word-monitor

Category: Economie

  • Agricultura românească se duce de râpă tot mai rapid

    Agricultura românească se duce de râpă tot mai rapid

    Agricultura a primit în ultimii şapte ani injecţii financiare de la Uniunea Europeană de 10 miliarde de euro prin plăţile directe către fermieri şi proiectele de investiţii, dar balanţa comerţului cu produse agroalimentare este pe minus, din economie au dispărut 600.000 de bovine, 2 milioane de porcine, iar gradul de fărâmiţare al terenurilor este acelaşi – aceasta a fost principala concluzie a evenimentului „ZF Agribusiness: Agricultura, la startul marelui boom?“, care a avut loc în Bucureşti.

    „Avem mult mai mulţi bani după 2007 direcţionaţi către agricultură şi o scădere a numărului vacilor mult mai mare. Unul din motive îl reprezintă faptul că proprietarul trebuie să fie prezent zi de zi acolo. Tinerii nu au niciun fel de dorinţă să fie în fermă zi de zi. Rămânem o ţară dependentă de climă, iar tendinţa de creştere a productivităţii şi de scădere a numărului de capete din Europa nu se regăseşte şi în România, la noi scade şeptelul şi scade şi productivitatea“, a spus Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură, care a dat publicităţii în această vară un cadru strategic ce urmează să traseze direcţiile de dezvoltare a acestei pieţe în următorii 15 ani.

    Agricultura locală va ajunge în patru luni la finalul primului exerciţiu financiar ca economie membră a Uniunii Europene. În acest interval în conturile fermierilor au ajuns circa 4 miliarde de euro sub forma plăţilor directe şi alte circa 6 miliarde de euro pe linia proiectelor de investiţii în agricultură.

    Cu toate că agricultura a fost unul dintre sectoarele unde au fost pompaţi bani în ultimii şapte ani, efectele acestui pachet financiar gigantic întârzie să devină vizibile pe deplin. Din cinci indicatori relevanţi pentru evoluţia pieţei de agribusiness, trei sunt pe minus. Astfel, în ultimii şapte ani România a pierdut 0,6 milioane de vite, 2,1 milioane de porcine, o treime din total, balanţa comercială pentru produse agroalimentare continuă să fie pe minus. Totuşi, minusul din comerţul internaţional cu produse agroalimentare s-a redus de trei ori în acest interval. Faţă de 2007, producţia de cereale este de 2,2 ori mai mare, dar indicatorul nu este pe deplin relevant având în vedere că acum şapte ani a fost un sezon extrem de secetos, iar în prezent fermierii au producţii aproape de recordul istoric, potrivit datelor statistice oficiale.

  • Preţurile la legume ar putea scădea cu 10% în septembrie, iar cele la fructe cu aproximativ 1,5%

    Analiştii ING Bank România se aşteaptă ca preţurile la legume şi fructe să continue să scadă în septembrie cu 10% şi, respectiv, cu 1,5%, ca urmare a recoltei bogate.

    “Cum combinaţia dintre recolta bogată şi efectul de bază favorabil va continua să aibă un impact asupra inflaţiei în lunile următoare, după estimările noastre, datele din septembrie vor arăta ambele elemente în teritoriul deflaţiei – preţurile la legume ar putea fi în scădere cu aproape 10%, iar cele la fructe cu aproximativ 1,5%”, se menţionează într-un raport al băncii, remis AGERPRES.

    Potrivit economiştilor ING Bank, dezinflaţia din august a fost determinată încă o dată de preţurile la produsele alimentare, în cazul acestora creşterea anuală a încetinit la 2,4% de la 3,9% anterior, ajutată de preţurile la legume (în cazul cărora creşterea a devenit negativă, minus 1,4% faţă de plus 9,9% raportat în luna precedentă) şi într-o măsură mai mică de preţul fructelor (unde creşterea a încetinit la 3,6% de la 5,9% anterior).

    Aceştia susţin că perspectivele pe termen scurt sunt destul de dependente de dinamica preţurilor la pâine în septembrie, luna când Taxa pe Valoarea Adăugată la pâine şi la produsele de panificaţie a fost redusă de la 24% la 9%, mai ales că pâinea are o pondere de 6,7% în coşul de consum.

    De asemenea, economiştii ING Bank estimează o inflaţie de 2,7% la sfârşitul anului şi se aşteaptă la o creştere a preţurilor de consum, în medie, cu aproximativ 2%, în prima jumătate a anului viitor.

  • Direcţia Antifraudă va fi operativă în cel mult o lună

    Direcţia Antifraudă va fi operativă în cel mult o lună

    Direcţia Naţională Antifraudă Fiscală va fi operativă în cel mult o lună, a declarat marţi ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, la conferinţa de lansare a proiectului de modernizarea a administraţiei fiscale, care va fi implementat, în perioada 2013-2018, în colaborare cu Banca Mondială.

    “Îmi doresc ca administraţia fiscală să fie în măsură să reacţioneze operativ la toate informaţiile şi analizele privind evaziunea fiscală şi frauda fiscală. Degeaba constatăm după luni sau ani de zile că anumite firme au făcut evaziune fiscală, mergem cu toate structurile de control ale ANAF, le verificăm, stabilim impozite şi taxe suplimentare, majorări şi penalităţi, iar sumele nu se mai încasează niciodată. Evidenţele fiscale sunt încărcate cu sume care nu pot fi recuperate niciodată pentru că firmele respective ori sunt cesionate, ori nu mai au niciun fel de patrimoniu, ori acţionarii sunt dispăruţi”, a spus Chiţoiu.

    Oficialul MFP a subliniat că vrea ca în noua structură să intre oameni profesionişti, integri şi oneşti.

    “Nu mai vreau reclamaţii din partea mediului de afaceri că merg (inspectorii Fiscului – n.r.) în control de nenumărate ori într-o lună, o jumătate de an sau un an şi verifică numai aspecte formale. Vreau ca această structură să meargă la marea evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi la activităţile de contrabandă. Rolul Direcţiei Antifraudă este să schimbe comportamentul celor care au intenţia sau fac evaziune fiscală, de a-i prinde şi de a le confisca sumele, să le recupereze operativ”, a afirmat Chiţoiu.

    Ministrul Finanţelor a declarat că îşi doreşte ca rezultatele proiectului să se reflecte într-o administraţie fiscală modernă, eficientă, care să reprezinte un partener pentru toţi contribuabilii din România, eficientă în sensul colectării veniturilor bugetare la un nivel apropiat de media UE, iar evaziunea fiscală cel mult la nivelul din celelalte state din UE.

    Oficialul MFP a subliniat că eficientizarea şi modernizarea administraţiei fiscale va duce şi la o concurenţă loială în mediul economic, deoarece în prezent cei care nu plătesc taxe şi impozite fac concurenţă neloială din punct de vedere al preţurilor, clienţilor şi pieţei în general.

    “Mă voi implica direct în acest proiect, vreau să îl urmăresc şi să îi văd eficienţa”, a mai spus ministrul Finanţelor, care i-a asigurat pe reprezentanţii instituţiilor din proiect că vor avea tot sprijinul său administrativ, legislativ şi politic, pentru adoptarea deciziilor necesare.

  • Producţia industrială a crescut cu 6,9% în primele şapte luni din acest an

    Producţia industrială (serie brută) a crescut cu 6,9% în primele şapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2012, dar şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 6,1%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Creşterea a fost susţinută de industria prelucrătoare (+8,5%) şi de cea extractivă (+5,3%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 5,4%.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de bunuri: în industria bunurilor de capital (+11,8%), în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+11,7%), în industria bunurilor intermediare (+7,7%) şi în industria bunurilor de uz curent (+3,8%). Industria energetică a scăzut cu 5,0%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut în perioada menţionată datorită industriei prelucrătoare (+7,9%) şi industriei extractive (+4,5%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 5,9%.

    Potrivit datelor INS, pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (+12,4%), în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+11,7%), în industria bunurilor intermediare (+5,5%) şi în industria bunurilor de uz curent (+3,1%). Industria energetică a scăzut cu 4,7%.

    În luna iulie 2013, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 7,2%, determinată de creşterea producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+8,3%) şi a industriei prelucrătoare (+7,4%). Industria extractivă a scăzut cu 1,9%.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la toate categoriile de bunuri, respectiv în industria bunurilor de capital (+8,6%), în industria bunurilor intermediare şi în industria energetică (câte +6,8% fiecare), în industria bunurilor de uz curent (+5,6%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+3,4%).

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 0,1%, ca urmare a scăderii industriei extractive (-5,1%). Industria prelucrătoare şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au crescut cu 0,5%, respectiv cu 0,4%.

    Datele statistice arată că pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (+5,8%), în industria bunurilor intermediare (+4,4%) şi în industria energetică (+1,1%) şi scăderi în industria bunurilor de uz curent (-0,3%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-0,2%).

    Raportat la luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut în luna iulie 2013 cu 11,4% datorită creşterii industriei prelucrătoare (+13,3%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 1,4% iar industria extractivă cu 0,1%.

    Potrivit INS, pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (+18,4%), în industria bunurilor intermediare (+11,6%), în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+10,6%) şi în industria bunurilor de uz curent (+6,7%). Industria energetică a scăzut cu 1,7%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 6,3%, ca urmare a creşterii industriei prelucrătoare (+7,7%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au scăzut cu 3,4%, respectiv cu 0,2%.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (+13,6%), în industria bunurilor intermediare (+9,0%), în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+5,3%) şi în industria bunurilor de uz curent (+2,7%). Industria energetică a scăzut cu 2,7%.

  • Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 2,2%

    Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 2,2%

    Volumul lucărilor de construcţii a scăzut cu 2,2% în primele şapte luni din 2013 comparativ cu perioada similară din 2012, iar scăderea ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a fost de 4,1%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
    În luna iulie 2013, volumul lucrărilor de construcţii a crescut faţă de luna iunie 2013 cu 5% ca serie brută, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,5%.
    Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie brută cu 15,4%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 9,1%.
    În perioada ianuarie-iulie 2013, pe elemente de structură, la lucrările de construcţii noi s-a înregistrat o scădere cu 11,8%. Creşteri au fost la lucrările de reparaţii capitale (+29%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+14,2%).
    Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti cu 4,5% şi la clădirile nerezidenţiale cu 0,1%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 8,1%.
    Volumul lucrărilor de construcţii, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 12,5% la lucrările de construcţii noi (-12,5%). Lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au crescut cu 32%, respectiv cu 10,8%.
    Pe obiecte de construcţii s-au înregistrat creşteri la clădirile rezidenţiale şi la clădirile nerezidenţiale cu 6,7%, respectiv cu 0,8%. Construcţiile inginereşti au scăzut cu 7,6%.
    Volumul lucrărilor de construcţii (serie brută) a crescut faţă de luna iunie 2013 la lucrările de construcţii noi cu 7,7%, la lucrările de reparaţii capitale cu 1,1% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 0,7%. Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la clădirile rezidenţiale cu 52,8% şi la clădirile nerezidenţiale cu 6,2%. Construcţiile inginereşti au scăzut cu 1,9%.
    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2013, comparativ cu luna iunie 2013, s-au înregistrat creşteri la lucrările de construcţii noi şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 8,3%, respectiv cu 7,9%. Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 1,8%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut astfel: la clădirile rezidenţiale cu 47%, la clădirile nerezidenţiale cu 8,4% şi la construcţiile inginereşti cu 3,2%.
    Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, ca serie brută, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 15,4%, creştere reflectată astfel: la lucrările de reparaţii capitale cu 38,4%, la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 30,7% şi la lucrările de construcţii noi cu 6,9%. Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat următoarele creşteri la clădirile rezidenţiale cu 55,3%, la clădirile nerezidenţiale cu 13,9% şi la construcţiile inginereşti cu 10,0%.
    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2013, comparativ cu luna iulie 2012, pe elemente de structură au avut loc creşteri la lucrările de reparaţii capitale cu 30,5%, la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 28,0% şi la lucrările de construcţii noi cu 4,5%. Volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile rezidenţiale cu 44,5%, la clădirile nerezidenţiale cu 8,8% şi la construcţiile inginereşti cu 6,5%.

  • Exporturile României au atins în iulie un nivel record

    Exporturile FOB ale României au atins un nivel record în luna iulie, de 19,935 miliarde lei (4,482 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 22,467 miliarde lei (5,056 miliarde euro), conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică.
    Comparativ cu luna iulie 2012, exporturile au crescut cu 16,1% la valori exprimate în lei (18,1% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 9,3% la valori exprimate în lei (11,3% la valori exprimate în euro).
    Faţă de luna iunie 2013, exporturile din luna iulie 2013 au crescut cu 11,7% la valori exprimate în lei (11,4% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 15,1% la valori exprimate în lei (15,2% la valori exprimate în euro).
    Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost în luna iulie 2013 de 2,532 miliarde lei (574 milioane euro), mai mic cu 867,7 milioane lei (171,5 milioane euro) decât cel înregistrat în luna iulie 2012.
    Deficitul comercial FOB-CIF în primele şapte luni din 2013 a fost de 13,741 miliarde lei (3,126 miliarde euro), mai mic cu 9,917 miliarde lei (2,23 miliarde euro) decât cel înregistrat în perioada ianuarie-iulie 2012.
    Exporturile FOB pe primele şapte luni din 2013 s-au cifrat la 124,076 miliarde lei (28,194 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 137,817 miliarde lei (31,32 miliarde euro).
    Comparativ cu perioada similară din 2012, exporturile au crescut cu 7,6% la valori exprimate în lei (7,7% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 0,8% la valori exprimate în lei (0,7% la valori exprimate în euro).
    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în primele şapte luni din 2013 a fost de 87,565 miliarde lei (19,913 miliarde euro) la expedieri şi de 105,165 miliarde lei (23,918 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 70,6% din total exporturi şi 76,4% din total importuri.
    Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri în perioada de referinţă a fost de 36,51 miliarde lei (8,28 miliarde euro) la exporturi şi de 32,65 miliarde lei (7,4 miliarde euro) la importuri, reprezentând 29,4% din total exporturi şi 23,6% din total importuri.
    În primele şapte luni din 2013, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (42,5% la export şi 34,7% la import) şi alte produse manufacturate (33,6% la export şi respectiv 30,3% la import).

  • Scădere de 4,1% a cantităţii colectate de lapte de vacă

    Cantitatea colectată de lapte de vacă în unităţile procesatoare a scăzut, în primele şapte luni ale anului, cu 4,1%, comparativ cu acelaşi interval din 2012, se arată în datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni.
    Potrivit sursei citate, în perioada 1 ianuarie – 31 august 2013, producţia a crescut la: smântână de consum – cu 3.425 tone (+13,1%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) – cu 9.324 tone (+10,4%), brânzeturi inclusiv brânză obţinută numai din lapte de vacă (89,6% din producţia totală de brânzeturi) – cu 2.170 tone (+5,4%), unt – cu 238 tone (+4,5%) şi lapte de consum – cu 2.162 tone (+1,8%).
    Pe de altă parte, în iulie 2013, comparativ cu luna anterioară, cantitatea colectată de lapte de vacă de către unităţile procesatoare, a crescut cu 643 tone (+0,7%). Dintre principalele produse lactate, cea mai mare creştere a producţiei a avut loc la brânzeturi, inclusiv brânza obţinută numai din lapte de vacă (87,7% din producţia totală de brânzeturi) cu 647 tone (+9,3%), urmate de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) cu 517 tone (+3,9%) şi de smântâna de consum cu 27 tone (+0,7%).
    Scăderi ale producţiei au fost consemnate, în iulie, în cazul laptelui de consum (-672 tone, -4,2%) şi al untului, cu 29 tone (-3,8%).
    Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna iulie 2013, cantitatea de lapte de vacă, colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 3.609 tone (+4,4%).
    Producţia principalelor produse lactate a crescut, în luna iulie 2013, faţă de luna corespunzătoare din 2012, astfel: brânzeturi (inclusiv brânza obţinută numai din lapte de vacă) – cu 1.662 tone (+27,9%), lapte de consum – cu 2.509 tone (+19,6%), unt – cu 108 tone (+17,1%), smântâna de consum – cu 534 tone (+15%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) – cu 396 tone (+2,9%).
    Aceste creşteri ale producţiei s-au datorat şi majorării cantităţii de lapte brut importat, de la 2.418 tone, în luna iulie 2012, la 6,042 tone, în luna iulie 2013 (+149,9%).
    Sursa datelor INS o constituie Cercetarea statistică lunară privind producţia de lapte şi produse lactate (IND L), în conformitate cu Directiva Consiliului nr. 96/16/CE referitoare la producţia de lapte şi produse lactate din data de 19 martie 1996.
    Cercetarea statistică este de tip exhaustiv şi se adresează tuturor întreprinderilor care au activitate principală sau secundară „Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor”.
    Datele se colectează de la circa 400 operatori economici.

  • Agricultura României, în pericol de faliment

    Agricultura României, în pericol de faliment

    Agricultura României se află, în acest moment, în pericol de faliment, iar pentru remedierea situaţiei este nevoie de o abordare politică responsabilă, un management performant, precum şi de un Minister al Agriculturii responsabil de viitorul agricultorilor, potrivit unei scrisori deschise adresată de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) preşedintelui României, Traian Băsescu, premierului Victor Ponta, precum şi altor oficialităţi.

    „Deşi din punct de vedere agrometeorologic a fost posibilă o creştere substanţială a producţiei agricole, declaraţiile iresponsabile ale unor oficiali ai ministerului au avut un efect dezastruos asupra pieţei produselor agricole. Au fost declarate producţii la nivel naţional neverosimile, faţă de suprafeţele declarate de agricultori la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). La cultura grâului, faţă de aproximativ 1,5 milioane de hectare cultivate, s-a declarat o producţie naţională de 7,4 milioane de tone, ceea ce ar reprezenta o producţie medie de aproape 5 tone/hectar”, se menţionează în documentul citat.

    LAPAR este, totodată, nemulţumită de faptul că Ministerul Agriculturii nu a notificat Consiliul Europei pentru reducerea accizei la motorina aferentă anului 2013.
    „Motorina pentru agricultura din România este cea mai scumpă dintre toate ţările Uniunii Europene. Conducerea Ministerului Agriculturii nu a notificat Consiliul Europei pentru reducerea accizei la motorina aferentă anului 2013. Mai mult, conducerea ministerului a aprobat o Hotărâre de Guvern, prin care cea mai mare parte a sumelor, reprezentând reducerea de acciză, aferentă trimestrului III din anul trecut, a fost acordată altui minister”, se mai afirmă în scrisoare.
    Potrivit sursei citate, pentru remedierea situaţiei, este nevoie de o abordare politică responsabilă, un management performant, precum şi de un Minister al Agriculturii responsabil de viitorul agricultorilor.

  • 300 de milioane de euro, pentru achitarea în avans a plăţilor directe către fermieri

    300 de milioane de euro, pentru achitarea în avans a plăţilor directe către fermieriAproximativ 300 de milioane de euro vor intra în zilele următoare în conturile fermierilor, sumele reprezentând achitarea în avans a plăţilor directe, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
    “S-a decis alocarea temporară din venituri de privatizare a unei sume de 2,9 miliarde de lei, bani care erau în bugetul Ministerului Agriculturii, însă acum aceste sume devin efective. Ele sunt necesare pentru plata în avans a subvenţiilor, a plăţilor directe către fermieri.
    Aşa cum ştiţi, în ultimii ani, Ministerul Agriculturii, Agenţia de Plăţi au făcut eforturi ca începând cu 16 octombrie să plătească în avans jumătate din plata europeană pe care pot să o primească fermierii, astfel că anul trecut am reuşit să plătim în doar două săptămâni 500 milioane de euro. În acest an însă Agenţia de Plăţi a făcut eforturi – şi vreau să le mulţumesc – să plătească încă din data de 5 septembrie, deci de mâine, un avans de 75% pentru o parte din beneficiarii plăţilor cuvenite pe axa 2 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
    Deci plăţile de agro-mediu, plăţi care sunt făcute de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Nu mai puţin de 300 de milioane de euro în zilele următoare vor intra în conturile fermierilor şi cred că este un lucru bun, mai ales având în vedere faptul că suntem în campanie de toamnă şi e nevoie de un stimulent”, a spus ministrul, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.
    El a precizat în acest sens că în cadrul şedinţei de Guvern de miercuri a fost adoptată o hotărâre de guvern privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

  • Împrumut de 850 de milioane de lei pentru achitarea facturilor către beneficiarii de fonduri UE

    Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri un împrumut de aproximativ 850 milioane de lei de la Trezoreria Statului, suma urmând să fie pusă la dispoziţia Autorităţilor de Management pentru plata beneficiarilor de fonduri europene, a informat Ministerul Fondurilor Europene.
    “Guvernul României a aprobat un nou împrumut, în valoare de aproximativ 850 milioane de lei, sumă care va fi utilizată pentru efectuarea de noi plăţi către beneficiari. Resursele asigurate de Guvern pentru plata beneficiarilor reprezintă un sprijin consistent pentru continuarea proiectelor, cu efecte pozitive pentru economia naţională, dar şi un impuls pentru accelerarea absorbţiei fondurilor UE”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, potrivit unui comunicat.
    Împrumutul va fi folosit pentru efectuarea de plăţi către beneficiarii de fonduri contractate prin intermediul a patru programe: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operaţional Sectorial Mediu, Programul Operaţional Regional, respectiv Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative.
    Pentru plata facturilor depuse de beneficiarii Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi ai Programului Operaţional Sectorial Mediu au fost alocate fonduri în valoare de câte 300 milioane de lei. Pentru efectuarea de plăţi către beneficiarii Programului Operaţional Regional a fost alocată suma de 230 de milioane de lei.