România a înregistrat în luna septembrie a rată anuală a inflaţiei de 1,1%, acelaşi nivel cu cel înregistrat în zona euro şi sub media din UE (1,3%), conform datelor publicate de Oficiul european de statistică (Eurostat).
În schimb, România se situează pe primul loc în UE atunci când este vorba despre creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (octombrie 2012 — septembrie 2013), cu un avans de 4,1%.
În cazul zonei euro este vorba de cea mai scăzută rată anuală a inflaţiei din ultimii trei ani şi jumătate. Creşterea preţurilor de consum în cele 17 state care utilizează moneda euro este mult sub ţinta de 2% avută în vedere de Banca Centrală Europeană. Inflaţia scăzută permite BCE să menţină dobânda de politică monetară la nivelul record de 0,5%.
Comparativ cu luna august 2013 preţurile au crescut cu 0,5% în zona euro pe măsură ce preţul produselor alimentare, băuturilor alcoolice şi ţigaretelor a scăzut cu 0,4%, preţul serviciilor a scăzut cu 0,9% iar preţurile produselor industriale non-energetice a crescut cu 3,4%.
Potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS), preţurile de consum s-au redus cu 0,6% în septembrie 2013 faţă de luna precedentă, iar rata anuală a inflaţiei (pe ultimele 12 luni) a scăzut la 1,88%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2013 a fost de 3,67%.
Banca Naţională a României (BNR) a modificat în jos, la 3,1%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Anterior, BNR prognoza pentru finalul acestui an o inflaţie de 3,2%. Þinta de inflaţie pentru finalul anului este de 2,5% plus/minus un punct procentual.
Category: Economie
-
Inflaţia României a coborât în septembrie la acelaşi nivel cu cel din zona euro
-
Piaţa auto a crescut în T3, dar la nouă luni consemnează scădere
Vânzările de autovehicule noi pe piaţa românească au crescut cu 3,1 % în trimestrul trei din 2013 faţă de perioada similară din 2012, dar pe primele nouă luni din acest an a fost înregistrată o scădere de 11,4% comparativ cu perioada de referinţă a anului trecut, până la 57.454 unităţi, potrivit datelor publicate miercuri de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).
La autoturisme a fost o înregistrată o scădere de 9,8% pe primele nouă luni, la 48.324 unităţi, iar în trimestrul trei 2013 o creştere de 9,8% comparativ cu trimestrul corespunzător din 2012.
În continuare, vânzările pe piaţa din România sunt susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice (73% din totalul la 9 luni).
Producţia naţională a fost de 304.255 unităţi fabricate în 9 luni, în creştere de 27,2% faţă de anul 2012, cifră datorată producţiei de autoturisme, care înregistrează o creştere de 33,5% (volum total 304.239 unităţi). Volumele cele mai mari le-au înregistrat Dacia Duster (87.125 unităţi), urmată de Dacia Sandero (84.769 unităţi), Dacia Logan (67.176 unităţi) şi Ford B-MAX (59.065 unităţi).
Exporturile s-au cifrat la 272.987 unităţi în primele trei trimestre, în creştere cu 16,8% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut. Cel mai exportat model în cele 9 luni de până acum a fost Dacia Duster (89.594 unităţi), urmat de Sandero (85.893 unităţi) şi Ford B-MAX (59.070 unităţi).
La autoturisme, top-ul pe mărci după 9 luni din 2013 este condus de către Dacia, cu 15.912 unităţi vândute (33% din total), urmată de Volkswagen (5.456 unităţi / 11,3%), Skoda (3.771 unităţi/ 7,8%), Renault (2.833 unităţi/ 5,9%), Ford (2.686 unităţi /5,6%), şi Opel (2.035 unităţi /4,2%). Pe modele, situaţia rămâne neschimbată faţă de luna trecută, Dacia Logan fiind pe primul loc, urmat de Sandero, Duster, Volkswagen Golf şi Skoda Octavia. -
România, locul 10 în UE în ceea ce priveşte producţia de energie eoliană
România se află pe locul 10 în Uniunea Europeană din punctul de vedere al producţiei de energie eoliană, au declarat, într-o conferinţă de presă, reprezentanţii Asociaţiei Patronale Surse Noi de Energie – SunE.
În acest moment, în UE sunt instalate turbine eoliene cu o capacitate totală de 106.000 MW. Cea mai mare producţie este în Germania, unde sunt peste 30.000 de MW şi în Spania, cu peste 20.000 de MW. Urmează Marea Britanie, Italia şi Franţa. „România este pe locul 10, suntem între ţările cu un număr semnificativ de centrale eoliene”, a declarat Dan Teodoreanu, vicepreşedintele asociaţiei.
El a mai spus că, potrivit ultimelor date transmise de Transelectrica, aferente zilei de 24 septembrie 2013, în România sunt instalate capacităţi eoliene de 2.394 MW, microhidrocentrale de 459 de MW, panouri fotovoltaice cu o putere de 508 MW, instalaţii de producere a energie pe bază de biomasă de 42,7 MW şi pe bază de biogaz de 0,5 MW.
„În ceea ce priveşte energia fotovoltaică, în lume există cumulat panouri de 100.000 de MW, din care 70.000 în UE, adică de 10 ori mai mult decât consumul anual al României, care este de circa 6.000-7.000 de MW. Cel mai mare producător de energie fotovoltaică este Germania, cu 32.000 de MW, urmat de Italia cu 16.000 de MW şi de China, cu 8.000 de MW. China va merge spre locul întâi în următorii ani”, a completat Teodoreanu.
Potrivit acestuia, 7 din cei mai mari 10 producători de panouri fotovoltaice din lume sunt din China.
De la 1 iulie 2013, Guvernul a decis să amâne, până în 2017-2018, acordarea unui număr de certificate verzi pentru energia eoliană, solară şi microhidrocentrale.
Astfel, proiectele fotovoltaice primesc de la 1 iulie doar patru certificate verzi pe MWh, faţă de şase certificate, ca până acum. Proiectele eoliene primesc doar un certificat din două, iar microhidrocentralele, două certificate din trei.
Un alt proiect iniţiat de Ministerul Economiei şi lansat în dezbatere publică prevede că producătorii de energie regenerabilă care vor fi acreditaţi după intrarea în vigoare a actului normativ vor primi şi mai puţine certificate verzi.
Documentul proiectul prevede reducerea cu 0,7 certificate verzi pe MWh pentru microhidrocentrale, care vor primi, în continuare, doar 2,3 certificate pentru centralele noi sau două certificate pentru cele retehnologizate.
În cazul parcurilor eoliene, numărul certificatelor se reduce cu 0,5 certificate până în 2017 şi 0,25 certificate începând cu anul 2018. Prin urmare, noii investitori vor beneficia de doar 1,5 certificate verzi până în 2017 şi de 0,75 certificate, din anul 2018.
Reducerea este şi mai mare în ceea ce priveşte energia fotovoltaică. Numărul certificatelor se reduce cu trei, astfel că producătorii vor primi doar trei certificate verzi. -
„Probabil de anul viitor va scădea TVA-ul la carne, dar vrem şi la legume, fructe şi lapte”
Carnea va fi următorul produs la care se va reduce TVA-ul la 9%, probabil se va face acestă reducere de anul viitor şi va cuprinde şi alte produse, precum legumele, fructele şi laptele, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
”Pentru bugetul anului 2014 nu discutăm, pentru că implicaţiile sper să nu mai fie asupra bugetului dacă scădem TVA-ul la carne. Anul acesta într-adevăr au fost implicaţii pentru că există acea neîncredere că odată cu reducerea TVA avem încasări cel puţin egale. Se reduce TVA de la 24% la 9%. Obiectivul pe care l-a avut FMI, şi e normal, pentru a nu schimba indicatorii macroeconomici ai României a fost ca încasările la bugetul de stat să fie cel puţin aceleaşi”, a precizat ministrul Daniel Constantin.
Acesta spune că măsura reducerii TVA şi la alte produse se va lua după o perioadă de evaluare a efectului reducerii TVA la pâine.
”După o perioadă, să zicem un an de zile, se va face o evaluare dacă efectul reducerii TVA la pâine a fost benefic, în sensul că s-a redus preţul pâinii, că am salvat acele societăţi, am salvat locuri de muncă, dar am avut şi încasări cel puţin egale la bugetul de stat şi dacă toate aceste lucruri sunt corecte, atunci putem să reducem şi am spus de fiecare dată, probabil, următorul produs va fi carnea, eu sper să fie mai multe, sper să fie şi legumele, şi fructele, şi laptele. Pentru că şi acolo există un grad de evaziune destul de mare, grad de evaziune care produce probleme pe piaţa care ar trebui să fie corectă şi în care concurenţa ar trebui să primeze, dar în condiţii egale”, a afirmat Daniel Constantin.
Ministrul Agriculturii a adăugat că nu trebuie prevăzut nimic în bugetul pe 2014 cu privire la reducerea TVA.
”Dacă toate aceste lucruri sunt în regulă şi avem şi încasări, atunci nu va mai fi implicaţie asupra bugetului (…). Ca atare nu trebuie să prevedem nimic în bugetul anului 2014 cu privire la reducere”, a precizat ministrul Daniel Constantin. -
CE a plătit României cereri de rambursare în valoare de 196 de milioane de euro pe POS CCE
Comisia Europeană a dat curs unor cereri de rambursare de 196 de milioane de euro trimise încă din decembrie pe Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), dar blocate din cauza întreruperii plăţilor pe POS CCE, a declarat marţi Shirin Wheeler, purtătoarea de cuvânt a comisarului european pentru politică regională, Johannes Hahn.
„Am procesat în această săptămână pentru rambursare cereri blocate în valoare de 196 milioane de euro. Aşteptăm şi mai multe cereri de rambursare până la finalul lunii”, a afirmat Shirin Wheeler, precizând că cererile de rambursare au fost depuse în decembrie 2012.
„Acum, odată cu procesarea cererilor de rambursare, fondurile sunt reintroduse în sistem, ceea ce va permite ca noi proiecte să fie finanţate, în folosul cetăţenilor şi beneficiarilor investiţiilor. Cererile de rambursare se referă la mai multe axe prioritare ale POS CCE, în special referitoare la cercetare şi energie, dar şi la susţinerea IMM-urilor”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a lui Johannes Hahn.
CE a anunţat la 8 octombrie deblocarea plăţilor pe POS CCE, care erau întrerupte din iulie 2012, deşi programul a intrat oficial în presuspendare din luna octombrie a anului trecut. Purtătoarea de cuvânt a comisarului european pentru politică regională, Shirin Wheeler, declara încă de atunci că serviciile CE au primit cereri de rambursare în valoare de 196 milioane de euro pe POS CCE.
“Comisia Europenă a ridicat presuspendarea Programului Competitivitate datorită măsurilor complete de corecţie luate de autorităţile române. Cererile de rambursare pot fi din nou procesate şi aceste investiţii valoroase pentru România vor reîncepe”, a declarat Johannes Hahn săptămâna trecută, în ziua în care plăţile pe ultimul program operaţional sectorial presuspendat al României au fost reluate. -
România este pe ultimul loc în UE la cumpărături pe Internet
România s-a situat anul trecut pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte cumpărăturile online, în condiţiile în care 75% din cetăţenii din UE cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani au utilizat internetul în ultimele 12 luni iar aproape 60% dintre aceştia au raportat că au cumpărat online, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Cel mai ridicat procent de cumpărători online s-a înregistrat în Marea Britanie (82% dintre utilizatorii de internet), Danemarca şi Suedia (ambele cu 79%), Germania (77%), Luxemburg (73%) şi Finlanda (72%) iar cel mai scăzut nivel a fost în România (11%), Bulgaria (17%), Estonia şi Italia (ambele cu 29%).
Cu ocazia desemnării anului 2013 drept An European al Cetăţenilor de către Comisia Europeană, săptămâna 14-20 octombrie este dedicată ‘cumpărăturilor online’.
În 2012, cele mai multe cumpărături online au fost în domeniul vestimentar şi articolelor sportive, urmat de rezervarea vacanţelor şi a călătoriilor, achiziţionarea de cărţi şi reviste, precum şi cumpărarea de alimente şi articole de băcănie. În rândul statelor membre, cel mai ridicat procent al utilizatorilor de Internet care au efectuat achiziţii online în domeniul îmbrăcăminţii şi articolelor sportive s-a înregistrat în Marea Britanie (51%) şi Germania (49%). Cele mai multe rezervări de vacanţe şi călătorii au fost în Suedia (60%) şi Danemarca (56%) iar cele mai semnificative achiziţii de cărţi, reviste s-au înregistrat în Luxemburg (47%) şi Germania (41%). În Marea Britanie (21%) s-a înregistrat cel mai ridicat procent al achiziţiilor de alimente şi articole de băcănie. -
Simplificarea procedurilor şi reducerea structurilor vor scădea cazurile de fraudă cu fonduri europene
Simplificarea majoră a procedurilor şi reducerea structurilor vor conduce la scăderea cazurilor de fraudă cu fonduri europene, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, cu prilejul lansării unui raport SAR privind fraudarea fondurilor europene.
“Fraudele se întâmplă probabil din mai multe motive, este vorba de sistem, de legislaţie, de ceea ce este în sistem — documente, structuri. Încercăm, ca minister, să acţionăm pe toate aceste paliere, să scoatem din sistem structurile care nu justifică prezenţa”, a spus Teodorovici.
El a afirmat că procedurile şi documentele clare şi un sistem suplu, cu numărul minim de structuri cerut de prevederile europene ar duce la scăderea statisticilor SAR privind cazurile de fraudă.
“Organismele Intermediare /OI/, azi, sunt foarte multe. Când s-a stabilit numărul lor nu s-a argumentat temeinic numărul structurilor şi numărul de personal. Orice persoană sau structură care nu îşi justifică prezenţa în sistem nu are ce să caute, creează costuri suplimentare, întârzieri şi astfel de situaţii”, a adăugat Teodorovici.
Ministrul a menţionat că în aceste zile va apărea în Monitorul Oficial procedura simplificată major pentru achiziţiile efectuate de companiile private care au contracte de finanţare cu statul şi care prevede doar obligaţia anunţării pe site-ul MFE a intenţiei de achiziţie. Prin faptul că economiile vor rămâne în companie, cel care achiziţionează va fi descurajat să nu aleagă oferta cea mai bună, fără însă a i se impune acest lucru.
“Toate programele operaţionale blocate pe aceste motive, inclusiv cazuri ce fraude, astăzi funcţionează. Este un semnal că reprezentanţii Comisiei Europene au perceput ca pe o schimbare în bine ceea ce s-a întâmplat (în ultima perioadă — n.a.) în sistem”, a mai spus Teodorovici.
Societatea Academică din România (SAR) a organizat, luni, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene, o conferinţă de presă prilejuită de lansarea unui raport SAR având ca teme principale vulnerabilităţile fondurilor europene şi soluţiile pentru eliminarea acestora. -
41% dintre victimele fraudelor online nu şi-au mai recuperat banii
O mare parte dintre utilizatorii sistemelor e-payment (41%) care şi-au pierdut banii ca urmare a fraudelor financiare cibernetice nu au reuşit să-şi mai recupereze paguba, potrivit studiului global Kaspersky Consumer Security Risks, realizat de către B2B International şi Kaspersky Lab.
Cercetarea arată că numai 45% dintre utilizatorii care au fost victime ale fraudelor online şi-au primit toţi banii înapoi, în timp ce alţi 14% au recuperat o parte a banilor furaţi. Din păcate, restul de 41% nu au mai primit nimic. De asemenea, o treime dintre victime au făcut plângeri către autorităţile în drept pentru a încerca să rezolve problema fraudei, iar în 17% dintre cazuri banii au dispărut în timpul sesiunilor de e-banking, în timp ce 13% dintre victime erau clienţi ai magazinelor online.
Pe de altă parte, studiul B2B International relevă faptul că magazinele online şi băncile returnează banii clienţilor în proporţie mai mare decât sistemele de e-payment, într-un raport de 15% la 12%.
Numai unul din zece repondenţi au fost destul de norocoşi încât să îşi primească toţi banii înapoi.
În vederea contracarării fraudelor online, Kaspersky Lab a dezvoltat tehnologia unică Safe Money pentru a proteja computerele de atacurile financiare. Safe Money reprezintă un set de mecanisme de protecţie de înaltă clasă care sunt activate automat atunci când utilizatorii desfăşoară operaţiuni de online banking sau plăţi online.
Kaspersky Lab este cel mai mare producător privat de soluţii de securitate endpoint din lume, fiind inclus în topul primilor patru producători de soluţii pentru protecţie endpoint la nivel mondial.
Pe parcursul celor 15 ani de existenţă, compania a rămas o companie inovatoare în domeniul securităţii informatice şi oferă suite de protecţie IT pentru utilizatori individuali, SMB şi companii mari. Kasperky Lab este prezentă în aproximativ 200 de ţări şi protejează peste 300 de milioane de utilizatori din întreaga lume. -
Mediul privat a întrecut autorităţile locale la fraudarea fondurilor europene
Companiile private au întrecut autorităţile locale la fraudarea fondurilor europene, iar cazurile de fraudă s-au triplat în 2012 faţă de 2010, potrivit unei analize a Societăţii Academice din România (SAR), prezentată de Răzvan Orăşanu, director de cercetare la SAR.
Analiza SAR, pe baza datelor DNA şi DLAF şi a deciziilor definitive de condamnare în dosare având ca obiect utilizarea fondurilor europene, arată că mediul privat (asociaţi, administratori, acţionari, directori, manageri sau angajaţi ai unor companii private) deţine o proporţie de 57,20% din totalul cazurilor, urmat de autorităţile publice locale (primari, viceprimari, consilieri locali şi funcţionari publici) — 26,52%, ONG-uri — 8,71%, persoane fizice, majoritatea fermieri — 7,58%.
Topul metodelor de fraudare identificate de SAR este condus de abuzul în serviciu şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice/persoanelor, luarea de mită şi instigarea la luare de mită, folosirea serviciilor de consultanţă pe parcursul proiectului pentru a masca deturnarea de fonduri (metodă numită „şpaga 2.0” de experţii SAR), cheltuirea fondurilor europene în alte scopuri, investiţii cu bani europeni care devin de utilitate personală, oferte tehnice false, decontul banilor pe societăţi fictive, tergiversarea încheierii contractului după atribuire, fuga cu prefinanţarea, spălare de bani.
Cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare PHARE, menţionat în proporţie de 46,59%, urmat de fondul SAPARD, axat pe agricultură şi devoltare rurală — 17,42%.
Pe locul trei se situează două fonduri destinate exclusiv agriculturii, menţionate împreună în deciziile penale — Fondul European de Garantare Agricolă FEGA şi Fondul Europen Agricol pentru Dezvoltare Regională FEADR — 12,12% din total.
Printre cazurile de notorietate menţionate de Răzvan Orăşanu se numără cel al ştrandului din Marghita, în cadrul unui proiect din fonduri europene pentru realizarea unui parc balnear. Ştrandul a fost deschis o singură zi, la inaugurare, lucrările nu au fost terminate, iar autorităţile au primit documente cu poze prelucrate, care arătau turişti înotând.
Fostul comisar european Leonard Orban a declarat că dezbaterea iniţiată de SAR este utilă şi binevenită, dar trebuie făcută o diferenţiere foarte clară între tentativele de fraudă, fraude şi neregulile care sunt greşeli neintenţionate.
„Marea majoritate a cazurilor ţine de nereguli din lipsa de experienţă a beneficiarilor şi autorităţilor”, a spus Orban, care a adăugat că există numeroase adrese prin care autorităţile de management pentru proiectele europene sfătuiau beneficiarii să acţioneze într-o anumită manieră, iar aceasta nu era în concordanţă cu regulile europene.
În ceea ce priveşte triplarea numărului de cazuri de fraudare în 2012 faţă de 2010, Orban a spus că este perfect explicabilă, pentru că rata absorbţiei fondurilor europene a crescut în acest interval, de la un nivel nesemnificativ de circa 1% la circa 12%. -
Fermierii români vor primi 61 de euro pe hectar începând de miercuri
Fermierii români vor primi, începând de miercuri, avansul de 50% din plăţile pe suprafaţă, respectiv 61 de euro pe hectar, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
„Încercăm să plătim fermierilor, în cel mult 2-3 săptămâni, circa 600 de milioane de euro, ceea ce reprezintă avansul de 50% din plăţile pe suprafaţă, respectiv 61 de euro pe hectar, astfel încât aceşti bani să se întoarcă cat mai rapid de la Bruxelles. Diferenţa până la 160 de euro pe hectar o vom plăti după 1 decembrie şi sper că până în martie vom reuşi să finalizăm integral plăţile pe suprafaţă”, a spus Constantin.
Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) aferentă anului 2013, suma alocată României din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA) este 1,403 miliarde de euro, iar cuantumul maxim al plăţilor este de 139,17 euro /hectar. La această sumă, Guvernul a mai aprobat încă o plată suplimentară de 21 de euro pe hectar din bugetul naţional, ceea ce ridică subvenţia pe suprafaţă la 160 de euro pe hectar.
De asemenea, ministrul a precizat că este pentru prima dată când Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) plăteşte avansul pentru Axa 2, respectiv pentru măsurile de agromediu, până în prezent fiind efectuate plăţi de 275 de milioane de euro.
În cadrul Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă SAPS 2013 au fost depuse un număr de 1.037.427 cereri de plată, pentru o suprafaţă de 9,8 milioane hectare.