word-monitor

Category: Economie

  • 71% din producători şi 82% din comercianţi au scăzut preţul la pâine

    producători şi de 82% din comercianţi, ca urmare a diminuării TVA la acest produs, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, precizând că datele au fost obţinute în urma unei analize realizate la nivelul a 304 operatori economici.
    El a menţionat că au fost culese date comparative despre aproape 800 de sortimente de pâine. Ministrul a remarcat că au fost câteva cazuri în care preţul pâinii a fost majorat, dar şi-a exprimat convingerea că şi în aceste situaţii se vor înregistra scăderi.
    În ce priveşte combaterea evaziunii fiscale, ministrul a anticipat că, prin înfiinţarea comitetului interministerial care se ocupă de combaterea evaziunii fiscale, va creşte eficienţa în acest domeniu.
    “Eu sper ca în câteva zile să putem să ne întâlnim şi la modul formal la Palatul Victoria. Sunt echipe care lucrează zi de zi, fie la Ministerul Agriculturii, fie la Ministerul de Finanţe pe metodologia de control, astfel încât să ne asigurăm că nu avem doar o măsură fiscală, reducerea TVA de la 24 la 9%, ci avem şi o acţiune de control mult mai prezentă şi mult mai eficientă decât până în acest moment”, a mai afirmat el.

  • 300 milioane euro pentru plăţi în avans destinate fermierilor

    300 milioane euro pentru plăţi în avans destinate fermierilor

    Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a previzionat aproximativ 300 milioane de euro pentru plata în avans, începând cu 5 septembrie, a unor sume destinate fermierilor prin Campania de sprijin pe suprafaţă 2013.

    Plăţi în avans vor fi acordate în cadrul măsurilor: 211 „Plăţi pentru zona montană defavorizată”, 212 „Plăţi pentru zone defavorizate – altele decât cele montane” şi 214 „Plăţi pentru agromediu”, din Axa II – Campania 2013, se arată într-un comunicat al APIA.

    „Acordarea plăţilor în avans este justificată de necesitatea pregătirii unor măsuri administrative care să asigure efectuarea plăţilor către toţi solicitanţii, până la finalul implementării PNDR 2007 – 2013, dar şi pentru a veni în sprijinul fermierilor în vederea acoperirii cheltuielilor necesare pentru înfiinţarea culturilor de toamnă şi pentru a încuraja respectarea bunelor practici agricole şi de mediu”, se precizează în documentul citat.

    În context, APIA arată că, în conformitate cu prevederile art. 9, alin. (2) al Regulamentului (CE) nr. 65/2011, Statele Membre pot decide să plătească, în cadrul angajamentelor încheiate de beneficiarii măsurilor Axei II din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), un avans în cuantum de până la 75% din suma cuvenită fermierilor care au depus cereri de plată în cadrul Campaniei de sprijin pe suprafaţă 2013.

  • „Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze”

    „Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze”

    Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze, astfel încât să crească numărul estimat de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) beneficiare, de la 2.000 la 4.000 de unităţi, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

    „Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze. O parte din IMM-urile membre ale CNIPMMR ne-au solicitat să intervenim pentru reducerea plafonului maxim al ajutorului acordat la 80.000 de euro, ceea ce va face ca numărul beneficiarilor să crească de 2,5 ori, chiar şi fără acordarea de resurse suplimentare, de la 2.000 la 5.000 de întreprinderi. Este vorba de o valoare medie a ajutorului de 25.000 euro/beneficiar, faţă de media de 62.500 euro/beneficiar luată în calcul în H.G. nr. 274/2013”, a afirmat Ovidiu Nicolescu.

    Acesta a subliniat, totodată, că în România trebuie acordate ajutoarele de minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii, care contribuie la dezvoltarea sau modernizarea acestora, la crearea de noi locuri de muncă şi la creşterea Produsului Intern Brut (PIB).

    „Este esenţială maximalizarea efectelor schemei de ajutor, prin îmbunătăţirea procedurii, respectiv prin eliminarea criteriului priorităţii datei depunerii cererii şi înlocuirea principiului «Primul venit, primul servit», cu evaluarea calitativă a cererilor de ajutor de minimis. De asemenea, trebuie instituite unele criterii de performanţă pentru evaluarea cererilor, raportate la: sectoarele de activitate prioritare şi competitive la nivel naţional/european; numărul de locuri de muncă realizat; gradul de inovabilitate – noile tehnologii; cifra de afaceri etc. Nu în ultimul rând, evaluarea cererilor de ajutor trebuie făcută de către o comisie de specialitate, constituită din reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Economiei – structura pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, precum şi Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice”, a precizat preşedintele CNIPMMR.

    Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis este de 500 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 125 milioane euro, cu posibilitatea suplimentării, astfel: a) credite de angajament pentru emiterea de acorduri pentru finanţare, în valoare de 500 milioane lei, pentru perioada 2013-2014; b) credite bugetare pentru plata ajutorului de minimis, în valoare de 250 milioane lei, pentru anul 2014, respectiv 250 milioane lei, pentru anul 2015.

    Sesiunea de înregistrare online desfăşurată în 28 august pentru schema de minimis a fost declarată închisă după numai şase minute, reprezentanţii Ministerului Finanţelor arătând că resursele IT alocate schemei au fost insuficiente în urma anticipării greşite a numărului mare de firme care sunt interesate. De altfel, în cursul aceleiaşi zile, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a anunţat că sesiunea va fi anulată şi reluată ulterior pentru a oferi egalitate deplină de şanse tuturor IMM-urilor interesate să înregistreze cereri de finanţare, eliminând orice suspiciune cu privire la corectitudinea derulării acestei proceduri.

    Chiţoiu a dispus demararea unei anchete interne împreună cu STS şi alte instituţii competente din domeniul siguranţei IT.

    Prin această schemă de ajutor de stat, IMM-urile pot primi fonduri nerambursabile de până la 200.000 de euro.

  • Salariul mediu net a crescut cu 1,8% în iulie

    Salariul mediu net a crescut cu 1,8% în iulie

    Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.635 lei în luna iulie 2013, în creştere faţă de luna precedentă cu 29 lei (+1,8%), informează un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS) remis miercuri AGERPRES.

    În luna iulie 2013, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.259 lei, cu 1,8% mai mare decât în luna iunie 2013.

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (4.017 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (881 lei).

    Indicele câştigului salarial real pentru luna iulie 2013 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 102,1%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 122,9%, cu 2,5 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna iunie 2013.

    „În luna iulie 2013, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare faţă de luna iunie 2013 ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime de vacanţă), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte). De asemenea, câştigul salarial mediu net a crescut în luna iulie 2013 ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru stabilirea salariului minim pe economie, la 800 lei/lună. Creşterile câştigului salarial mediu net au fost influenţate în unele activităţi economice şi de disponibilizările de salariaţi cu câştiguri salariale mici”, precizează INS.

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net au fost între 10% şi 11% în transporturi pe apă, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea altor mijloace de transport, între 7% şi 9% în cercetare-dezvoltare, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, colectarea şi epurarea apelor uzate, industria metalurgică, alte activităţi extractive, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, captarea, tratarea si distribuţia apei, între 5% şi 6,5% în alte activităţi industriale, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, distribuţia apei, salubritate gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii.

    Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna iunie de premii ocazionale, sume din profitul net şi alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net sunt cauzate şi de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de salariaţi cu câştiguri salariale mici, în unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost de 12,4% în fabricarea băuturilor, între 3% şi 5% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea produselor din tutun, activităţi de servicii anexe extracţiei, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), între 1% şi 2,5% în activităţi de spectacole, culturale şi recreative, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi de editare, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie, în sănătate şi asistenţă socială (-0,6%), respectiv în învăţământ (-4,9%) unde s-au înregistrat reduceri ale sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice şi s-au încheiat contractele pe perioadă determinată consecinţa începerii vacanţei şcolare. În administraţia publică câştigul salarial mediu net a crescut uşor în luna iulie faţă de luna iunie 2013, cu 1,3%, ca urmare a plăţii în avans a concediilor de odihnă.

    Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,1%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 100,7%.

  • O firmă cu datorii ar putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă suma depăşeşte 40.000 lei

    Debitorii vor putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă au o datorie mai mare de 40.000 de lei, nu indiferent de sumă ca în prezent, potrivit proiectului noii legi a insolvenţei, lansat luni în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei.

    În forma actuală a legii era impusă o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă doar pentru creditor, iar prin proiectul de act normativ se propune instituirea unei valori-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea stabilită pentru creditor, respectiv 40.000 lei.

    “Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori cât şi pentru debitor, inclusiv pentru procedurile deschise în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat’, precizează proiectul de lege privind procedurile de pre-insolvenţă şi insolvenţă.

    De asemenea, în sensul asigurării echilibrului intereselor, noul Cod al insolvenţei prevede egalizarea regimului deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

    “Se egalizează regimul deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului. Potrivit proiectului, dacă există o cerere a debitorului la momentul depunerii cererilor creditorilor, acestea din urmă se înregistrează direct în dosarul constituit pentru cererea debitorului, care va fi judecată în termen de 10 zile, în procedură necontencioasă. În cazul admiterii cererii debitorului, cererile creditorilor se vor califica drept declaraţii de creanţă, iar în cazul respingerii sale, se vor soluţiona cererile creditorilor. În cazul în care debitorul formulează o cerere de deschidere a procedurii ulterior înregistrării unor astfel de cereri de către unul sau mai mulţi creditori, se soluţionează cererea debitorului în procedură necontencioasă, prin aceeaşi încheiere judecătorul dispunând conexarea cererilor creditorilor, care în cazul deschiderii procedurii devin declaraţii de creanţă, iar dacă se respinge cererea debitorului se vor soluţiona cererile creditorilor’, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege.

    Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori (situaţie posibilă actualmente – prin “manipularea” grupelor de vot poate fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor), noul Cod al insolvenţei introduce un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv 30% din total masă credală.

    De asemenea, pentru a îmbunătăţi şansele de reorganizare – în avantajul atât al debitorului, cât şi al creditorilor – se propune introducerea unei super-priorităţi pentru finanţările acordate în timpul procedurii, inclusiv in perioada de observaţie. Aceste finanţări se vor garanta, în principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formează obiectul unor cauze de preferinţă, iar în subsidiar, dacă nu există astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinţă.

    Totodată, proiectul de act normativ introduce şi ideea acordării unui termen pentru plata creanţei creditorului declanşator – până la rămânerea în pronunţare asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de creditor.

    Acţiunile incidentale (fond si apel) se vor judeca în conformitate dispoziţiile noului Cod de procedura civilă cu privire la judecata în primă instanţă, cu menţiunea că termenul pentru depunerea întâmpinării este de maxim 10 zile de la comunicare, răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu, iar judecătorul sindic fixează, prin rezoluţie, în termen de maxim 3 zile de la data depunerii întâmpinării, primul termen de judecată, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezoluţiei.

    Termenul de continuare a procedurii este înlocuit cu un termen administrativ de control, care îi va permite judecătorului sindic să gestioneze mai eficient dosarul de insolvenţă, nefiind necesară organizarea unor şedinţe publice de judecată dacă nu există cereri în procedură contencioasă sau necontencioasă, dar făcând posibilă dispunerea de măsuri în sarcina administratorului judiciar/lichidatorului judiciar.

    Noul Cod introduce posibilitatea judecătorului sindic de a debloca anumite situaţii, atunci când creditorii nu sunt activi în procedură: dacă nu se poate lua o hotărâre în adunarea sau în comitetul creditorilor, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate sesiza instanţa în vederea pronunţării unei hotărâri şi prevede expres obligaţia judecătorului sindic de a se pronunţa asupra viabilităţii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori şi aprobat de adunarea creditorilor.

    De asemenea, se propune eficientizarea activităţii comitetului creditorilor, întrunirile acestuia urmând a avea loc ori de câte ori este cazul (nu neapărat lunar, ca în legea actuală), iar votul se poate exprima prin orice mijloace care asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenţa fizică, se introduc prevederi exprese cu privire la tratamentul contractelor de leasing şi a creanţelor provenite din contracte de leasing, iar pentru asigurarea protecţiei creditorilor şi transparenţei procedurii, vânzarea activelor se va efectua potrivit unui regulament de vânzare, aprobat de creditori.

    „Dacă bunurile ce fac obiectul contractului de leasing sunt recuperate, va fi înregistrată doar diferenţa dintre valoarea întregii creanţe şi valoarea de piaţă a bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing stabilită de un evaluator independent. Dacă unul sau mai multe din bunurile recuperate au fost vândute de către societatea de leasing, până la data întocmirii tabelului preliminar al creanţelor, pentru acestea se va deduce din totalul creanţei de înregistrat preţul obţinut din vânzare. În cazul contractelor de leasing în derulare la data deschiderii procedurii, ratele curente de după deschiderea procedurii nu vor fi înscrise în tabelul creditorilor, fiind plătite la scadenţă. Pentru ratele anterioare înscrise în tabel, neachitarea lor nu va putea fi invocată ca temei al refuzului finalizării contractului şi transferului dreptului de proprietate, dacă ratele curente şi celelalte obligaţii curente de după deschiderea procedurii au fost respectate”, se arată în proiectul noii legi a insolvenţei.

    Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică proiectul noii legi a insolvenţei, proiect prin care este sistematizat şi adaptat cadrul legislativ în domeniul insolvenţei şi pre-insolvenţei.

    Potrivit Ministerului Justiţiei, proiectul noii legi a insolvenţei propune o  soluţie  integratoare, incluzând într-un singur corpus normativ legislaţia generală, aplicabilă tuturor operatorilor economici, legislaţia specială, incidentă instituţiilor de credit şi societăţilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolvenţei grupurilor de societăţi, reglementarea insolvenţei transfrontaliere. Sunt, de asemenea, reglementate în noua lege instrumentele de prevenire a insolvenţei – mandatul ad-hoc şi concordatul preventiv. În acelaşi timp, proiectul noii legi a insolvenţei vine să asigure echilibrul intereselor creditorilor şi debitorului în procedură şi eficientizarea procedurii, care să conducă, implicit, la reducerea duratei procedurii şi la creşterea gradului de recuperare a creanţelor.

  • „Piaţa a reacţionat destul de bine la reducerea TVA la 9%”

    „Piaţa a reacţionat destul de bine la reducerea TVA la 9%”

    Piaţa a reacţionat destul de bine după numai două zile de la reducerea TVA la 9% la pâine şi la produsele de panificaţie, în unele zone din ţară preţul acestora înregistrând reduceri şi cu 25 de procente, a declarat preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase – ROMPAN, Aurel Popescu.

    “Piaţa a reacţionat destul de bine după numai două zile de la reducerea TVA la 9% la pâine şi la produse de panificaţie. Avem zone unde preţul pâinii a scăzut, în medie, cu 15 procente odată cu reducerea TVA, dar şi unde producătorii au aplicat o scădere şi cu 25 de procente. În Bacău, producătorul Pambac a aplicat o reducere cu 25% la produsele proprii şi a cerut celor cărora le livrează produse să facă acest lucru. În acest fel, şi ceilalţi producători vor fi obligaţi să ieftinească pâinea, chiar dacă până în prezent nu au făcut-o”, a precizat şeful ROMPAN.

    Potrivit sursei citate, în cel mult două săptămâni, patronatul din panificaţie va anunţa rezultatele unei prime evaluări a efectelor reducerii TVA, inclusiv în ceea ce priveşte evaziunea fiscală.

    “Noi facem o monitorizare din 10 în 10 zile în ceea ce priveşte vânzările, dacă au crescut şi cu cât. O primă evaluare a efectelor reducerii TVA o vom anunţa în jurul datei de 15 septembrie, inclusiv pe ceea ce am constatat pe evaziunea fiscală din domeniu”, a adăugat Aurel Popescu.

    Din cercetarea de piaţă efectuată de ROMPAN în zilele de 1 şi 2 septembrie, din aproximativ 50 de informări, cea mai ieftină pâine de 300 de grame poate fi cumpărată cu 59 de bani, iar cea mai scumpă cu 1,3 lei. Costurile de producţie sunt estimate la circa 43 de bani pentru o pâine de 300 de grame.

    Pâinea şi specialităţile din panificaţie fără umplutură au TVA de 9%, începând de duminică, potrivit unui Ordin comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Finanţelor Publice, publicat în data de 28 august în Monitorul Oficial.

    Potrivit studiilor efectuate de ROMPAN, evaziunea fiscală din sectorul de morărit şi panificaţie s-ar putea reduce de la 67% la 20%, în circa opt luni după introducerea TVA de 9% la pâine, respectiv de la un miliard de lei în prezent, la circa 200 de milioane de lei.

    Industria autohtonă de morărit şi panificaţie din România s-a confruntat în 2012 cu cel mai greu an din istorie, în condiţiile în care multe societăţi s-au închis şi au fost pierdute locuri de muncă, iar evaziunea fiscală în sector s-a apropiat de 70%.

    ROMPAN este prima asociaţie constituită în România în 1990 şi cuprinde 300 de societăţi din toate domeniile din industrie. Cota de piaţă este de 65% pe morărit, 40% la panificaţie, 70% la paste făinoase şi 55% la biscuiţi.

    În industrie lucrează 6.178 de unităţi înregistrate, dar există şi multe alte unităţi neînregistrate. În industria de panificaţie lucrează 80.000 de salariaţi, mai mult de jumătate din toată industria alimentară, unde sunt 150.000 de salariaţi.

  • Doar persoanele care intră în procedura de verificare fiscală trebuie să depună declaraţia de avere

    Declaraţia de avere va trebui depusă numai de către persoanele fizice pentru care există elemente serioase care să conducă la suspiciunea de evaziune fiscală şi care intră în procedura de verificare fiscală, a declarat luni pentru AGERPRES secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Dan Manolescu.
    „Deşi Ministerul Finanţelor a dat comunicat oficial, deşi eu personal le-am spus jurnaliştilor care m-au sunat, şi vreau să vă spun că am răspuns tuturor solicitărilor, că nu toţi românii trebuie să depună declaraţii de avere, văd că, în continuare în mass-media, apar mesaje prin care oamenii sunt informaţi greşit şi prin care li se spune că o să depună declaraţii de avere din 2014. (…) Doar persoanele fizice care intră în procedura de verificare fiscală vor trebui să depună acea declaraţie. Mai mult decât atât, nu se pune problema ca o persoană să intre în această procedură, iar Fiscul să îi ceară să depună o astfel de declaraţie dacă vecinul de bloc vine la ANAF să spună că acea persoană a cumpărat o maşină de spălat şi un televizor şi i se pare lui că nu avea cum să le achiziţioneze din salariu. Nu trebuie să ducem în derizoriu o problemă atât de importantă cum este lupta împotriva evaziunii. (…) Aici este vorba de persoane suspectate de evaziune fiscală, de elemente serioase care să conducă la suspiciunea de evaziune fiscală. Vorbim despre diferenţe dintre venituri şi cheltuieli din care să rezulte că, de exemplu, o persoană care a câştigat, să zicem, un salariu lunar de 2.000 de lei anul trecut şi-a achiziţionat două case şi o maşină de lux. Atunci, în prima fază, îl întrebăm cum a obţinut acele bunuri şi dacă nu poate oferi o explicaţie plauzibilă şi uşor de demostrat, de-abia apoi intră în procedura de verificare fiscală propriu zisă şi trebuie să depună o declaraţie de patrimoniu şi venituri, la cererea Fiscului”, a precizat Manolescu.
    Oficialul MFP a menţionat că procedura de verificare fiscală a fost reglementată încă din 2010, iar acum doar a fost aprobat conţinutul unui formular astfel încât să existe o abordare unitară şi toate persoanele verificate să ofere acelaşi tip de informaţii.
    „Această procedură de verificare fiscală a fost reglementată încă din 2010. Nu am auzit ca în tot acest timp Fiscul să bată la uşa oamenilor care îşi văd de treabă. Ne-am concentrat eforturile pe marile cazuri de evaziune fiscală. Până acum, inspectorii de la ANAF care verificau persoanele fizice ce prezentau un grad ridicat de risc, încercau să obţină în cadrul verificărilor informaţii despre ce bunuri deţin şi cum le-au obţinut. Acum nu am făcut decât să aprobăm conţinutul unui formular astfel încât să existe o abordare unitară şi toate persoanele verificate să ofere acelaşi tip de informaţii. Practic nu s-a schimbat nimic, ci doar am stabilit exact ce informaţii trebuie obţinute”, a mai spus secretarul de stat.
    În proiectul de Ordin publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor, în data de 26.08.2013, se aprobă modelul declaraţiei de patrimoniu şi de venituri, precum şi elementele de patrimoniu şi de venituri ce trebuie declarate de persoana fizică supusă verificării situaţiei fiscale personale. Procedura de verificare a persoanelor fizice este deja prevăzută în Codul de procedură fiscală, la Capitolul 3, Art. 109^1 – Reguli privind verificarea persoanelor fizice iar proiectul de Ordin nu face decât să definească conţinutul şi modelul propriu zis al declaraţiei de patrimoniu, arăta, recent, Ministerul Finanţelor.
    Potrivit proiectului de act normativ, elementele de patrimoniu care se declară de către persoana fizică supusă verificării situaţiei fiscale personale sunt următoarele: bunuri imobile (terenuri, clădiri, alte bunuri imobile); bunuri mobile (mijloace de transport (terestre/navale/aeriene înmatriculate/înregistrate, potrivit legii); bunuri sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi de cult, colecţii de artă şi numismatică, antichităţi, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal, a căror valoare de achiziţie însumată depăşeşte 15.000 lei; animale, inclusiv animale de rasă sau care participă la competiţii/curse, a căror valoare însumată depăşeşte 15.000 lei), active financiare (conturi şi depozite bancare, fonduri de investiţii, forme echivalente de economisire şi investire; plasamente, investiţii directe şi împrumuturi acordate) alte bunuri, titluri şi/sau deţineri a căror valoare individuală depăşeşte 10.000 lei; poliţe de asigurare, cu excepţia asigurărilor de răspundere civilă auto; cheltuieli (cheltuieli personale sau cheltuieli cu persoanele aflate în întreţinere); datorii.
    Elementele de venituri care se declară de către persoana fizică supusă verificării situaţiei fiscale personale sunt următoarele:
    venituri realizate pentru care se aplică regimul de reţinere la sursă a impozitului; venituri realizate care nu sunt impozabile; venituri scutite de impozit, potrivit legii.
    Termenul de depunere a declaraţiei este de 60 de zile, în situaţia în care solicitarea are loc odată cu comunicarea avizului de verificare fiscală, sau în termen de 15 zile dacă solicitarea are loc în timpul verificării situaţiei fiscale personale.
    Nerespectarea obligaţiei de depunere a formularului Declaraţie de patrimoniu şi de venituri constituie contravenţie conform dispoziţiilor art. 219 alin.(1) lit. s) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 şi se sancţionează, conform dispoziţiilor art. 219 alin. (2) lit. i) din acelaşi act normativ, cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei.

  • Ce scumpiri aduce toamna în portofelele românilor

    Taxa pe valoarea adăugată a fost redusă la pâine la 9% de la 1 septembrie, iar impactul negativ al măsurii, calculat la 100 milioane lei, va fi compensat prin creşterea accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunuri de lux, precum maşini cu motor peste 3.000 cmc, bijuterii, aur, cu venituri suplimentare estimate să fie atrase astfel din accize la 300 milioane lei. Alte bunuri de lux pentru care sunt aplicate accize sunt iahturi, ceasuri de lux şi anumite tipuri de armament. Acciza la alcool a crescut de la 750 euro/hectolitru la 1.000 euro/hectolitru, în timp ce pentru bunuri de lux au fost introduse accize.
    Scăderea preţurilor la raft la pâine şi produse de panificaţie va fi proporţională cu reducerea TVA pentru această categorie, de la 24% la 9%, potrivit Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), care speră că această măsură va fi extinsă şi la alte alimente. “Ne aflăm într-o situaţie extrem de dificilă de subconsum şi suntem cu toţii de acord că o cotă mare de TVA este o frână în creşterea consumului şi implicit a bunăstării cetăţenilor. (…) Marii retaileri îşi propun să întreprindă toate demersurile care le stau la îndemână pentru ca preţurile de la raft să scadă în mod efectiv cu acelaşi procent cu care va scădea cota taxei. Ne exprimăm speranţa că această măsură va fi urmată de reducerea taxei pe valoarea adăugată la toate produsele, în aşa fel încât să se relanseze creşterea economică care a avut atât de mult de suferit printr-o cotă mare de TVA”, se arată într-un comunicat al AMRCR.
    TVA redusă la pâine, covrigi, cornuri şi baghete, nu şi la cozonac şi chec
    Taxa pe valoarea adăugată este redusă la 9% şi pentru vânzarea de covrigi, baghete sau cornuri, alături de pâine, dar nu şi pentru cozonac, chec şi alte produse din categoria celor de patiserie proaspete, a precizat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. “Există deja un cod CAEN, 1071, dacă nu mă înşel, la care se va aplica TVA redusă, dar din acel cod CAEN vor fi exceptate produsele de patiserie proaspete, deci cozonacul, checul şi alte produse care intră în această categorie, vor avea tot TVA de 24%. În categoria celor care vor fi exceptate intră, în primul rând, pâinea de toate categoriile, în al doilea rând covrigii, minibaghetele, cornurile, deci produse care nu sunt catalogate ca fiind proaspete”, a spus Constantin.
    În detaliu, ordonanţa de modificare a Codului Fiscal aprobată de Guvern reduce TVA pentru livrarea tuturor sortimentele de pâine, precum şi pentru cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluţe şi împletituri, care se încadrează în grupa produse de brutărie la codul CAEN 1071, făină albă de grâu, făină semialbă de grâu, făină neagră de grâu şi făină de secară, triticum spelta, grâu comun, meslin şi secară.
    Bilete de tren mai scumpe cu până la 10%
    Preţurile biletelor de tren au crescut diferenţiat de la 1 septembrie, cu până la 10%, măsura fiind aprobată prin ordin al conducerii Ministerului Transporturilor, luând în calcul evoluţia inflaţiei şi majorarea din ultimii doi ani a unor costuri ale CFR Călători, cu combustibili, energie sau piese. Pentru rutele scurte (parcurse de trenurile Regio), creşterea este operată prin rotunjirea tarifului la 50 bani sau la leu, prin majorări cu valori cuprinse între 10 bani şi 50 bani, în vreme ce pentru rutele lungi, la trenurile InterRegio (IR) scumpirea este de până la 10%.
    În cazul trenurilor Regio, la clasa a II-a, preţul unui bilet pe ruta Bucureşti – Ploieşti (60 km), Timişoara – Arad (57 km) şi Satu Mare – Baia Mare (60 km) a crescut de la 7,3 lei la 7,5 lei, în vreme ce pe traseele Galaţi – Brăila (31 km) sau Bacău – Roman (44 km), tarifele au urcat de la 5,2 la 5,5 lei, respectiv de la 6,8 lei la 7 lei.
    La trenurile InterRegio, preţul plătit pentru un bilet la clasa a II-a este majorat pe rutele Bucureşti – Braşov (166 km) şi Bucureşti – Constanţa (225 km) de la 47 lei la 50,5 lei, respectiv de la 58,2 lei la 62 lei. Pentru un drum de la Bucureşti la Craiova (209 km), tariful a urcat de la 58,2 lei la 62 lei, iar în cazul unei călătorii Bucureşti – Iaşi (405 km), un bilet costă 94,5 lei, de la 85,7 lei, potrivit informaţiilor furnizate de CFR Călători.
    Preţurile în cazul trenurilor InterRegio menţionate anterior includ şi tariful de rezervare loc (3,3 lei în prezent, respectiv 4 lei după majorare).
    Facilităţile de călătorie acordate în prezent se aplică şi după majorare, precizează compania. “La schimbarea mersului de tren 2011-2012, în decembrie 2011 la introducerea noilor ranguri de tren, tarifele la tren Regio (fostul tren personal) au fost menţinute, iar pentru trenurile IR a fost calculat un tarif mediu între tariful de tren accelerat şi cel de tren rapid, după o metodologie şi principii aprobate de CA. (…) Ultima majorare de tarife din data de 14 august 2011 s-a reflectat în încasările anului 2012 cu un procent de creştere de 6%”, se arată în referatul de aprobare a creşterii de tarife. Totodată, noile tarife au fost rotunjite la 0,5 lei, în plus sau minus, matematic, pentru uşurinţa acordării restului, iar la trenurile IR tariful de rezervare a tichetului a crescut de la 3,3 lei la 4 lei.
    Modificările vizează tarifele pentru trenurile Regio şi IR, preţurile pentru biletele Intercity (IC) nefiind reglementate, decizia în cazul celor din urmă aparţinând exclusiv companiei.
    Accize de 1 euro/gram pentru bijuterii de până la 14 K şi de 1 euro/cmc pentru maşini de lux
    Bijuteriile din aur şi/sau platină, cu excepţia verighetelor, sunt accizate din septembrie cu 1 euro/gram pentru bijuterii de până la 14 K inclusiv şi cu 2 euro/gram pentru mai mult de 14 K, maşinile cu motor peste 3.000 cmc sunt accizate cu 1 euro/cmc, acciza la cafea şi bere nefiind schimbată. Pentru maşini, acciza este aplicată în cazul autoturismelor şi autoturismelor de teren, inclusiv cele importate sau achiziţionate intracomunitar, noi sau rulate, a căror capacitate cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 centimetri cubi.
    Confecţiile din blănuri naturale sunt accizate cu 50 euro la bucată pentru produse cu o valoare unitară între 500-1.500 euro, cu 200 euro/bucata pentru valori cuprinse între 1.501-3.000 euro, cu 450 euro/bucata pentru valori între 3.001-4.500 euro, cu 750 euro/bucata pentru valori cuprinse între 4.501-6.000 euro şi cu 1.200 euro/bucata pentru produse în valoare mai mare de 6.000 euro.
    Armele de vânătoare şi cele de uz personal, altele decât cele de uz militar sau de uz sportiv, sunt accizate cu 50-1.500 euro/bucata, în funcţie de valoare, iar cartuşele cu glonţ vor fi de asemenea accizate cu 0,1-0,4 euro/bucata.
    Pentru nave cu vele care au lungime egală sau mai mare de 8 metri este aplicată o acciză de 500 euro/metru liniar din lungimea navei.
    Guvernul a introdus, din luna septembrie, accize şi pentru vehicule şi motoare cu capacitate peste 100 cai putere cu care sunt dotate iahturile, alte nave şi ambarcaţiunile de agrement, în categoria plătitorilor de accize fiind introduse şi persoanele fizice.

  • Fermele de vaci de lapte ar putea fi sprijinite în perioada 2014-2020 printr-un subprogram special

    Fermele de vaci de lapte ar putea fi sprijinite în perioada 2014-2020 printr-un subprogram special

    Fermele de vaci de lapte ar putea fi sprijinite financiar în perioada 2014-2020 printr-un subprogram special, potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, care consideră că acest sector ar putea fi o provocare pentru România.
    „În anul 2015, vor fi eliminate cotele de lapte, iar provocarea pe care o are România ar putea fi chiar pe acest sector, pentru că va fi o competiţie foarte puternică pe importurile de lapte. Şi în momentul de faţă, foarte multe întreprinderi din Transilvania, din păcate, importă lapte din Ungaria pentru că nu există suficient lapte care să corespundă calitativ. Şi cred că ar trebui să intervenim cu un subprogram pe acest sector”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
    Acesta a mai spus că deocamdată nu s-a stabilit cum se va aloca acest sprijin, dar a menţionat că în toamna acestui an vor fi prezentate toate schemele de finanţare pentru 2014-2020 în acord cu Politica Agricolă Comună.
    „Cred că în urma negocierilor care au avut loc la nivelul Consiliului, unde comisarul european Dacian Cioloş a fost extrem de activ, am putut obţine câteva lucruri bune. Am reuşit să menţinem suplimentarea cu fondurile de tranziţie pentru fermieri, altfel aceştia rămâneau la un nivel mult mai mic decât cel din alte state membre. De asemenea, am obţinut avantaje pe componenta tinerilor fermieri pe care-i vom ajuta să-şi deschidă afaceri în mediul rural”, a menţionat ministrul Agriculturii.
    El a declarat că anul viitor agricultorii din România vor beneficia de sprijinul la hectar similar cu cel din acest an şi că prin introducerea plăţii distributive se doreşte stimularea fermelor de familie şi a fermelor medii.
    „În anul 2015, dacă aplicăm o plată distributivă, pentru primele 30 de hectare se va achita 177 de euro, cei cu suprafeţe mai mari de 30 de hectare urmând să primească o plată de 150 de euro pe hectar. Aceste plăţi vor creşte până în 2020, când vor ajunge 197 de euro pentru primele 30 de hectare, iar ceilalţi – la 165 de euro pe hectar. Mi s-a părut important să aplicăm această plată distributivă pentru a încuraja fermele de familie şi fermele medii cu suprafeţe cuprinse între 5 şi 30 de hectare”, le-a explicat ministrul agricultorilor tulceni.
    În timpul conferinţei de presă susţinută după dezbaterea cu fermierii din judeţ, Constantin a declarat că există soluţii pentru principala problemă a agricultorilor din judeţ, respectiv lipsa irigaţiilor din cauza sistemului nefuncţional.
    „Cea mai importantă măsură vizată de minister este aceea de a obţine finanţare europeană pentru a reabilita infrastructura principală, inclusiv cea din judeţul Tulcea, şi se discută pe această chestiune”, a menţionat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
    În acelaşi context, el şi-a exprimat deschiderea pentru orice observaţie adusă pentru modificarea legii privind camerele agricole, astfel încât aceasta să devină funcţională şi să fie o structură a fermierilor şi a menţionat că este posibil ca anul viitor actualele direcţii agricole judeţene să treacă în subordinea consiliilor judeţene, cu excepţia direcţiilor de control care vor rămâne ale Ministerului Agriculturii.

  • Domeniul agricol va oferi în viitor cele mai multe şanse pentru dezvoltarea unei afaceri

    Domeniul agricol va oferi în următorii ani cele mai multe şanse pentru dezvoltarea unei afaceri, iar faptul că tot mai mulţi tineri se îndreaptă spre mediul rural este un fenomen pozitiv, a declarat ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Mariana Câmpeanu.
    „Eu nu cred că tinerii merg în mediul rural ca să cultive pământul doar pentru a avea ce să mănânce, ci merg în mediul rural pentru a-şi dezvolta o afacere proprie. Consider că domeniul agricol va oferi în următorii ani cele mai multe şanse pentru dezvoltarea unei afaceri, iar faptul că tot mai mulţi tineri se îndreaptă spre mediul rural îl consider un fenomen pozitiv, şi nu unul negativ. În plus, spre mediul rural nu se îndreaptă doar tinerii, ci şi persoanele în vârstă, care sunt de părere că e mai bine să se retragă la ţară, unde beneficiază de un mediu de viaţă mai sănătos”, a afirmat Mariana Câmpeanu.