMI se aşteaptă ca Grecia să înregistreze excedent bugetar primar în 2013

    Grecia şi creditorii săi internaţionali sunt aproape de a ajunge la o poziţie comună privind înregistrarea unui excedent bugetar primar în acest an, a declarat, pentru Reuters, o sursă din Ministerul elen de Finanţe, după întâlnirea oficialilor UE, BCE şi FMI cu autorităţile greceşti.

    Obţinerea unui excedent bugetar primar, înainte de plata dobânzilor, este o condiţie cheie pentru Grecia, care încearcă să negocieze cu UE, BCE şi FMI o nouă reducere a datoriei.

    „Cred că suntem pe punctul de a ajunge la o estimare comună, realistă, că va exista în acest an un excedent bugetar primar redus dar viabil. Încă sunt patru sau cinci probleme asupra cărora încă trebuie să cădem de acord”, a declarat sursa, după întâlnirea de duminică a oficialilor UE, BCE şi FMI cu autorităţile greceşti.

    De succesul evaluării implementării reformelor de către autorităţile elene depinde acordarea următoarei tranşe de un miliard de euro din pachetul de asistenţă financiară.

    Pentru prima dată în aproape patru ani, rata şomajului în Grecia a scăzut în trimestrul doi din 2013, a anunţat joi Oficiul central de Statistică din Grecia (ELSTAT). În perioada aprilie—iunie 2013, rata şomajului a ajuns la 27,1%, în scădere faţă de 27,4% în primul trimestru din 2013.

    Rata şomajului în Grecia aproape s-a triplat de la debutul crizei, în 2009, şi rămâne în continuare la cel mai ridicat nivel din zona euro, unde rata medie a şomajului a scăzut la 12,1% în iulie.

    Cea mai recentă evaluare a progreselor înregistrate de Grecia cu implementarea reformelor de către reprezentanţii UE, BCE şi FMI urmează să se desfăşoare cel puţin până la sfârşitul lunii octombrie.

    Atena şi creditorii săi sunt foarte aproape de a ajunge la o poziţie comună privind estimările de creştere a economiei în 2013 şi 2014, susţine oficialul elen, fără a prezenta datele din prognoză.

    Ministrul elen de Finanţe, Yannis Stournaras, a confirmat, joia trecută, că se aşteaptă la o scădere de aproximativ 3,8% al PIB-ului Greciei în acest an, faţă de cea estimată anterior, de 4,2%.

    Grecia speră că o revenire pe creştere după şase ani de recesiune va majora veniturile guvernului şi va ajuta Atena să evite noi măsuri dure de austeritate, pentru a îndeplini ţintele fiscale stabilite cu creditorii internaţionali.

    Încurajat de cele mai recente date privind PIB-ul Greciei, premierul Antonis Samaras a cerut reprezentanţilor UE, BCE şi FMI să nu mai solicite alte concedieri, reduceri de pensii şi salarii.

    Produsul Intern Brut al Greciei este în declin din trimestrul trei al anului 2008. Deşi Grecia a beneficiat în ultimele luni de creşterea optimismului privind viitorul ţării, după ce temerile privind ieşirea din zona euro s-au atenuat, economia arată puţine semne de redresare, iar rata şomajului a ajuns, în luna mai, la nivelul record de 27,6%.

    Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de aproximativ 100 miliarde de euro.

  • Italia: Creşterea TVA cu un procent agită scena politică

    Partidele politice din Italia continuă presiunile asupra guvernului italian de mare coaliţie între stânga şi dreapta, condus de Enrico Letta, în legătură cu o posibilă sporire a TVA de la 21% la 22%, începând cu data de 1 octombrie, măsură ce riscă să pună în pericol redresarea economică, dar care a fost definită “inevitabilă” de ministrul economiei, Fabrizio Saccomanni, care ameninţă că îşi va da demisia, informează presa din Peninsulă.

    Cotidianul “Corriere della Sera” din Milano, care a publicat duminică un interviu cu ministrul economiei, Fabrizio Saccomanni (un tehnocrat în vârstă de 71 de ani, fost director general al Băncii Italiei), precizează că guvernul condus de Enrico Letta (moderat de centru-stânga, secretar adjunct al Partidului Democrat, PD) nu s-a pronunţat încă în mod oficial asupra acestei măsuri economice, anunţate iniţial la data de 1 iulie, apoi amânată de Consiliul de miniştri până la 1 octombrie.

    Această măsură a fost criticată recent de principalele partide care susţin majoritatea de guvern, Poporul Libertăţii (PdL, de centru-dreapta) şi Partidul Democrat (PD, de centru-stânga), dar ministrul economiei, în interviul acordat principalului cotidian milanez, a definit-o “inevitabilă” pentru a pune la punct finanţele statului, în această perioadă de criză economică. Statul italian nu poate renunţa la decizia de a mări TVA cu un procent, “iar eu nu pot accepta alte compromisuri şi sunt gata să îmi dau demisia”, a afirmat Saccomanni, care a adăugat că “îşi face datoria” şi că a sosit momentul ca Italia “să deschidă o dezbatere serioasă asupra realităţii conturilor statului”. “Italienii merită să ştie cu precizie cum stau lucrurile şi nu trebuie să asculte numai propaganda electorală a diferitelor partide”, a mai afirmat Saccomanni.

    Cotidianul “La Repubblica” de la Roma scrie că şeful executivului italian, Enrico Letta, a declarat duminică că este solidar cu ministrul economiei şi că posibilitatea de a mări TVA-ul cu un procent, pentru a-i permite statului italian să încaseze o sumă de peste un miliard de euro este un lucru concret. Este vorba despre o decizie “complicată şi dificilă”, care probabil va fi amânată din nou, până la data de 31 decembrie, a mai afirmat Letta, care nu exclude posibilitatea de a se prezenta în faţa Parlamentului de la Roma pentru a solicita un vot de încredere din partea tuturor partidelor.

    De asemenea, secretarul Partidului Democrat (PD), Guglielmo Epifani (fost sindicalist de stânga), a afirmat duminică, în cursul unui discurs ţinut la Modena (nord), că Saccomanni “se bucură de deplina încredere a PD, care însă doreşte echitate socială pentru toţi cetăţenii”, notează principalul cotidian roman.

    Publicaţia “La Stampa” din Torino precizează că polemicile legate de politica economică a executivului italian au crescut în ultima săptămână, după o recentă vizită la Roma a comisarului european pentru afaceri economice, Olli Rehn, care declarase că este “îngrijorat” şi din cauza unei alte măsuri luate recent de guvernul Letta, şi anume eliminarea taxei funciare pe locuinţele principale (Impozitul Municipal Unic, IMU). O măsură cu care ministrul economiei nu era de acord şi pe care o definise “un compromis” făcut de executivul Letta din cauza presiunilor la care este supus, încă de la început, de partidul de dreapta Poporul Libertăţii, fondat de fostul premier italian Silvio Berlusconi.

    Ministrul italian al economiei, Fabrizio Saccomanni, a mai declarat duminică că Italia riscă să depăşească în curând bariera de 3% a raportului deficit public/PIB, notează cotidianul economic “Il Sole 24 Ore” din Milano.

    Publicaţia de stânga “Il Fatto Quotidiano” de la Roma scrie că Poporul Libertăţii (PdL), formaţiunea politică de dreapta fondată de Berlusconi, este convins că executivul Letta va trebui să renunţe la ideea de a mări TVA în octombrie, iar ministrul economiei nu poate continua să spună că această măsură este “inevitabilă”, altfel în curând “nu va mai exista un guvern italian”, după cum a comentat duminică deputatul Renato Brunetta, din PdL, principalul colaborator al lui Silvio Berlusconi în materie de economie.

    Deputata PdL Daniela Santanche, una dintre principalele colaboratoare ale fostului premier Silvio Berlusconi, a afirmat că Saccomanni “nu trebuie să ameninţe că îşi va da demisia, ci trebuie să îşi dea demisia”. “Modelul precedentului guvern tehnocrat condus de Mario Monti, care se baza pe şantaj, continuă cu guvernul Letta, iar Saccomanni demonstrează acest lucru”, a adăugat doamna Santanche, care a precizat că dreapta italiană “nu are intenţia să participe la o coaliţie de guvern care doreşte să mărească taxele pe care le plătesc italienii”, notează publicaţia menţionată.

    “Dacă TVA va fi mărită, Italia nu îşi va putea redresa economia în această perioadă de criză economică”, a afirmat recent şi unul dintre liderii Asociaţiei comercianţilor italieni, Confcommercio, care reprezintă peste 700.000 de societăţi comerciale. Potrivit Confcommercio, sporirea cu un procent a TVA ar bloca ulterior consumurile italienilor, care “s-au prăbuşit” în ultimul an /minus 2,4%/, din cauza crizei economice, mai scrie “Il Fatto Quotidiano”.

    Italia a înregistrat în ultimele opt trimestre o scădere constantă a Produsului Intern Brut şi este o ţară aflată în recesiune, conchide publicaţia menţionată.

  • Campanie UNICEF de demobilizare a copiilor-soldaţi

    Campanie UNICEF de demobilizare a copiilor-soldaţi

    Peste 550 de copii soldaţi au fost demobilizaţi între lunile martie şi august în provincia Katanga, în sud-estul Republicii Democrate Congo, a anunţat Biroul de coordonare a problemelor umanitare din ONU (OCHA).
    „Campania de sensibilizare care invită copiii să se dezangajeze din forţele şi grupurile înarmate a reuşit să demobilizeze 557 de copii în perioada martie-august 2013 în teritoriile Malemba, Nkulu, Manono, Mitwaba şi Pweto”, explică OCHA într-un comunicat de presă, citat de AFP.
    Aceste teritorii sunt situate în jumătatea nordică a provinciei, defavorizată în raport cu partea sudică bogată în minereuri (cupru, cobalt, coltan ş.a.), unde operează mai multe grupuri înarmate, între care separatiştii Mai-Mai, aşa-numiţi „Bakata-Katanga” şi „Gedeon”.
    „Centrele de tranzit din Lumumbashi, Kalemie şi Manono au primit 444 de copii, în timp ce alţi 113 s-au întors în familiile lor”, adaugă nota OCHA.
    Expresia „forţe şi grupuri înarmate” înglobează şi Forţele Armate ale RDC (FARDC), dar esenţialul copiilor demobilizaţi în perioada respectivă provin din grupuri înarmate, a precizat OCHA.
    „Într-un lot de copii, 27 provin din armata naţională”, a indicat OCHA.
    Cele 557 demobilizări sunt urmare a unei campanii lansate la începutul lunii aprilie de Action contre la pauvrete (ACP) şi de alte ONG-uri, susţinute de UNICEF. Ea urmăreşte să descurajeze copiii să se înroleze în forţele şi grupurile înarmate sau îi încurajează să le părăsească.
    Potrivit UNICEF, circa 4.500 de copii ar fi înrolaţi în forţe sau grupuri înarmate pe întreg teritoriul congolez. Circa 1.500 de copii-soldaţi sunt doar în Katanga, provincia de origine a şefului statului, Joseph Kabila, şi plămânul economic al RDC.

  • Atacul armat din SUA a reaprins discuţia privind controlul armelor de foc

    Atacul armat înregistrat luni la Washington într-o clădire aparţinând Marinei americane, soldat cu 13 morţi, a reaprins discuţia din SUA privind controlul armelor de foc, relatează în ediţia sa electronică, cotidianul L´Express.

    Dincolo de Altantic, cultura armelor de foc este foarte bine înrădăcinată, iar reticenţele faţă de orice control sunt numeroase: dovadă este recenta destituire a doi senatori din Colorado pentru că au susţinut înăsprirea legii, remarcă autorul articolului. Potrivit sursei citate, în SUA sunt în circulaţie 300 de milioane de arme de foc la o populaţie de circa 318 milioane de locuitori, ceea ce înseamnă în medie o armă pe cap de locuitor. În realitate, aceste pistoale, puşti de asalt şi alte arme de vânătoare se găsesc în 42 de milioane de cămine, respectiv 40% din locuinţele americane. 57,7% din populaţia SUA deţine arme, potrivit unui studiu al Boston University School of Public Health.

    Circa 30.000 de persoane mor anual din cauza armelor de foc, arată totodată Brady Campaign To Prevent Gun Violence, între aceste victime fiind contabilizate omuciderile, sinuciderile şi cazurile de moarte prin împuşcare accidentală. Potrivit FBI, 8.583 de cazuri de omor prin împuşcare au fost înregistrate în 2011, respectiv o medie de 23 pe zi, chiar dacă cifra scade de la an la an.

    Alte statistici arată că 40% din armele de foc din SUA sunt cumpărate la târguri sau în cadrul unor tranzacţii între particulari, după cum notează The New Yorker, citat de publicaţia franceză. Antecedentele cumpărătorilor nu sunt deci verificate, aşa cum prevede legea, şi nici permisul de port-armă, obligatoriu.

    În aprilie 2012, Texasul a fost statul cel mai bine echipat, cu 304.000 arme de foc în circulaţie, potrivit Departamentului american al Justiţiei. Texas (25 milioane de locuitori) este al doilea stat cel mai populat din SUA, după California, unde există 284.000 arme la 37 de milioane de locuitori.

    68% dintre americani au o opinie favorabilă faţă de National Riffle Association (NRA), care militează cu îndârjire împotriva oricărei restricţionări a dreptului de a deţine arme. Lobby-ul pro-arme de foc revendică totodată patru milioane de susţinători – mai puţin de 1,5% din populaţie, dar care are o putere de netăgăduit asupra politicii americane, scrie publicaţia franceză.

    Potrivit Reuters, autorităţile municipale au cerut marţi explicaţii pentru a afla cum a putut să fie autorizat să lucreze cu marina americană atacatorul Aaron Alexis, după ce fusese concediat pentru comportament neadecvat. Aaron Alexis (34 de ani) a fost ucis de poliţie după ce a omorât mai multe persoane în incinta Navy Yard, un complex al marinei americane situat la doi kilometri şi jumătate de Capitoliu.

    Potrivit anchetatorilor, acest fost militar originar din Fort Worth (Texas) fusese recrutat ca subcontractant al marinei americane. Rezervist al marinei din 2007 până în 2011, el a fost concediat disciplinar, în special pentru incidente implicând arme de foc. Un responsabil al Navy a declarat marţi, potrivit Reuters, că tânărul a fost demobilizat, totuşi, cu onoruri. „Este cu adevărat dificil de înţeles că un om cu un astfel de trecut a putut primi acreditările necesare pentru a fi autorizat să pătrundă în această bază”, a declarat pe CNN primarul capitalei federale, Vincent Gray.

  • Nivelul euroscepticismului, în creştere din cauza crizei

    Nivelul euroscepticismului este în creştere în Franţa, Germania, Italia şi Spania, în paralel cu o creştere a nivelului neîncrederii faţă de euro, potrivit unui sondaj efectuat în aceste patru ţări pentru ediţia de marţi a ziarului francez La Croix.
    O majoritate a persoanelor intervievate consideră că apartenenţa la Uniunea Europeană (UE) este un lucru bun, potrivit acestui sondaj efectuat de către institutul Ifop, după cinci ani de la falimentul Băncii Lehman Brothers, care a marcat începutul crizei. Însă această majoritate scade în favoarea euroscepticilor, care cred că apartenenţa la UE este un lucru rău, şi anume 37% în Spania (faţă de 26% în iunie 2012), 43% în Franţa (faţă de 38% în iunie 2012), 44% în Germania (36%) şi 45% în Italia (39%).
    La fel, doar o minoritate doreşte abandonarea euro în vederea revenirii la moneda naţională, dar această minoritate este în creştere în trei dintre cele patru ţări, şi anume 43% în Germania (faţă de 39% în iunie 2012), 38% în Spania (25%), 35% în Italia (28%), pe când în Franţa nivelul actual este de 33%, mai mic faţă de cel de 35% înregistrat în iunie 2012.
    Persoanele chestionate în cele patru ţări sunt masiv îngrijorate de nivelul deficitelor şi datoriei publice (85% în Germania, 91% în Franţa, 92% în Spania şi 95% în Italia). În schimb, germanii, chemaţi la urne în cadrul unor alegeri generale duminică, se dovedesc a fi mai optimişti decât vecinii lor din sud. Doar 31% dintre germanii chestionaţi apreciază că ţara lor ar putea să se confrunte cu o situaţie asemănătoare Greciei, în timp ce proporţia francezilor este de 54%, a spaniolilor de 56%, iar a italienilor de 58%.
    Doar 37% dintre germani consideră că se află “în continuare în plină” criză, faţă de 66% dintre spanioli, 68% dintre italieni şi 69% dintre francezi.
    De asemenea, 39% dintre cele aproximativ 1.000 de persoane intervievate în Germania consideră că criza le afectează “mult sau destul de mult viaţa personală”, mult mai puţini ca în Franţa (79%), Spania (84%) şi Italia (89%).
    Studiul a fost realizat de către Ifop, pentru La Croix, pe un eşantion de 4006 persoane, reprezentativ pentru populaţiile franceză, germană, italiană şi spaniolă, potrivit metodei cotelor conform stratificării pe regiuni, cu 1.002 interviuri în Franţa, 1.000 în Germania, 1.004 în Italia şi 1.000 în Spania. Eşantionul a fost chestionat online, în perioada 29 august-4 septembrie.

  • „Exportul bunicilor” în Polonia, practică tot mai comună pe fondul îmbătrânirii populaţiei

    „Exportul bunicilor" în Polonia, practică tot mai comună pe fondul îmbătrânirii populaţiei

    Tot mai multe familii germane îşi trimit bătrânii în centre de îngrijire din Polonia, din cauza costurilor prea ridicate din ţară, “exportul bunicilor” devenind o problemă controversată în Germania, denunţată de o parte a presei drept “colonialism gerontologic”. Practica de a trimite bătrânii în Polonia a devenit un trend în Germania, un important ziar local din Munchen comparând situaţia cu practica unor ţări de a-şi exporta deşeurile, transmite Bloomberg. Tot mai multe familii consideră însă că Polonia reprezintă cea mai bună variantă pentru a asigura bătrânilor o îngrijire de calitate la costuri rezonabile, aproape imposibil de găsit în Germania.

    Potrivit unui sondaj efectuat de TNS Emnid, unul din cinci germani ar fi dispus să apeleze la un centru de îngrijire din străinătate.

    Migraţia bătrânilor germani reprezintă unul dintre primele efecte vizibile ale unei probleme de proporţii globale. Organizaţia Naţiunilor Unite estimează că numărul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani se va tripla până în 2050, la aproape 2 miliarde, odată cu scăderea natalităţii, creşterea duratei medii de viaţă şi îmbătrânirea generaţiei concepute după cel de-Al Doilea Război Mondial.

    Totodată, costurile îngrijirii bătrânilor devin prohibitive chiar şi în ţări cu un sistem solid de transferuri sociale, precum Germania. Cheltuielile alocate de germani îngrijirii pe termen lung a bătrânilor vor creşte de la 1,4% din PIB în prezent la 3,3% din PIB până în anul 2060, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Familiile germane care apelează la centre de îngrijire din Polonia susţin că facilităţile de acest tip din Germania oferă servicii inferioare, deşi percep tarife mult mai ridicate, chiar şi de trei ori mai scumpe. Singura problemă este distanţa, care îngreunează vizitele. Proprietarii unui complex de îngrijire a bătrânilor din staţiunea poloneză de ski Szklarska Poreba estimează că numărul rezidenţilor germani se apropie de jumătate din capacitatea de cazare. Bătrânii sunt cazaţi în vile de lux, unde au parte de îngrijire permanentă şi şedinţe de terapie.

    Astfel de servicii costă în Polonia până la 1.200 de euro pe lună, faţă de 3.250 euro în Germania. Sistemul social din Germania poate subvenţiona până la 1.550 euro din costul îngrijirii la un centru din ţară, sau până la 700 de euro în afara graniţelor. Diferenţa trebuie asigurată din pensie, sau de către familie.

    Germania va avea până în 2050 una dintre cele mai îmbătrânite populaţii din lume, alături de Japonia, Coreea de Sud şi Italia, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), care estimează că numărul persoanelor cu vârsta peste 80 de ani va depăşi, în aceste state, 15% din locuitori.

  • Lideri europeni rămaşi fără funcţii din cauza unor probleme cu justiţia

    O serie de lideri europeni au fost nevoiţi să renunţe la funcţii, în ultimii zece ani, din cauza unor proceduri judiciare, relatează AFP, în contextul în care fostul premier Silvio Berlusconi riscă să fie exclus din Parlamentul italian în urma unei condamnări.
    – CEHIA: În iunie 2013, premierul de centru-dreapta Petr Necas demisionează în urma unui scandal de corupţie şi abuz de putere, implicând-o pe cea mai apropiată colaboratoare şi amanta sa. Trei foşti deputaţi şi doi ofiţeri din cadrul serviciilor militare de informaţii sunt implicaţi. Parchetul renunţă să angajeze proceduri împotriva lui Necas, care a făcut din lupta împotriva corupţiei unul dintre punctele-far ale Guvernului său, aflat la putere începând din iulie 2010.
    – GERMANIA: Preşedinte federal începând din 2010, Christian Wulff este constrâns să demisioneze în februarie 2012, după ce-i este ridicată imunitatea. El este inculpat pentru corupţie, fiind suspectat că i s-a plătit, lui şi soţiei, un sejur în valoare de 500 de euro la un hotel, de către un producător de cinema, în schimbul susţinerii proiectului unui film. Procesul urmează să înceapă în noiembrie.
    – FINLANDA: În iunie 2010, premierul finlandez Matti Vanhanen, aflat la conducerea Guvernului din 2003, demisionează, părăsind totodată preşedinţia şi partidul. Vanhanen, care a evocat motive de sănătate pentru a explica această retragere, era implicat într-o afacere de finanţare a unei asociaţii al cărei preşedinte era. Aceasta a plătit peste 23.000 de euro campaniei sale prezidenţiale pierdute în 2006. În 2011, Parlamentul renunţă la orice procedură judiciară împotriva lui.
    – CROAÞIA: În iulie 2009, Ivo Sanader demisionează din funcţia de premier, pe care o ocupa din 2003. Suspectat de deturnare de fonduri, el este arestat la sfârşitul lui 2010 în Austria, extrădat şi încarcerat la Zagreb în perioada iulie-decembrie 2011. Găsit vinovat că a luat mită în valoare de cinci milioane de euro de la gigantul unguresc în domeniul energetic MOL şi de la o bancă austriacă, el este condamnat, la sfârşitul lui 2012, la zece ani de închisoare. În mai 2013, Sanader este inculpat într-un nou caz de corupţie, acuzat de abuz de putere care a provocat pierderi în valoare de aproximativ 500.000 de euro companiei naţionale croate de electricitate (HEP).
    – BELGIA: Ajuns la putere în martie 2008, premierul Yves Leterme demisionează în decembrie acelaşi an, acuzat că a exercitat presiuni asupra justiţiei în cursul achiziţionării Băncii Fortis, ameninţate de faliment. El revine, totuşi, în cadrul Guvernului condus de către Herman Van Rompuy, în calitate de ministru de Externe, şi va fi achitat de acuzaţiile cu privire la Fortis în urma unei anchete lansate în februarie 2009. Devine premier în noiembrie 2009 şi decembrie 2011.
    – POLONIA: Leszek Miller, şef al unui guvern de stânga din 2001, demisionează în mai 2004, după ce a abandonat preşedinţia partidului social-democrat (SLD), subminat de acuzaţii de corupţie la adresa anturajului său şi a sa. Este reales la conducerea SLD în 2012.
    – LITUANIA: Ales preşedinte în ianuarie 2003, Rolandas Paksas este destituit 15 luni mai târziu pentru “încălcarea gravă a Constituţiei şi nerespectarea jurământului constituţional”, prin acordarea cetăţeniei lituaniene unui om de afaceri rus, Jurijos Borisovas, principalul său susţinător financiar. Privat de dreptul de a se prezenta în alegeri în ţară, el este ales, în 2009, membru al Parlamentului European (PE).

  • Iranul vrea o soluţie „win-win” în negocieri

    Iranul vrea o soluţie „win-win” în negocieri

    Şeful diplomaţiei de la Teheran, Mohammad Javad Zarif, a afirmat miercuri, într-un interviu acordat unui post iranian de televiziune, că ţara sa caută o soluţie „win-win” în negocierile din dosarul nuclear duse cu marile puteri, relatează AFP.
    „Vrem o soluţie win-win, ceea ce înseamnă un program nuclear paşnic, transparent, sub controlul internaţional şi în cadrul regulilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi ale Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNP), la care Iranul este semnatar”, a declarat Mohammad Javad Zarif, recent însărcinat în mod oficial de către preşedintele Hassan Rohani cu negocierile în dosarul nuclear.
    „Iranul va avea drepturile sale nucleare, sancţiunile vor fi ridicate, iar comunitatea internaţională va avea garanţia că programul nuclear este absolut paşnic şi va fi aşa, pentru că este în interesul nostru”, a mai afirmat ministrul la postul iranian de televiziune în limba engleză Press-TV.
    Zarif urmează să se întâlnească la sfârşitul lunii septembrie cu Înaltul Reprezentant UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Catherine Ashton, pentru a pregăti reluarea negocierilor dintre Iran şi grupul 5+1 (SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia, China plus Germania), întrerupte în aprilie.
    Statele occidentale şi Israelul suspectează Iranul că vrea să producă arma atomică sub acoperirea programului nuclear civil, acuzaţie dezminţită categoric de Teheran.
    Zarif a repetat că ţările occidentale trebuie să ştie că „nici guvernul (preşedintelui Hassan Rohani), nici un alt guvern nu vor ceda absolut nimic din drepturile Iranului în domeniul nuclear”.
    „Sancţiunile şi interdicţiile nu vor face ca Iranul să renunţe la drepturile sale. (…) Americanii fac o greşeală dacă îşi închipuie că iranienii vor ceda. Iranienii vor plăti preţul, pentru că vor să fie respectaţi”, a mai spus şeful diplomaţiei de la Teheran.
    În legătură cu rolul Statelor Unite în negocieri, Zarif a menţionat că această ţară „poate juca un rol important pentru a găsi o soluţie sau a pune piedici în calea unei soluţii”.
    „Negocierile trebuie să se bazeze pe bunăvoinţă, potrivit legilor internaţionale. Aceasta înseamnă că (…) Statele Unite nu pot să se pronunţe în favoarea unei soluţii diplomatice şi, în acelaşi timp, să impună presiuni asupra Iranului”, a mai afirmat el.
    „Este contrar legilor internaţionale”, deoarece sancţiunile „vizează direct populaţia şi civilii nevinovaţi”, a atras atenţia Mohammad Javad Zarif, citat de AFP.

  • Rusia „a declarat război” Republicii Moldova

    Presa de la Chişinău critică miercuri decizia Rusiei de a impune un embargou vinurilor moldoveneşti, considerând-o drept una politică, legată de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
    „Război total! Onişcenko anunţă că vinurile din Moldova sunt interzise în Rusia pentru o perioadă nelimitată”, titrează Timpul. Motivul oficial al interdicţiei este existenţa unor plângeri ce vizau calitatea produselor alcoolice livrate, anunţa marţi ITAR-TASS. Agenţia rusă pretinde că examinează 80.000 de sticle de alcool din Republica Moldova. Onişcenko a criticat activitatea Ministerului Agriculturii de la Chişinău, care în opinia sa nu şi-ar fi făcut treaba.
    Timpul subliniază ca trei podgorii din Moldova au obţinut patru medalii la ediţia 2013 a Challenge International du Vin, care se desfăşoară în fiecare an la Bourg, în regiunea Gironde din Franţa. „Producem vinuri premiate internaţional, de ce Rusia atacă economic Republica Moldova?”, se întreabă ziarul citat.
    „Embargo pe vinuri: prima palmă anti-Vilnius dată de ruşi”, titrează Adevărul. În timp ce guvernul de la Chişinău evită să comenteze tranşant decizia, sperând într-o remediere a situaţiei, experţii califică acţiunile Rospotrebnadzorului drept răfuială politică şi nu exclud alte măsuri drastice din partea Moscovei, scrie Adevărul. „Deşi ameninţările sanitarului-şef Ghenadi Onişcenko au curs gârlă în ultima lună, autorităţile moldoveneşti au păstrat o tăcere suspectă în jurul acestui subiect. După anunţul de ieri dimineaţă, Vasile Bumacov, ministrul agriculturii, a refuzat să comenteze declaraţiile oficialilor ruşi, chiar dacă recent a fost în vizită la Moscova exact în legătură cu problema exporturilor de vinuri”, potrivit ziarului.
    Embargoul asupra vinurilor moldoveneşti, o spun toţi experţii, dar şi nespecialiştii, este o decizie politică, legată de apropiatul Summit de la Vilnius, un instrument de şantaj, scrie şi Evenimentul Zilei Moldova. De ani buni Kremlinul foloseşte presiunile economice şi şantajul ca pe o bâtă împotriva ţărilor care au scăpat din îmbrăţişarea imperiului şi doresc să-şi croiască propriul destin, mai scrie EVZ Moldova.

  • Propunerea rusă asupra Siriei, posibil “progres important”

    Propunerea rusă asupra Siriei, posibil "progres important"

    Barack Obama a declarat luni că propunerea Rusiei de a plasa arsenalul chimic sirian sub control internaţional ar putea reprezenta un “progres important” în conflict, în timp ce a chemat la “scepticism” faţă de guvernul de la Damasc, notează AFP.

    Preşedintele, în interviuri separate la şase televiziuni americane, a avertizat împotriva oricărei încercări de diversiune din partea regimului lui Bashar al-Assad şi a estimat că această nouă evoluţie este rezultatul ameninţărilor americane cu lovituri pentru a pedepsi Damascul că a recurs la arsenalul său chimic.

    “Asistăm, după părerea mea, la faptul că ameninţarea credibilă a unei lovituri militare a Statelor Unite… i-a făcut să reflecteze la posibilitatea de a lua această măsură” de a plasa arsenalul lor chimic sub control internaţional, a declarat preşedintele la canalul NBC, referindu-se la guvernul sirian.

    “Şi dacă o fac, atunci acesta ar putea fi un progres important. Dar noi trebuie să rămânem sceptici, pentru că nu i-am văzut lucrând aşa în ultimii doi ani” în timpul războiului civil din ţară, a adăugat liderul american.

    Întrebat de ABC despre posibilitatea unei “pauze” în calea spre lovituri, dacă armele chimice ar fi securizate, Obama a răspuns “ar fi, dacă aceasta se întâmplă”.

    De remarcat chiar prudenţa preşedintelui la CNN, când a afirmat că propunerea rusă reprezintă o “evoluţie potenţial pozitivă”.

    “O vom lua în serios”, a promis Obama care, la 31 august, a anunţat că a luat decizia unei operaţiuni militare împotriva regimului lui Bashar al-Assad dar cere undă verde de la Congres, un vot ce se anunţă dificil având în vedere ostilitatea multor aleşi din ambele părţi.

    În interviul la NBC, preşedintele a mai spus că nu este sigur că va obţine sprijinul Congresului pentru recurgere la forţă.

    Întrebat dacă este “încrezător” într-un vot al parlamentarilor asupra unei rezoluţii ce autorizează lovituri împotriva regimului sirian, Obama a răspuns: “Nu aş spune că sunt încrezător. Sunt convins că aleşii Congresului iau această problemă foarte în serios şi o studiază atent”.

    Rusia, principal aliat al regimului Assad, a propus luni Damascului să îşi plaseze arsenalul chimic sub control internaţional şi să îl distrugă.

    Siria “a primit favorabil” imediat această propunere, prin vocea ministrului ei de externe Walid Mouallem, fără a fi mai specifică.

    În acelaşi timp, propunerea Rusiei a condus la amânarea unui vot aşteptat miercuri în Senat.

    “Nu cred că avem nevoie” să votăm rapid, a anunţat şeful majorităţii democrate din Senat, Harry Reid, la câteva ore după ce programase votul miercuri. “Trebuie să ne asigurăm că preşedintele are posibilitatea de a vorbi tuturor celor 100 de senatori şi 300 de milioane de americani înainte să facem asta”.

    De zece zile, administraţia Obama a început o operaţiune majoră de a convinge aleşii dar şi opinia publică să susţină o operaţiune militară “limitată” în Siria, ca răspuns la un atac chimic în apropiere de Damasc, ce a făcut 1.429 de morţi potrivit informaţiilor americane.

    Punctul culminant al ei urma să fie marţi seară, când Obama urma a se va adresa naţiunii din cadrul solemn al Casei Albe.