word-monitor

Category: Economie

  • Se profilează riscul unei penurii mondiale a vinului

    Lumea se îndreaptă spre o penurie a vinului şi un pahar de vin roşu ar putea atinge preţuri exorbitante în câţiva ani, avertizează banca americană Morgan Stanley, într-un studiu citat de AFP.

    Producţia mondială de vin a culminat în 2004, când acest sector afişa „un exces de 600 de milioane cutii cu sticle”, explică Morgan Stanley, dar de atunci oferta nu a încetat să scadă în favoarea reducerii capacităţilor, ajungând la un milion de sticle în 2012, adică cel mai redus nivel în ultimii 40 de ani.

    Paralel, cererea mondială nu a încetat să crească în timp ce noua burghezie rusă, chineză şi din alte ţări emergente a prins gustul vinurilor alese de tip Bordeaux, Rioja, Malbec: „Cererea de vin a depăşit oferta de 300 de milioane de cutii anul trecut”, constată studiul.

    Mai rău, situaţia se va agrava, în timp ce „cererea de export ar trebui să se accelereze în termen mediu”.

    „În scurt timp, stocurile se vor diminua căci consumul va fi dominat de recoltele din anii trecuţi”, dar când şi producţia din 2012 va fi consumată, „ne aşteptăm la o penurie cu un salt al cererii şi al preţurilor la export”, continuă Morgan Stanley.

    Potrivit băncii de afaceri, Australia, Chile, Argentina, Africa de Sud şi Noua Zeelandă „sunt cel mai bine plasate pentru a profita” de această situaţie.

    În schimb, situaţia „se va tensiona în special în Europa”, regiune producătoare, dar şi puternic consumatoare, adaugă studiul.

  • Uleiul de măsline şi peştele, în fruntea listei UE cu alimentele cel mai frecvent contrafăcute

    Un proiect de raport al Uniunii Europene relevă că alimentele cel mai frecvent contrafăcute sunt uleiul de măsline, peştele şi mâncarea organică, relatează Associated Press.

    În acelaşi timp, potrivit acestui proiect de raport, carnea de vită este mai puţin riscantă, în pofida scandalului de la începutul acestui an legat de descoperirea la vânzare a mai multor produse etichetate ca fiind pe bază de carne de vită şi care conţineau de fapt carne de cal.

    Eurodeputata olandeză Esther de Lange, care lucrează la acest document, şi-a exprimat surprinderea privind absenţa cărnii din clasamentul primelor 10 alimente cel mai frecvent contrafăcute. Raportul a fost realizat pe baza unor studii academice, înregistrări ale poliţiei şi interviuri cu reprezentanţi ai industriei alimentare.

    După uleiul de măsline, peşte şi alimentele organice, în acest „top 10” figurează laptele, cerealele, mierea şi siropul de arţar, cafeaua şi ceaiul, condimentele, vinul şi unele sucuri de fructe.

    Există şi supermarketuri care testează inele de calamar pentru a se asigura că nu sunt făcute din anusuri de porc, a ţinut să precizeze eurodeputata olandeză.

    Proiectul de raport urmează să fie aprobat luna viitoare de o comisie parlamentară.

  • România se menţine pe locul 73 din 189 de state după uşurinţa de a face afaceri

    România şi-a menţinut locul 73 din 189 de ţări în ierarhia statelor unde este cel mai uşor să faci afaceri, potrivit celei mai recente ediţii a raportului „Doing Business”, elaborat de Banca Mondială (BM) şi lansat la Washington.

    Chiar dacă ocupă acelaşi loc ca şi anul trecut, punctajul total al României s-a îmbunătăţit uşor faţă de anul trecut cu 0,48 puncte până la 65,11 puncte, datorită progreselor realizate la trei capitole: demararea unei afaceri, plata taxelor şi respectarea contractelor.

    „România a simplificat procesul de demarare a unei afaceri prin transferul certificatului de înregistrare de la Administraţia Fiscală la Registrul Comerţului… România a făcut mai uşoară şi mai puţin costisitoare plata taxelor prin reducerea frecvenţei plăţilor de la odată pe trimestru la de două ori pe an… România a simplificat respectarea contractelor prin adoptarea unui nou cod de procedură civilă şi urgentarea tuturor procedurilor juridice”, se arată în raportul „Doing Business 2014”.

    La nivel global, din cele 189 de ţări analizate de Banca Mondială, Singapore ocupă prima poziţie în ierarhia statelor unde este cel mai uşor să faci afaceri, urmat de Hong Kong, Noua Zeelandă, SUA şi Danemarca. Primele cinci poziţii ale topului nu au suferit nicio modificare în raport cu ediţia de anul trecut.

    În pofida turbulenţelor sociale, Grecia a reuşit să-şi îmbunătăţească poziţia urcând până pe locul 72 de pe locul 78 anul trecut. În schimb, Siria a căzut până la locul 165 de pe locul 144. Trei ţări africane (Libia, Republica Centrafricană şi Ciad) se află pe ultimele poziţii ale celei de a 11-a ediţii a raportului „Doing Business”.

    Raportul „Doing Business” analizează reglementările care se aplică companiilor într-o economie în timpul ciclului de existenţă al acestora, inclusiv începutul şi operaţiunile acestora, comerţul exterior, plata taxelor şi protejarea investitorilor.

  • Peste 700.000 de români au restanţe la bănci mai mari de o lună

    “Din datele oficiale ale BNR, astăzi, 715.705 clienţi persoane fizice au băncilor deţin restanţe mai mari de 30 de zile, implicit cu o sumă mult mai mică se află în curs de executare”, a precizat Dănescu, la dezbaterea proiectului de lege privind insolvenţa persoanelor fizice.
    În opinia oficialului ARB, o lege privind insolvenţa persoanelor fizice ar trebui să aibă la bază o cercetare şi acordul tuturor părţilor implicate, BNR, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru protecţia consumatorului şi ARB, fără să fie influenţată de presiuni de natură politică sau să fie afectată disciplina financiară. “O astfel de iniţiativă ar putea fi preluată, aplicată şi folosită prin lege împotriva legii”, a afirmat Dănescu.
    El a spus că numai în aparenţă există o presiune a creditorilor asupra debitorilor pentru plata ratelor restante şi că ar fi supuşi unor măsuri care nu le dau posibilitatea redresării financiare sau restructurării creditelor. “Noi credem că, dimpotrivă, această aparenţă nu corespunde realităţii deoarece băncile şi-au asigurat soluţii de restructurare a creditelor, prin norme şi reglementări, pentru a evita intrarea debitorilor în incapacitatea de plată şi începerea recuperării creanţelor prin proceduri judiciare”, a susţinut Dănescu.
    Potrivit oficialilor ARB, 20% din volumul creditelor acordate de bănci sunt restructurate, iar băncile încearcă întotdeauna să-şi ajute clienţii.
    Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, a spus că Tribunalul Municipiului Bucureşti are 35.000 de dosare nou intrate privind falimentul persoanelor, dar pe rol sunt 68.000 dosare de faliment.
    “Există problema resurselor justiţiei în ceea ce priveşte soluţionarea unor asemenea litigii. TMB are 35.000 de dosare nou intrate, dar pe rol sunt 68.000 de dosare de faliment. Procedurile sunt greoaie, trebuie găsită o modalitate mai flexibilă de soluţionare’, a afirmat Bordea.
    El a mai spus că trebuie ca magistraţii care se ocupă cu aceste probleme să fie specializaţi şi a apreciat că o soluţie ar fi ca pe lângă fiecare Curte de Apel să existe un tribunal specializat în ceea ce priveşte insolvenţa.
    Mai mulţi deputaţi din comisia juridică au dezbătut iniţiativa legislativă privind falimentul persoanelor fizice, iniţiată de deputatul minorităţilor naţionale Mircea Grosaru, stabilind că acest proiect, împreună cu alte două iniţiative legislative pe această temă depuse în 2010, să fie discutate la pachet cu noul Cod al insolvenţei.
    Grosaru a precizat că în termen de 45 de zile de la decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea noului cod al insolvenţei, Parlamentul trebuie să pună în acord articolele neconstituţionale. “Noi vom propune, şi au fost de acord şi ARB şi CSM, ca acest proiect privind insolvenţa persoanelor fizice să fie discutat ca parte componentă a Codului insolvenţei’, a spus Grosaru.
    Potrivit lui Grosaru, proiectul insolvenţei persoanelor fizice prevede ca atunci când o persoană acumulează datorii mai mari de 10.000 de euro pe care nu le poate achita către bănci sau către diverse persoane fizice sau juridice să se declare în insolvenţă printr-o declaraţie pe propria răspundere.

  • În situaţia diminuării bugetului, românii ar renunţa în ultimul rând la mâncare şi medicamente

    În situaţia diminuării bugetului, românii ar renunţa în ultimul rând la mâncare şi medicamente

    Românii ar renunţa în ultimul rând la mâncare şi medicamente în situaţia diminuării bugetului, arată un studiu realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă, în colaborare cu Link Resource, la comanda Institutului Aspen România, remis în exclusivitate AGERPRES.
    Potrivit studiului, vitaminele, mineralele şi suplimentele şi serviciile medicale private sunt mai importante în viaţa românilor decât vacanţele, produsele IT şi gadget-urile, ţigările şi alcoolul, ultimele trei categorii menţionate fiind cele la care ar renunţa prima dată dacă bugetul personal s-ar reduce.
    Făcând o analiză pe regiuni, se observă că românii din Bucureşti şi Transilvania au priorităţi asemănătoare din acest punct de vedere, descrierea de mai sus fiind valabilă şi în cazul acestor regiuni.
    În Moldova şi Oltenia se întâlnesc comportamente similare de prioritizare a bugetelor alocate diferitelor categorii de consum: spre deosebire de populaţia urbană generală, rezidenţii din aceste regiuni ar renunţa într-o mai mică măsură la ţigări şi alcool, acestea din urmă fiind mai importante pentru ei decât vacanţele, produsele IT şi gadget-urile.
    Dobrogea şi Muntenia sunt două regiuni cu similarităţi în prioritizarea categoriilor de consum în condiţiile diminuării bugetului.
    Comparativ cu populaţia urbană generală, aici se observă o importanţă mai mare acordată produselor IT şi gadget-urilor în detrimentul vacanţelor. De asemenea, Dobrogea este singura regiune unde serviciile medicale private sunt mai importante decât produsele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, care se află pe locul 4.
    Rezidenţii din Banat alocă o importanţă mai mică categoriilor precum servicii medicale private şi vitamine, minerale şi suplimente, la acestea renunţând mai uşor comparativ cu alte regiuni geografice.
    O situaţie similară se observă şi în Crişana-Maramureş, unde, de asemenea, aceste categorii care ţin de preocuparea pentru sănătate sunt mai puţin importante. În aceste zone, la categoria benzină/motorină se renunţă mai greu decât în alte zone.
    Rezultatele studiului vizează deopotrivă calitatea serviciilor medicale din sistemul public şi privat de sănătate, a personalului ce activează în cadrul ambelor categorii, dar şi comportamentul consumatorilor în ceea ce priveşte relaţia pacient-medic, pentru o imagine de ansamblu asupra sistemului medical românesc.
    Studiul a fost realizat pentru prima dată în luna februarie 2013.
    Universul cercetării a fost reprezentat de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 70 de ani, rezidente în mediul urban. Volumul eşantionului a fost de 1.154 respondenţi, care au răspuns la chestionarul Exact Cercetare şi Consultanţă, administrat pe internet. Respondenţii au fost selectaţi aleatoriu din panelul Exact Cercetare şi Consultanţă, care conţine 20.000 de respondenţi. Culegerea datelor a fost realizată în intervalul 20-23 septembrie 2013.

  • România are în prezent 860.000 de fermieri care se zbat în zona de subzistenţă

    România are în prezent 860.000 de fermieri care se zbat în zona de subzistenţă, iar noi avem o datorie de a-i ajuta să se asocieze ca să producă mai mult pentru piaţă, a declarat, joi, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la congresul Federaţiei Naţionale PRO AGRO.
    “Politica ministerului în perioada următoare va fi una de încurajare a fermierilor mici de a produce mai mult pentru piaţă şi de a ieşi din zona de subzistenţă. MADR va susţine din punct de vedere financiar ca plată directă pe cei care au mai mult de 5 hectare, iar noi avem în prezent 860.000 de fermieri care se zbat, încă, în zona de subzistenţă pentru că au între 1 şi 5 hectare.
    Cred că avem o datorie să-i stimulăm să se asocieze. Este important să le transmitem mesajul că dacă au 2-3-4 sau 5 hectare nu mai primesc acelaşi sprijin ca fermierii cu 6-7 hectare, însă o pot face dacă se asociază cu doi sau cinci vecini sau tot satul şi formează o asociaţie de producători, astfel încât să poată primi acelaşi nivel de plăţi sau mai mare decât în prezent. Asta nu înseamnă că vor fi excluşi de la plată, ci pur şi simplu vor avea o plată mai mică pe hectar”, a mai adăugat şeful MADR.
    Ministrul Agriculturii a spus că APIA va veni cu un sistem simplificat pentru micii fermieri în privinţa cererii pe care o vor depune pentru plăţile pe suprafaţă, condiţionat, însă, de o plată mai scăzută.
    “Sunt mai multe simulări deocamdată. Sunt variante care spun că trebuie să fie o plată pentru cei care deţin 1-5 ha, o alta între 5 şi 30 de hectare şi o alta peste 30 de ha. Unii au mai propus o plată pentru cei care au între 30 şi 60 hectare şi alta peste. Trebuie să definim clar, să le spunem fermierilor care sunt opţiunile pe care le avem pentru că în primăvară se vor depune din nou cereri la APIA (…) Mi-aş dori ca până la finele acestui an să stabilim politica în agricultură pe următorii 7 ani, nu numai aceea bazată pe fonduri europene ci şi pe bugetul de stat”, a adăugat şeful MADR.

  • Vor creşte taxele?

    Nesatisfăcut de încasările bugetare pe care le-a programat, dar nu le-a pus şi-n buzunar, Guvernul pare a fi pus gând rău cotei unice. Statul vrea din ce în ce mai mulţi bani şi istoria arată că în anii electorali, cum e următorul, nu se abţine de la cheltuieli, chiar dacă economia nu se simte prea bine.

    Motivul posibilelor schimbări fiscale? Guvernul nu strânge suficienţi bani la buget. În opt luni scurse din acest an, veniturile erau la 21,2% din PIB, foarte aproape de nivelul de 21,4% din PIB înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut – în termeni nominali a strâns mai mult decât în 2012. Însă, când a făcut legea bugetului, statul s-a gândit că ar vrea să încaseze din taxe şi impozite 33,4% din PIB în 2013, cu 0,5 pp mai mult decât în 2012, la un deficit de 2,3%.

    Prin consilierii săi, premierul Ponta a lansat un apel către contribuabili să îşi plătească taxele. Cristian Socol îi invita pe cei care fac evaziune să fie corecţi şi să dea obolul statului. Dar dacă apelul la corectitudinea fiscală a românului nu funcţionează, există totdeauna varianta unor biruri mai mari. Câţi bani ar strânge statul din creşterea cotei unice şi o uşoară scădere a TVA?

    „Estimăm că impactul modificărilor de taxe ar creşte încasările la buget cu 1,4% din PIB. Individual, creşterea taxei pe profit şi venituri ar trebui să crească veniturile la buget cu 2,1% din PIB, în timp ce scăderea TVA ar reduce veniturile cu 0,7% din PIB”, spun analiştii ING Bank.

    Statul a cheltuit mai mulţi bani în acest an pe salarii şi pensii. Primele au fost crescute cu procentele tăiate în 2010, iar ultimele cu puţin sub rata inflaţiei. Pentru la anul, statul pare să aibă aceleaşi gânduri bune pentru angajaţii săi şi pentru pensionari.

    „În timp ce unele surse spun că premierul a prezentat aceste potenţiale schimbări ca o opţiune pentru a creşte veniturile fiscale, alţii au notat că aceste schimbări vor fi folosite pentru a creşte pensiile şi salariile bugetarilor”, notează cei de la ING.

    Pentru anul viitor, Finanţele ar trebui să facă rost suplimentar de 1% din PIB la bugetul de stat, estimează cei de la ING, adică aproximativ 1,4 miliarde de euro.

    Dacă mărirea birurilor ar satisface foamea de bani a statului, pentru contribuabili nu are cum să fie o veste bună. Creşterea taxelor va lovi consumul, investiţiile şi economisirea pe termen lung şi, în definitiv, potenţialul de creştere al României. În plus, nici bugetul de stat nu se va îndestula pentru multă vreme.Pe termen scurt, colectarea va arăta OK, pe termen lung, efectul va fi ca la TVA, economia se mută în subteran. Statul încasează doar aproximativ jumătate din taxa pe valoare adăugată, potrivit unor estimări. Nivelul ridicat al evaziunii fiscale arată că pragul de suportabilitate a actorilor economici la presiunea fiscală a fost atins.

    Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a declarat că românii s-au îndreptat în masă către încasarea veniturilor prin PFA – persoană fizică autorizată – ca să scape de plata unor contribuţii sociale mari.

    Analiştii ING estimează că BNR va interveni pentru atenuarea creşterii de taxe. Dobânda cheie, în acest scenariu, ar urma să scadă la 3%, faţă de nivelul de 3,5% estimat de bancă pentru prima parte a anului viitor. De asemenea, cred cei de la ING, cursul de schimb ar urma să se deprecieze suplimentar cu 2-4% anul viitor, în plus faţă de deprecierea estimată la 2%.

    Goana după bani

    În ciuda retoricii optimiste în ceea ce priveşte capacitatea de împrumut ieftin a Finanţelor, Executivul a început să strângă cash cu două mâini în ultima lună. După o emisiune de obligaţiuni de 500 de milioane de euro, Ministerul de Finanţe a tras şi 700 de milioane de euro, fonduri pentru zile negre de la Banca Mondială, motivând că dobânda este mică. Þinta de deficit pentru acest an urmează să fie extinsă la 2,5%, şi bugetul va fi rectificat negativ. Însă perspectivele creşterii de taxe rămân pentru la anul, spun analiştii.

    Unii spun că se pregăteşte impozitarea progresivă pentru la anul, mai ales că sceste politici de creştere a taxelor au susţinerea FMI. Să ne amintim că anul viitor este unul electoral, şi că istoria ne arată că în prag de alegeri Guvernul nu scade cheluielile, astfel că trebuie să facă rost de mai mulţi bani, chiar dacă prin taxe va afecta economia.

    Dan Manolescu, secretar de stat în MFP, spune că introducerea unei cote diferenţiate de impozitare nu ar putea reprezenta o soluţie pentru creşterea veniturilor bugetare în 2014, întrucât din punct de vedere tehnic este un proces mult mai lung decât cel al trecerii la cota unică, potrivit Mediafax.

    De asemenea, Manolescu spune că liberalii nu susţin creşterea cotei unice la 22%, astfel că această măsură nu are susţinere politică.

    Între timp, premierul Ponta a anunţat că Guvernul analizează posibilitatea introducerii unei noi taxe pe carburanţi, un produs care este deja foarte puternic taxat.

  • „Evazioniştii nu fură de la o entitate abstractă numită stat, ci fură de la fiecare dintre noi”

    „Evazioniştii nu fură de la o entitate abstractă numită stat, ci fură de la fiecare dintre noi”

    Guvernul a început lupta cu evaziunea fiscală, iar evenimentele din ultimul timp sunt dovadă a acestui fapt, afirmă consilierul premierului Victor Ponta pe probleme macroeconomice, Cristian Socol.
    Într-o declaraţie acordată AGERPRES, Socol spune că ”evazioniştii nu fură de la o entitate abstractă numită stat, ci fură de la fiecare dintre noi” şi adaugă că evaziunea fiscală afectează în primul rând cetăţenii cinstiţi, deoarece aceştia sunt cei care pierd cel mai mult de pe urma lipsei banilor de la bugetul de stat.
    ”Guvernul a demarat lupta împotriva evaziunii fiscale nu doar la nivel declarativ, aşa cum s-a întâmplat în anii precedenţi, din tribune, ci a intrat pe teren şi joacă tare. Evaziunea fiscală este o boală a societăţii care afectează în special cetăţenii cinstiţi, care îşi plătesc cu conştiinciozitate taxele şi impozitele. Deşi aceştia contribuie la bunăstarea societăţii, sunt văduviţi de beneficiile de care ar trebui să aibă parte tocmai din cauza evazioniştilor, care se bucură de serviciile statului fără să plătească pentru ele. Evazioniştii nu fură de la o entitate abstractă numită stat, ci fură de la fiecare din noi. Fură de la drumuri, de la şcoli, de la spitale, de la absolut toate cele care depind de bugetul public”, a declarat Socol.
    De asemenea, el spune că acţiunile demarate în ultima perioadă, cât şi modificările legislative promovate de Guvern, încep să aibă efecte şi se observă deja o creştere a încasărilor.
    ”Descinderile procurorilor, destructurarea marilor reţele de evaziune fiscală, modificările aduse Codului Insolvenţei, dar şi reducerea TVA la pâine încep să aibă efecte pozitive la nivelul încasărilor la bugetul de stat. Toate acestea au făcut ca evazioniştii să se gândească de două ori înainte de a încălca legea, deoarece riscul a devenit mai mare, iar beneficiile mult mai mici”, a mai spus consilierul premierului Victor Ponta.

  • România îşi poate ocupa locul pe care îl merită în sistemul agricol şi agroalimentar european

    România îşi poate ocupa locul pe care îl merită în sistemul agricol şi agroalimentar european

    România îşi poate găsi în noua Politică Agricolă Comună (PAC) toate elementele de care are nevoie pentru a-şi lua în considerare specificul agriculturii şi pentru a-şi ocupa locul pe care îl merită în sistemul agricol şi agroalimentar european, a declarat comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş.

    “Chiar dacă Indagra este un simbol al recoltei, aş spune că în acest an vine într-un moment în care modalitatea de susţinere a agriculturii, de stimulare a investiţiilor cu fonduri europene, ne aduce în faza de semănat şi de plantat noi scheme de de susţinere, un nou PNDR, un nou sistem de susţinere din plăţi directe,care va reprezenta reforma PAC şi care a fost principalul meu obiectiv. Cred că România îşi poate găsi în noua Politică Agricolă Comună toate elementele de care are nevoie pentru a-şi lua în considerare specificul agriculturii şi pentru a-şi ocupa locul pe care îl merită în sistemul agricol şi agroalimentar european fără a face referire la ceea ce pot face alte state membre şi nu poate face România”, a spus Cioloş.

    Acesta a precizat că noul sistem de plăţi din PAC va permite României nu doar menţinerea lor pe hectar până în 2020 aşa cum au dorit agricultorii români, în plus existând posibilitatea de modulare a a plăţilor directe pentru o serie de categorii de ferme, în paralel cu plata la hectar.

    Cioloş a precizat că până la sfârşitul mandatului intenţionează să mai vină cu o politică de promovare a sectorului agroalimentar pe piaţa externă, inclusiv pentru sectorul agroalimentar românesc care are un potenţial imens pe piaţa externă.

  • OUG privind Codul insolvenţei, neconstituţională

    Curtea Constituţională României (CCR) a decis că ordonanţa de urgenţă privind Codul insolvenţei este neconstituţională, fiind admisă sesizarea Avocatului Poporului.
    CCR a constatat că a fost încălcat art. 115 alin 4 şi 6 din Constituţie, în sensul că nu se justifică urgenţa adoptării OUG şi că Guvernul nu poate adopta ordonanţe care afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului.
    Efectele OUG vor fi suspendate la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial.
    Art. 115 alin 4 prevede că “Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”, iar alin. 6 că “Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.
    Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.