word-monitor

Category: Economie

  • Firmele estimează creşterea activităţii în industrie şi stagnare în comerţ şi servicii până în decembrie

    Firmele estimează creşterea activităţii în industrie şi stagnare în comerţ şi servicii până în decembrie

    Managerii companiilor se aşteaptă pentru perioada octombrie – decembrie la creşterea activităţii în industria prelucrătoare, la stagnare în comerţ şi servicii şi scădere în construcţii, în raport cu cele trei luni anterioare, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Concluziile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

    Astfel, industria prelucrătoare este singurul domeniu unde se anticipează dezvoltarea activităţii, cu o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +6%). În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere, respectiv fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (sold conjunctural +36%), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (sold conjunctural +29%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (sold conjunctural +27%) şi fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (sold conjunctural +26%). Preţurile produselor industriale vor fi stabile (sold conjunctural +3%), iar numărul de salariaţi se va reduce (sold conjunctural -6%).

    În construcţii se va înregistra o scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -30%) şi a numărului de salariaţi (sold conjunctural -25%). Managerii estimează scădere a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural -25%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor se preconizează o relativă stabilitate (sold conjunctural +1%), potrivit unui comunicat al INS.

    Pentru sectorul de comerţ cu amănuntul, managerii au estimat o relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural -3%) şi a volumului total al vânzărilor de mărfuri (sold conjunctural -1%).

    Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra, de asemenea, relativă stabilitate (sold conjunctural -4%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni un avans moderat al numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%), iar preţurile de vânzare cu amănuntul vor înregistra de asemenea creşteri moderate (sold conjunctural +6%).

    Şi cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o relativă stabilitate (sold conjunctural 0%). Acest domeniu va fi caracterizat de o scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -8%) şi de stagnarea preţurilor (sold conjunctural 0%).

  • Reducerea TVA la alte produse alimentare, nu mai devreme de şase luni

    Reducerea TVA la alte produse alimentare, nu mai devreme de şase luni

    Reducerea TVA pentru alte produse alimentare va fi aplicată în funcţie de analizele din perioada următoare, dar nu mai devreme de şase luni, a declarat, marţi, într-o conferinţă pe teme de fiscalitate, Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

    „Cota redusă de 9% la pâine a vizat reducerea evaziunii în această zonă. Ca efect al măsurii a fost necesar să se crească anumite taxe pentru a compensa pierderi potenţiale, la solicitarea FMI. Ar fi de aşteptat să fie o creştere de încasări, totuşi. O eventuală altă extindere a reducerii de TVA către alte produse va fi făcută în funcţie de analizele ce vor fi efectuate, dar nu mai devreme de şase luni”, a menţionat Manolescu.

    Acesta a adăugat că, în perioada următoare, se aşteaptă o creştere a încasărilor la buget de pe urma reducerii TVA la pâine.

    „Ne aşteptăm ca, în perioada următoare, încasările la buget să crească, dar este prematur să facem o analiză acum, de pe urma reducerii TVA la pâine. Este un gen de măsură care încearcă să reducă presiunea din zona fiscală”, a afirmat oficialul MFP.

    La jumătatea lunii octombrie, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara că următorul produs la care se va reduce TVA la 9% va fi carnea, începând de anul viitor. Ulterior, scăderea TVA va cuprinde şi alte produse, precum legumele, fructele şi laptele, conform ministrului.

    Pâinea şi specialităţile din panificaţie fără umplutură au TVA de 9% începând cu 1 septembrie, potrivit unui Ordin comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Finanţelor Publice, publicat în data de 28 august în Monitorul Oficial.

  • România poate atrage mulţi dolari de la investitori, dacă le asigură condiţii bune

    Investitorii vor o infrastructură bună, personal calificat şi calitate a capitalurilor, iar România poate atrage sume mari de la aceştia, dacă le asigură condiţii bune, a afirmat zilele trecute economistul american Josef Quinlan, într-o conferinţă privind oportunităţile de afaceri în România.

    De asemenea, acesta a atras atenţia asupra faptului că Uniunea Europeană este o mare oportunitate pentru România, pentru că are resurse, dar şi o provocare, pentru că în UE există o economie inovativă.

    În plus, România este bine poziţionată pentru a putea atrage eficient investiţii străine directe, în condiţiile în care se află într-o zonă cu multe economii puternice.

    “România se află într-o zonă cu multe economii puternice, alături de economia Germaniei. Cred că România este bine poziţionată, la est, la vest, la nord şi sud, pentru a putea atrage eficient investiţiile străine directe. România se află între state cu potenţial de creştere. Aş spune că România se află într-o mică Chină. Mass-media subestimează economia Uniunii Europene. China şi India sunt mari, dar sunt sărace. Uniunea Europeană, Europa Centrală şi de Est nu sunt atât de mari, însă reprezintă oportunităţi importante pentru investiţii, pentru că au resurse. Dacă vorbim despre România, aici există o creştere importantă, aici sunt oportunităţi de investiţii, dar, dacă mă uit la oportunităţile de afaceri, sunteţi undeva jos. Lucrurile sunt dure în ceea ce priveşte România. Trebuie să înţelegeţi ce caută investitorii aici. Ei vor o infrastructură bună, personal calificat şi calitate a capitalurilor. Dar o ţară mică, aşa cum este România, poate atrage mulţi dolari de la investitori, dacă le asiguraţi condiţii bune. Viitorul dumneavoastră este aici, nu la Washington şi nu la Beijing”, a spus Quinlan.

    Economistul american a reamintit că preşedintele american Barack Obama a decis să fie negociat un acord de liber schimb între SUA şi Uniunea Europeană, subliniind că acesta va aduce beneficii şi pentru România, ca stat membru al UE.

  • Aproximativ 40% din deşeurile românilor reprezintă materie primă pentru economia ţării

    Aproximativ 40% din deşeurile românilor reprezintă materie primă pentru economia ţării

    Aproximativ 40% din cantitatea de deşeuri menajere generată de către un român în fiecare an reprezintă materie primă pentru economia României, iar ponderea cea mai mare (aproape 16%) o au deşeurile din hârtie/carton, arată rezultatele celui mai recent studiu de specialitate, întocmit de Eco-Rom Ambalaje.

    Conform datelor citate, în prezent, un român din mediul urban generează, în medie, aproximativ 346 kg de deşeuri menajere/an (plastic, metal, hârtie-carton, sticlă, resturi de mâncare etc.), în timp ce persoanele din mediul rural produc, în medie, circa 95 kg de deşeuri menajere/an.

    La nivel urban, deşeurile reciclabile reprezintă aproximativ 39% din total, în timp ce la nivel rural procentajul ajunge la 52%, jumătate dintre acestea reprezentând ambalaje.

    Deşeurile reciclabile reprezintă, la ora actuală, 40% din totalul deşeurilor generate, iar ponderea cea mai mare o au deşeurile de hârtie/carton (15,80%), urmate de cele din plastic (14,31%) şi cele din sticlă (4,64%). Deşeurile metalice reprezintă valori minime (2,57%).

    În ceea ce priveşte separarea deşeurilor generate, rezultatele studiului Eco-Rom Ambalaje arată că, în mediul urban, populaţia aruncă selectiv, în containerele dedicate de 1,1 mc, o cantitate de 8,4 kg (6,3%) din totalul deşeurilor reciclabile generate (134,6 kg deşeuri reciclabile generate anual de o persoană).

    Cele mai multe deşeuri reciclabile identificate de către cetăţeni sunt cele de hârtie, urmate de cele de plastic şi de cele de sticlă.

    În plus, din masa totală de deşeuri reciclabile, cele de ambalaje reprezintă aproximativ 50% (65 kg), iar raportat la totalul deşeurilor generate, anual, de către o persoană în mediul urban (346 kg de deşeuri menajere), ambalajele reprezintă 18%.

    La ora actuală, 7,5% din toate deşeurile de ambalaje trimise la gropile de gunoi sunt colectate containerele de 1,1 mc, respectiv 5 kg din totalul de 65 kg de deşeuri de ambalaje generate în fiecare an de o persoană, în mediul urban.

    Cercetarea a fost realizată în perioada septembrie 2012 — august 2013.

    Studiul a fost întocmit cu scopul de a evidenţia posibilitatea atingerii ţintelor stabilite prin Legea Deşeurilor (Legea 211/2011) şi a determina tipurile şi cantităţile de deşeuri generate în gospodăriile populaţiei, cu precădere ponderea ambalajelor în acest flux.

    În domeniul reciclării ambalajelor, la nivel naţional, s-au stabilit în România, pentru 2013, următoarele ţinte minime de reciclare: hârtie/carton — 60%, plastic — 22,5%, metale — 50% şi sticlă — 50%.

    Angajamentul României faţă de Uniunea Europeană este ca, până în anul 2020, ţinta pentru deşeurile generate de gospodăriile populaţiei şi reciclate să fie de 50%, în condiţiile în care, astăzi, procentajul ajunge la maximum 10%.

  • Rectificarea bugetară negativă va fi de până în 3 miliarde de lei

    Rectificarea bugetară operată de Guvern va fi de până în 3 miliarde de lei şi va creşte deficitul bugetar de la 2,3% din PIB la 2,5% din PIB, diferenţă pe care experţii FMI o acceptă doar pentru sumele cheltuite suplimentar faţă de programul iniţial pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale. Surse guvernamentale au declarat că sunt vizate în principal fondurile necheltuite asupra cărora autorităţile trebuie să facă în această săptămână o statistică. Sursele citate au precizat că rectificarea bugetară pregătită de Guvern se situează în marja inferioară a 3 miliarde de lei, dar peste 2,5 miliarde de lei.

    În această săptămână autorităţile centrale trebuie să realizeze o statistică a fondurilor care nu au fost cheltuite, urmând ca rectificarea să vizeze în primul rând această zonă, au mai precizat sursele citate. Astfel, deficitul bugetului general consolidat ar putea creşte în acest an de la 14,7 miliarde lei, aşa cum apare în scrisoarea transmisă FMI în luna septembrie, la 15,9 miliarde lei.

  • „Industria cărnii reprezintă o piaţă de 1,7 miliarde de euro, dar care înregistrează o evaziune de 40%”

    „Industria cărnii reprezintă o piaţă de 1,7 miliarde de euro, dar care înregistrează o evaziune de 40%”

    Industria cărnii reprezintă o piaţă extrem de importantă pentru România, cu o valoare estimată de 1,7 miliarde de euro, dar care înregistrează o evaziune în jurul procentului de 40%, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, în cadrul unui seminar dedicat industriei cărnii din România.

    “Industria cărnii reprezintă o piaţă extrem de importantă pentru România, având o valoare estimată de 1,7 miliarde de euro, dar care înregistrează şi o evaziune în jurul procentului de 40%, deci sume importante pe care bugetul de stat, din păcate, nu poate să le colecteze. Obiectivul principal pentru dumneavoastră este eliminarea concurenţei neloiale din piaţă şi rezolvarea situaţiei în care ne aflăm şi care trenează de foarte mulţi ani. Trebuie să găsim soluţii pentru a avea un mediu concurenţial corect şi a salva societăţile din acest domeniu”, a spus Constantin.

    Acesta a precizat că, în prezent, România importă 60 – 70% din materia primă pentru această piaţă, deşi este o ţară cu tradiţie în creşterea animalelor.

    “România a fost şi este o ţară a crescătorilor de animale, dar pe anumite specii efectivele au scăzut în ultimii 20 de ani, chiar dacă subvenţiile europene au micşorat această scădere accentuată înregistrată la aproape toate speciile, cu mici excepţii, respectiv la ovine şi caprine. Din păcate, importăm foarte mult pentru industria cărnii, circa 60-70% din materia primă de care dvs. aveţi nevoie. E un lucru neplăcut, într-o ţară cu potenţial uriaş pentru a creşte animale şi pentru a produce suficient nevoilor pe care le avem. Azi, din cauza efectivelor scăzute, dar şi din cauza preţurilor şi a costurilor de producţie care sunt mai mari decât în alte state, se importă foarte mult”, a mai precizat ministrul Agriculturii.

    Potrivit sursei citate, România a avut la dispoziţie în ultimii ani fonduri europene importante pentru dezvoltarea fermelor şi a unităţilor de procesare, dar din păcate acestea s-au dovedit insuficiente, în condiţiile în care importurile de materie primă din industria cărnii sunt la un nivel de 70%.

    “În actualul PNDR, am avut peste 1,3 miliarde de euro pe măsura 121 prin care cei care au vrut să-şi dezvolte ferme de creştere au avut posibilitatea să investească sume importante şi s-au investit sume importante, dar din păcate insuficiente ca să asigurăm materia primă. De asemenea, cei care au vrut să-şi dezvolte unităţi de procesare au avut la dispoziţie un miliard de euro prin măsura 123. România are unităţi importante de procesare, dar trebuie să ne asigurăm în viitorul PNDR că vom avea suficiente ferme de producţie şi de creştere, astfel încât să ieşim din această situaţie în care importăm 70% din materia primă”, a adăugat şeful MADR.

  • Consiliul UE a aprobat României un nou program de asistenţă financiară preventivă de 2 miliarde euro

    Consiliul UE a aprobat României un nou program de asistenţă financiară preventivă de 2 miliarde euro

    Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avizat pe 27 septembrie scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi a aprobat încheierea unui nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv. Totodată, Banca Mondială a pus la dispoziţia României 1 miliard de euro, opţiunea de accesare a fondurilor fiind valabilă până în decembrie 2015. România a tras miercuri 700 milioane de euro din acest împrumut.

    În condiţiile actuale din piaţă, România nu intenţionează să acceseze fondurile UE, dar asistenţa preventivă va consolida stabilitatea macroeconomică, bugetară şi financiară şi, prin continuarea reformelor structurale, să sporească rezistenţa şi potenţialul de creştere a economiei.

    Dacă riscurile luate în considerare se vor materializa, România ar putea să nu mai poată acoperi necesarul de finanţare externă din resursele de finanţare disponibile. Aceste riscuri sunt asociate, între altele, cu datorii externe importante, o poziţie extrem de negativă a investiţiilor nete şi efectele unor evoluţii negative în zona euro. Într-un astfel de scenariu de stres, necesarul de finanţare rezidual ar putea să fie acoperit prin activarea asistenţei financiare preventive pe termen mediu, potrivit deciziei adoptate de Consiliul UE.

    Comisia Europeană va conveni cu autorităţile din România, după consultări cu Comitetul Economic şi Financiar, condiţiile de politică economică ataşate asistenţei financiare. Aceste condiţii urmează să fie incluse într-un memorandum de înţelegere. Astfel, adoptarea bugetelor şi aplicarea politicilor trebuie să corespundă obligaţiilor asumate de România în Pactul de Stabilitate şi Creştere, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu până în 2015 şi menţinerea ulterioară a acestuia. România trebuie să menţină măsurile convenite în cadrul celor două programe anterioare cu UE şi FMI şi să implementeze elementele rămase neîndeplinite. Guvernanţa fiscală trebuie consolidată, inclusiv prin implementarea Tratatului de Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă, astfel încât să fie asigurată consolidarea fiscală. O atenţie deosebită trebuie acordată întăririi planificării bugetare multianuale, introducerii unui sistem eficient de control, îmbunătăţirii colectării taxelor şi a procesului de bugetare a capitalului.

    Autorităţile UE consideră necesară aplicarea planurilor de acţiune adoptate ca reacţie la concluziile evaluărilor efectuate de Banca Mondială în perioada 2010-2011. România trebuie să elimine arieratele şi să întărească mecanismele de control bugetar în sectorul sănătăţii, prin îmbunătăţirea raportărilor şi a monitorizării. În sectorul sănătăţii sunt necesare un plan strategic de acţiune, raţionalizarea structurii de spitalizare şi creşterea activităţilor de asistenţă primară. O altă măsură avută în vedere de autorităţile europene este îmbunătăţirea managementului datoriei publice, pentru reducerea riscurilor. Cadrul decizional din sistemul bancar trebuie întărit, ca şi planurile pentru situaţii neprevăzute ale Băncii Naţionale a României şi guvernanţa corporatistă a Fondului de Garantare a Depozitelor. Totodată, trebuie accelerat procesul de curăţare a bilanţurilor contabile ale băncilor şi menţinerea disciplinei de creditare, în sectorul bancar. România trebuie să restructureze companiile de stat, inclusiv prin vânzări de participaţii, şi să îmbunătăţească guvernanţa acestora. De asemenea, trebuie adoptate măsuri de îmbunătăţire a mediului de afaceri, inclusiv prin reducerea poverii administrative pentru firmele mici şi mijlocii, şi măsuri de facilitare a accesului acestora la finanţare.

    Consiliul Director al FMI a avizat pe 27 septembrie scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi a aprobat încheierea noului acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv. Prim-adjunct al directorului executiv al FMI, Nemat Shafik, a afirmat la acea dată că în cadrul ultimelor două acorduri cu Fondul România a redus dezechilibrele fiscale şi de cont curent mari şi a început reforme structurale în mai multe domenii. În scrisoarea de intenţie transmisă Fondului, Guvernul s-a angajat să îndeplinească mai multe condiţii prealabile şi criterii de referinţă structurale.

  • România şi Georgia au semnat un memorandum pentru reactivarea liniei de feribot Constanţa-Batumi

    Viceministrul georgian al Economiei, Natia Mikeladze, şi secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Nicuşor Marian Buică au semnat, vineri, un memorandum de înţelegere care va permite reactivarea liniei de feribot Constanţa-Batumi, scrie publicaţia Trend.az.

    Memorandumul de înţelegere privind cooperarea bilaterală în domeniul transportului va permite reactivarea liniei de feribot dintre porturile din Georgia şi România în viitorul apropiat, potrivit Ministerului Economiei de la Tbilisi. Tototată, documentul semnat în capitala Georgiei va facilita dezvoltarea legăturilor de transport între cele două ţări şi crearea de noi locuri de muncă.

    Memorandumul a fost semnat cu ocazia vizitei în Georgia a unei delegaţii a Ministerului Transporturilor din România, care a început la 23 octombrie, scrie Trend.az. În timpul vizitei, membrii delegaţiei române au vizitat porturile georgiene Batumi şi Poti, unde au avut întâlniri cu autorităţile locale şi cu reprezentanţi ai unor companii private interesate să investească în reluarea liniei de feribot.

  • Românii sunt printre cei mai îndatoraţi dintre europeni

    Populaţia cu venituri nete de sub 700 de lei pe lună are cel mai mare nivel de neperformanţă la credite, cu rate de 25% la consum şi 11% la ipotecar, potrivit datelor BNR, care arată că românii sunt printre cei mai îndatoraţi dintre europeni din cauza dobânzilor înalte practicate la împrumuturi.
    Raportul de stabilitate financiară publicat de BNR cuprinde o analiză a ratelor creditelor neperformante în funcţie de categoria de venit lunar (în iunie 2013), şi care reuşeşte să acopere circa 60% din expunerile totale şi 40% din numărul debitorilor. Gradul de îndatorare este calculat doar pentru populaţia cu credite bancare, folosind anuităţi constante şi fără a ţine cont de existenţa unor codebitori.
    Pe acest eşantion, analiştii BNR au calculat că împrumuturile neperformante ale celor cu venituri nete lunare de cel mult 700 de lei totalizează 2,5 miliarde lei, iar extrapolând rezultatul rezultă că pe total gospodării acest segment de populaţie deţine credite cu restanţe de 4,1 miliarde lei, adică aproximativ 40% din totalul creditelor neperformante ale populaţiei, de 10,6 miliarde lei.
    În cazul persoanelor cu venituri nete între 700 şi 1.500 de lei/lună, restanţele peste 90 de zile calculate de BNR se ridică la 1,5-1,6 miliarde lei, ceea ce înseamnă un total al restanţelor de 2,5 miliarde lei.
    Cele două categorii totalizează, astfel, aproape 70% din valoarea împrumuturilor neperformante ale populaţiei. “Debitorii cu un venit net care este inferior salariului minim pe economie prezintă cel mai mare grad de îndatorare (62%, faţă de 37% pe total economie, valori mediane în iunie 2013), şi cea mai mare asimetrie a gradului de îndatorare, iar tendinţa este de deteriorare mai accentuată comparativ cu celelalte clase de venit. În general, persoanele cu venituri reduse sunt cele mai susceptibile a avea probleme în rambursarea la timp a obligaţiilor financiare. În România, debitorii cu venituri nete lunare mai mici decât media pe economie147 reclamă o atenţie deosebită din perspectiva managementului riscului. Atât pentru creditele de consum, cât şi pentru cele ipotecare, gradul de îndatorare a debitorilor neperformanţi cu venituri nete lunare mai mici decât media pe economie este superior celui aferent totalului debitorilor neperformanţi. Acest grad de îndatorare mai ridicat este strâns corelat cu o rată a neperformanţei superioară pentru categoriile de venit inferioare mediei”, se arată în studiul publicat luni de BNR.
    Raportul mai precizează că ponderea serviciului datoriei în venitul brut lunar al gospodăriilor populaţiei se situează în România la niveluri relativ ridicate comparativ cu situaţia aferentă altor ţări europene. “Un determinant important al acestei situaţii l-a reprezentat diferenţialul între rata dobânzii în moneda naţională comparativ cu moneda unică europeană, diferenţial care a înregistrat o reducere semnificativă în ultima perioadă. În aceeaşi direcţie a unui diferenţial superior al ratei dobânzii contribuie şi ponderea mare a creditului de consum în totalul creditului acordat populaţiei (54% în România, faţă de 27% în zona euro, în iunie 2013), credit care este în general acordat la rate de dobândă mai mari decât creditul imobiliar”, se mai spune în raport.
    Dacă nu se ia în considerare influenţa ratei dobânzii şi se calculează gradul de îndatorare utilizând doar nivelul datoriei în stoc (principalul), atunci valorile privind îndatorarea în România devin comparabile sau chiar mai mici decât cele din zona euro (de exemplu, ponderea creditului bancar acordat populaţiei în PIB este de 17,2%, faţă de 55,1% media din zona euro, în iunie 2013).
    “Evoluţiile pozitive identificate nu s-au manifestat uniform în structura populaţiei pe clase de venit, categoriile cu venituri mici şi foarte mici înregistrând de regulă o înrăutăţire a poziţiei bilanţiere. Capacitatea sectorului în ansamblul său de a-şi rambursa serviciul datoriei la bănci a continuat să se reducă, dar într-un ritm mai lent comparativ cu cel aferent perioadei anterioare, iar perspectivele sunt mixte. Rata creditelor neperformante s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale în perioada decembrie 2011 – iunie 2013 (de la 8,2% la 10,4%), în timp ce volumul creditelor neperformante a crescut cu 28% în acelaşi interval. Sectorul bancar românesc prezintă o acoperire adecvată la riscurile rezultate din creditarea populaţiei: (i) rata de adecvare a capitalului rămâne semnificativ peste valoarea minimă reglementată; (ii) riscurile aşteptate din creditarea populaţiei sunt acoperite aproape integral de provizioanele IFRS completate cu filtrele prudenţiale (96,3% în august 2013), şi (iii) valoarea colateralului din portofoliul băncilor rămâne suficientă pentru a acoperi riscurile în cazul apariţiei unor noi evoluţii nefavorabile”, se mai arată în raport.
    Ponderea creditelor în euro nou acordate populaţiei s-a redus considerabil în cazul creditelor de consum (de la 35,7% în anul 2011 la 10,3% în perioada decembrie 2011 – august 2013) şi într-o măsură mai mică în cazul creditelor pentru achiziţia de locuinţe (de la 97,8% în anul 2011 la 86,4% în aceeaşi perioadă).
    Rata de neperformanţă pentru creditele în valută s-a situat la 11,1% în iunie 2013 (faţă de 8,9% pentru cele în lei), în creştere cu 2,5 puncte procentuale faţă de decembrie 2011. Volumul creditelor neperformante în valută în cazul companiilor a înregistrat o creştere de 73,7% în perioada decembrie 2011 – august 2013 (faţă de 53% în cazul creditelor în lei în acelaşi interval). Ecartul între rata creditelor neperformante în lei şi valută s-a anulat în august 2013 (23,4% pentru lei, faţă de 23,5% pentru valută), comparativ cu nivelul de 4,3 puncte procentuale al acestuia în decembrie 2011
    În al doilea rând, gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane IFRS şi filtre prudenţiale se menţine confortabil (89,5%, în august 2013), fiind printre cele mai ridicate niveluri comparativ cu ţările din regiune

  • Sistemul de pensii private din România nu este expus la riscuri semnificative

    Sistemul de pensii private din România nu este expus la riscuri semnificative care ar putea afecta stabilitatea financiară, în condiţiile în care activele totale ale fondurilor de pensii private sunt încă la un nivel redus, în raport cu restul sistemului financiar, arată Raportul asupra stabilităţii financiare, publicat de Banca Naţională a României.

    Fondurile de pensii private au continuat procesul de acumulare de contribuţii şi de participanţi în perioada parcursă de la precedentul raport, în timp ce obligaţiile de plată s-au situat la un nivel redus. Astfel, activele nete au sporit pentru Pilonul II cu 45,6 la sută, iar pentru Pilonul III cu 34,2 la sută, din luna iunie 2012, până în iunie 2013. La sfârşitul anului trecut, activele totale ale fondurilor de pensii administrate privat şi cele ale fondurilor de pensii facultative reprezentau 1,64 la sută, respectiv doar 0,1 la sută din PIB. Contribuţiile brute lunare virate către Pilonul II au avut o evoluţie pozitivă în perioada analizată, cu o cvasistagnare în a doua jumătate a anului 2012, pe fondul încetinirii creşterii economice, principalii factori favorabili fiind extinderea numărului de participanţi pentru care au fost plătite contribuţiile şi majorarea cotei de contribuţie la 4 la sută în ianuarie 2013, arată raportul.

    Structura portofoliilor de investiţii indică un profil de risc scăzut, având în vedere ponderea ridicată a titlurilor de stat. Performanţele fondurilor de pensii s-au îmbunătăţit în anul 2012 datorită evoluţiilor favorabile pe plan intern, în timp ce ponderea expunerilor faţă de pieţele externe în total active financiare a urmat un trend descendent. Fondurile de pensii private au continuat procesul de acumulare de contribuţii şi de participanţi în perioada parcursă de la precedentul raport, în timp ce obligaţiile de plată s-au situat la un nivel redus.

    Din punct de vedere al diversificării portofoliilor de investiţii ale fondurilor de pensii private, ponderea titlurilor de stat s-a menţinut ridicată atât în cazul Pilonului II, cât şi al Pilonului III, înregistrându-se o creştere uşoară în luna iunie 2013 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe lângă plasamentele în titluri de stat, fondurile de pensii administrate privat au preferat să investească noile contribuţii acumulate preponderent în depozite bancare, în timp ce fondurile de pensii facultative au înclinat spre majorarea deţinerilor de acţiuni, având în vedere randamentele superioare oferite de acestea faţă de instrumentele pieţei monetare, potrivit raportului.

    Astfel, fondurile de pensii au încercat să obţină un echilibru între un nivel satisfăcător al randamentului total şi menţinerea unui profil de risc scăzut. În acelaşi timp, expunerea faţă de evoluţiile adverse ale pieţelor financiare externe a continuat să se reducă, în principal datorită scăderii ponderii plasamentelor în obligaţiuni emise de companii din state membre ale UE.

    Potrivit raportului, toate categoriile de instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii private au înregistrat randamente pozitive în anul 2012, plasamentele în acţiuni şi titluri de participare la Organisme de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare (OPCVM) trecând de la randamentele negative din anul 2011 la câştiguri semnificative datorită evoluţiei cumulate pozitive a pieţelor de capital. Totodată, creşterea randamentelor oferite la titlurile de stat a contribuit la îmbunătăţirea performanţelor totale ale fondurilor de pensii, comparativ cu anul precedent.

    În timp ce scadenţa medie a instrumentelor cu venit fix deţinute de fondurile de pensii private a rămas la aproape şase ani, maturitatea medie a depozitelor bancare a continuat să scadă de la 35 de zile, în anul 2011, la 32 de zile, în 2012. În categoria instrumentelor cu venit fix, obligaţiunile corporative au, în cea mai mare parte, scadenţe de peste 10 ani, însă aproximativ 95 la sută din titlurile de stat au maturităţi sub acest prag ca urmare a unui volum redus de titluri emise pe termen lung până în prezent. Stocul important de instrumente financiare pe termen scurt şi mediu limitează capacitatea fondurilor de pensii de a gestiona mai eficient obligaţiile viitoare de plată a pensiilor, relevă raportul BNR.