word-monitor

Category: Economie

  • Populaţia va primi 20% din energia electrică la preţul pieţei libere, de la 1 ianuarie 2014

    Populaţia va primi 20% din energia electrică la preţul pieţei libere, de la 1 ianuarie 2014

    Populaţia va primi 20% din energia electrică la preţul pieţei libere iar 80% din consum va fi facturat la preţ reglementat, începând cu 1 ianuarie 2014, a declarat, pentru AGERPRES, Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
    De la 1 iulie 2013, populaţia primeşte 10% din energie la preţul pieţei libere, iar pe factură a apărut o nouă categorie de consum, respectiv consumul de energie activă concurenţială, care arată cantitatea de energie luată de pe piaţa liberă şi preţul acesteia. Măsura face parte din procesul de liberalizare totală a pieţei de energie, care prevede creşterea graduală, până la 31 decembrie 2017, a cantităţii de energie la preţul pieţei. Începând cu această dată, doar consumatorii vulnerabili vor mai plăti tarife reglementate, iar restul vor negocia direct cu furnizorii preţurile pe care le vor achita.
    Potrivit lui Havrileţ, pe parcursul anului viitor vor fi bifate două etape din acest calendar. „La 1 ianuarie 2014, consumatorii casnici vor primi 20% din consum la preţul de pe piaţa liberă, iar la 1 iulie 2014 ponderea va creşte la 30%. Acest lucru nu înseamnă neapărat şi o majorare a tarifului final. Acesta depinde de evoluţia preţului pe piaţa liberă. De exemplu, acum, preţul pe piaţa liberă este doar un pic mai mare decât cel reglementat”, a explicat preşedintele ANRE.
    Calendarul va continua cu pragul de 1 ianuarie 2015, când 40% din energie va fi la preţul pieţei, urmând ca la fiecare început de semestru ponderea să crească cu 10%.
    Tariful componentei de piaţă concurenţială (CPC) a fost introdus pentru prima dată la 1 septembrie 2012, pentru consumatorii industriali. Din datele ANRE, în primele 10 luni de aplicare a tarifului CPC la aceşti consumatori s-a constat o creştere de preţ de aproximativ 1% faţă de situaţia în care s-ar fi menţinut tariful reglementat pentru tot consumul. Conform metodologiei elaborate de ANRE, tariful CPC este calculat de furnizor pe baza achiziţiei de energie electrică exclusiv din piaţa concurenţială, „cuprinde costurile cu achiziţia energiei electrice din pieţele competitive centralizate, precum şi costurile serviciilor asociate ale acestei energii furnizate la consumator (costuri de transport, sistem, distribuţie, furnizare – n.r.)” şi este avizat de autoritatea competentă (ANRE). Pentru consumatorii casnici, în intervalul 1 iulie—31 decembrie 2013 tariful reglementat se aplică pentru 90% din consumul realizat, în timp ce componenta de piaţă concurenţială (CPC) se aplică pentru 10%. „În condiţiile în care, începând cu 1 iulie 2013, tarifele de furnizare au fost reduse cu circa 1,3%, estimăm că introducerea CPC va conduce la o creştere a preţului final la energia electrică mai mică de 0,5%”, au spus reprezentanţii Autorităţii, într-un comunicat remis la începutul lunii septembrie.
    „Această modalitate de eliminare a tarifelor reglementate se face sub stricta monitorizare a ANRE şi are ca scop evitarea creşterii bruşte şi semnificative a preţurilor la consumatorii finali de energie electrică până la eliminarea completă a tarifelor reglementate, respectiv 31.12.2013 pentru consumatorii non-casnici şi 31.12.2017 pentru cei casnici, în conformitate cu prevederile Memorandumului de înţelegere semnat de România”, se mai precizează în comunicatul ANRE.

  • Obligaţiunile României, cea mai bună performanţă în rândul statelor emergente în această vară

    Obligaţiunile guvernamentale ale României au oferit în ultimele 5 luni cea mai bună performanţă pe pieţele secundare în rândul statelor emergente, datorită aşteptărilor pentru o reducere a dobânzii de politică monetară şi pregătirii unui nou acord cu FMI, potrivit unei analize Bloomberg. Astfel, titlurile de stat denominate în lei s-au apreciat cu 1,8% pe pieţele secundare din 22 mai, când preşedintele Rezervei Federale a SUA, Ben Bernanke, a afirmat că banca centrală americană ar putea reduce programul de relaxare cantitativă, scrie Bloomberg.
    Creşterea este cea mai solidă în cadrul indicelui obligaţiunilor în monedă naţională ale statelor emergente calculat de JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană după active. Indicele a scăzut în aceeaşi perioadă cu 3,8%.
    Creşterea cotaţiei obligaţiunilor pe piaţa secundară reprezintă o scădere a costurilor indicative de finanţare.
    Investitorii sunt atraşi de obligaţiunile României datorită reducerii cheltuielilor publice şi pregătirii unui nou acord cu FMI, dar şi în urma scăderii inflaţiei, care ar putea permite băncii centrale să reducă dobânda cheie pentru a stimula revenirea economiei şi a facilitat săptămâna trecută o emisiune de obligaţiuni în valută pe pieţele externe. “Nu mai sunt prea multe bănci centrale în zona pieţelor emergente care traversează încă un ciclu de relaxare a politicii monetare. Credibilitatea României este într-o formă bună în rândul investitorilor internaţionali”, comentează pentru Bloomberg Abbas Ameli-Renani, strateg la Royal Bank of Scotland, Londra.
    Indicii Bank of Ameica Merrill Lynch arată că obligaţiunile în lei au oferit randamente lunare pozitive în 19 din ultimele 20 de luni consecutive. Pe de altă parte, titlurile denomitate în zloţi polonezi, cea mai lichidă piaţă cu randament fix în rândul statelor UE foste comuniste, au înregistrat evoluţii lunare negative în cinci din ultimele opt luni încheiate.
    România, Rusia şi Chile sunt singurele pieţe emergente unde dobânzile de politică monetară sunt preconizate să scadă cu cel puţin 0,5 puncte procentuale în următoarele patru luni, potrivit datelor Bloomberg. Analiştii anticipează creşterea costurilor de finanţare în Turcia şi Brazilia şi menţinerea dobânzilor în Polonia.
    Media estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg indică reducerea dobânzii de politică monetară de către BNR la 4% în decembrie, faţă de 4,5% în prezent.
    Reducerea abruptă a programului de relaxare cantitativă de către Rezerva Federală a SUA ar putea afecta însă costurile de finanţare ale României. Astfel, randamentul obligţiunilor de stat în lei cu maturitatea la 5 ani ar putea creşte peste nivelul de 5,5%, faţă de 4,65% în şedinţa de marţi, dacă Fed va reduce achiziţiile de obligaţiuni într-un ritm mai alert decât preconizează în prezent analiştii, potrivit estimărilor Erste Group Bank, citate de Bloomberg. “Preţul activelor româneşti va fi cu siguranţă sub presiune dacă atmosfera de pe pieţele externe se înrăutăţeşte. Într-un astfel de scenariu, continuarea ciclului de relaxare a politicii monetare ar putea întâmpina dificultăţi”, consideră analiştii Erste.
    România are de plătit sau refinanţat în acest an datorii în valoare de 4 miliarde euro, urmate de scadenţe de 7,4 miliarde euro în 2014, potrivit datelor Bloomberg.

  • Contribuţia la asigurările de sănătate pentru veniturile din chirii descurajează investiţiile în construcţii

    Decizia Ministerului Finanţelor Publice de a impune contribuţia la asigurările de sănătate pentru veniturile din chirii reprezintă o măsură care descurajează investiţiile în construcţii, fiind echivalentă cu o mărire artificială şi netransparentă a cotei unice, se arată într-un comunicat remis de către Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) şi Fundaţia Romanian Business Leaders.
    „Este vorba de o măsură fiscală discriminatorie, întrucât se aplică numai veniturilor din anumite investiţii (chirii), şi nu pentru toate veniturile din investiţii (dobânzi, dividende, câştiguri de capital) sau celor din vânzarea proprietăţilor imobiliare. Decizia încalcă, astfel, atât principiul echităţii fiscale în ceea ce priveşte impunerea diferitelor tipuri de venituri ale persoanelor fizice, cât şi principiul neutralităţii măsurilor fiscale în raport cu diferite categorii de investitori şi capitaluri”, se arată în comunicatul citat.
    Potrivit AOAR, noua măsură nu va genera venituri pentru bugetul pe termen scurt şi mediu.
    „Astfel de măsuri contradictorii şi necorelate au ca efect creşterea gradului de neconformare (evitarea plăţii contribuţiei), generând tendinţa de a evita declararea veniturilor respective şi a veniturilor, în general. În plus, distorsionează competiţia în piaţa imobiliară între diferite categorii de actori (persoane juridice şi, respectiv, persoane fizice) generând o perturbare artificială a pieţei imobiliare ca urmare a aplicării unor cote de fiscalitate diferite”, se mai spune în comunicat.

  • România trebuie să investească în eficienţă energetică

    România trebuie să investească în eficienţă energetică pentru a nu-şi afecta grav, în următorii ani, gradul de independenţă în acest domeniu, este recomandarea analiştilor de la compania internaţională de consultanţă PricewaterhouseCoopers.
    În prezent, România este al cincilea producător european de ţiţei şi gaze, astfel, depinde doar în proporţie de 25% de importuri, mult sub media europeană de 50%. Deşi, la momentul actual, situaţia este bună, aceasta ar putea suferi schimbări importante în următoarele decenii, spune reprezentantul companiei pentru Europa de Sud-Est, Vasile Iuga. „Dacă, însă, nu îmbunătăţim eficienţa energetică cu 20% între acum şi 2030, dacă nu se fac investiţiile în gaze de şist şi în zăcămintele din Marea Neagră şi dacă nu se fac investiţiile în offshore pentru creşterea gradului de recuperare din zăcămintele existente, există riscul ca România, în materie de petrol şi gaze, să depindă de importuri în proporţie de 80% în 2030. Asta este estimarea noastră, bazată pe surse publice”, a completat Iuga.

  • Se pot depune cererile pentru plata subvenţiilor acordate crescătorilor de vaci

    Se pot depune cererile pentru plata subvenţiilor acordate crescătorilor de vaci

    Fermierii români pot depune cererile pentru obţinerea subvenţiilor acordate din bugetul naţional pentru specia bovină, până pe 28 octombrie 2013, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
    Astfel, în perioada menţionată se primesc cererile de solicitare a plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine pentru schemă decuplată de producţie în sectorul lapte şi pentru schemă decuplată de producţie în sectorul carne.
    Potrivit APIA, pot beneficia de aceste scheme de plată, o singură dată pe an, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care deţin, cresc şi exploatează animale de producţie, identificate şi înregistrate în sistemul naţional.
    Solicitanţii trebuie să depună o cerere de solicitare a primei aferentă fiecărei exploataţii cu cod ANSVSA la centrul local/judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, unde este înregistrată exploataţia. Cererea va fi însoţită de copia după actul de identitate, copia de pe paşaportul fiecărui animal pentru care se solicită primă/copie de pe documentele care atestă ieşirile din efectiv, după caz, pentru schema decuplată de producţie în sectorul carne, copie de pe dovada de înregistrare a beneficiarilor în sistemul de administrare a cotelor de lapte precum şi a cantităţilor de lapte livrate şi/sau vândute direct în anul de cotă 2012 – 2013, în cazul solicitării primei în cadrul schemei decuplate de producţie în sectorul lapte.
    Depunerea cererilor se poate face individual sau prin reprezentant legal în baza documentelor notariale.
    Prima pentru schema decuplată de producţie în sectorul lapte se acordă producătorilor agricoli care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: exploataţia de bovine să fie înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor la data solicitării primei, solicitantul să fie înregistrat în sistemul de administrare a cotei de lapte în anul de cotă 2012 – 2013, solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minim 3 tone lapte în anul de cotă 2012 – 2013.
    Prima pentru această schemă se acordă pe tona de lapte produs şi înregistrat la livrări şi/sau vânzări directe în Sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2012 – 2013.
    Prima pentru schema decuplată de producţie în sectorul carne se acordă producătorilor agricoli care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: deţin un efectiv minim de 3 capete bovine cu vârsta de minim 16 luni, la data de referinţă de 31 ianuarie 2013; exploataţia de bovine este înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor la data de referinţă 31 ianuarie 2013 şi la data solicitării primei.
    Prima pentru această schemă se acordă pentru un efectiv de minim 3 capete bovine cu vârsta de minim 16 luni, la care se poate adăuga şi tineret bovin mascul şi/sau femele cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie la data de referinţă.
    Producătorii agricoli care solicită schemele de plăţi menţionate vor depune la centrul unde au înregistrată exploataţia, odată cu cererea de solicitare a primelor sau în termen de 30 de zile calendaristice de la data limită de depunere a cererilor, următoarele documente: adeverinţă emisă, prin proceduri SNIIA, de către medicul veterinar cu drept de liberă practică împuternicit, care atestă că bovinele existente în exploataţie la data depunerii cererii sunt cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, iar acţiunile prevăzute sunt efectuate la zi; adeverinţă prin care se recunoaşte statutul de crescător de bovine al solicitantului, eliberată de către o organizaţie a crescătorilor de bovine, legal constituită, cu reprezentativitate naţională sau de către o asociaţie a crescătorilor de bovine, legal constituită, afiliată la o organizaţie a crescătorilor de bovine cu reprezentativitate naţională.
    Adeverinţa se eliberează gratuit, indiferent dacă solicitantul este membru sau nu al organizaţiei/asociaţiei respective.
    Cuantumul primelor pentru anul 2013 se stabileşte de către MADR, după data de 1 martie 2014, în baza situaţiei centralizatoare întocmite de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu efectivele de bovine şi cantităţile de lapte livrate  şi/sau vândute direct în anul de cotă 2012-2013 eligibile.
    Potrivit APIA, orice cerere de solicitare a primelor pentru schemele de plăţi naţionale directe complementare poate fi retrasă în scris de către solicitant în orice moment, cu excepţia cazurilor în care Agenţia a notificat deja solicitantul asupra unor nereguli identificate în urma verificărilor administrative efectuate.

  • Piaţa asigurărilor a crescut cu 3,16% în primul semestru al anului 2013

    Volumul primelor brute de asigurări subscrise în perioada ianuarie-iunie 2013 a fost de 4,264 miliarde lei, în creştere cu 3,16% faţă de primele 6 luni ale anului 2012 (4,133 miliarde lei), potrivit datelor preliminare raportate de societăţile supravegheate şi reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
    Indemnizaţiile brute plătite, în perioada ianuarie-iunie 2013, au totalizat 2,51 miliarde lei, în scădere cu 1,18% faţă de semestrul I 2012, precizează un comunicat al ASF.
    Cel mai bun prim semestru pentru piaţa asigurărilor rămâne primul semestru al anului 2008, cu prime brute subscrise de 4,63 miliarde lei. Perioada ianuarie-iunie 2013 a fost cel mai bun prim semestru din ultimii 3 ani, însă nivelul primelor subscrise în primele 6 luni ale anului este încă mai scăzut cu aproximativ 8% faţă de perioada similară a anului 2008.
    Creşterea în primul semestru al anului 2013 a fost atât pe segmentul asigurărilor generale (3,398 miliarde lei, cu 3,71% mai mult decât în primele 6 luni din 2012), cât şi pe segmentul asigurărilor de viaţă (866,07 milioane lei, cu 1,04% mai mult decât în primul semestru al anului trecut).
    Pe segmentul asigurărilor de viaţă, primele 6 luni din anul 2013 au reprezentat cel mai bun prim semestru din ultimii 5 ani.
    Totalul primelor subscrise în primele 6 luni ale anului 2013 a reprezentat 51,64% din valoarea primelor subscrise în anul 2012 (8,257 miliarde lei).
    În primele 6 luni din anul 2013, 38 societăţi de asigurare au activat pe piaţa din România. Dintre acestea, 20 de asigurători au activat doar în piaţa de asigurări generale, 10 asigurători au practicat doar asigurări de viaţă, iar 8 asigurători au practicat şi asigurări generale şi asigurări de viaţă.
    Primele 10 societăţi de asigurare acoperă 81,14% din piaţa asigurărilor din România, iar primele 3 societăţi de asigurare, cu prime brute subscrise de 1,5 miliarde lei, au o cotă de piaţă de 35%.
    Potrivit ASF, cea mai valoroasă clasă de asigurări generale a fost cea de răspundere civilă auto (clasa X), cu o pondere de 37,72% din total, respectiv 1,281 miliarde lei. În primul semestru al anului 2012, valoarea primelor brute subscrise pe această clasă a fost de 1,129 miliarde lei. Creşterea în primul semestru al anului 2013, fa?ă de primul semestru al anului 2012, a fost de 152,47 milioane lei (+13,5%). Pe locul doi în primele 6 luni din 2013 a fost clasa de asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare – Casco). Valoarea primelor brute subscrise în acest segment a fost de 874,98 milioane lei, în scădere cu 59,57 milioane lei (-6,37%) faţă de primele 6 luni din anul 2012.
    Pe locul trei s-a situat clasa de asigurări de incendiu şi alte calamităţi naturale şi a totalizat prime brute subscrise de 614,26 milioane lei, în creştere cu 69,58 milioane lei (12,77%) faţă de primele 6 luni din 2012.
    La asigurările de viaţă a fost consemnată o creştere de 1,04% faţă de primele 6 luni din 2012. Primele 10 societăţi deţineau, la 30 iunie 2013, o cotă de piaţă de 90,53%, iar primele 3 societăţi, cu prime subscrise de circa 520 milioane de lei, deţineau o cotă de piaţă de 60%.

  • Înmatriculările de maşini noi au crescut cu 3,32%, în august

    Înmatriculările de maşini noi au crescut cu 3,32%, în august

    Înmatriculările de vehicule noi au crescut, în august, cu 3,32%, până la peste 7.800 de unităţi, comparativ cu cifrele consemnate în intervalul similar din 2012, arată datele Direcţiei Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), publicate marţi.

    Astfel, în august 2013, din totalul de 7.820 de unităţi noi înmatriculate, autoturismele au înregistrat cel mai important salt, cu 6.319 unităţi, în creştere cu 25,28%, faţă de august, anul trecut, când erau consemnate 5.044 unităţi. Un alt rezultat pozitiv a fost înregistrat la vehiculele comerciale medii şi grele de peste 3,5 tone şi până la 16 tone (autoutilitare) – cu 23 unităţi (+109,09%).

    La polul opus se situează tractoarele (12 unităţi, scădere de 62,50%), autovehiculele cu destinaţie specială (26 unităţi, -60%), autobuzele şi microbuzele (35 unităţi, -58,33%), autovehiculele transport mărfuri (706 unităţi, -49,46%), semiremorcile (95 unităţi, -42,77%) şi mopedele şi motocicletele (115 unităţi, -27,22%).

    Cea mai vândută marcă auto a rămas, şi în august, Dacia, cu 2.499 unităţi (creştere de 145,72% faţă de august 2012), urmată de Volkswagen – cu 526 unităţi (-30,15%), Ford – cu 446 unităţi (+27,43%) şi Skoda – cu 405 unităţi (-29,44%).

    Potrivit datelor DRPCIV, în august, cele mai rare mărci nou înmatriculate au fost: Alfa Romeo (trei exemplare), Infiniti (două unităţi), Cadillac, Caterham şi Maserati (câte o unitate).

    La sfârşitul anului trecut, parcul auto naţional era de 4.485.148 unităţi, dintre care 31,6% aparţinea mărcii Dacia, urmată de mărcile germane Volkswagen şi Opel, reiese din statistica DRPCIV.

    Practic, în intervalul 2008-2012, s-a înregistrat o creştere de 27% a parcului auto din România, media anuală fiind de 6%.

    Din totalul consemnat, mai mult de jumătate dintre maşini (55%) erau mai vechi de 10 ani, în paralel observându-se un proces de învechire continuă a parcului auto (de la 10 la 12 ani).

    Oraşul cu cele mai multe maşini mai vechi de zece ani în parcul auto este Bucureşti, cu peste 400.000 de unităţi.

  • Guvernul vrea să înfiinţeze o agenţie pentru atragerea investiţiilor

    Guvernul îşi propune să înfiinţeze o agenţie pentru atragerea investiţiilor, atât autohtone, cât şi străine, a declarat Cristian Socol, consilierul premierului Victor Ponta pe probleme macroeconomice.
    “Dorim crearea unei agenţii de atragere a investiţiilor – nu numai investiţii străine, ci şi investiţii autohtone -, pentru că nu trebuie să facem tratament discriminatoriu între investiţiile străine şi investiţiile româneşti. Până la crearea acelei agenţii care va fi compatibilă ca organizare şi ca structură cu ceea ce se întâmplă în Ungaria, Polonia, Slovacia, în toate ţările din clusterul nostru, iniţiem deja demersuri pentru parteneriate strategice cu firmele care investesc în România. Dorim modificarea de paradigmă, în sensul că birocraţia o putem reduce şi prin păstrarea de contact permanent cu aceste firme”, a susţinut Cristian Socol.
    El a explicat că în cadrul agenţiei vor activa “manageri de proiect” şi fiecare dintre ei va ţine legătura cu investitorii dintr-un anumit sector.
    “În cadrul acestei agenţii, fiecare manager de proiect va avea un anumit sector, dintre sectoarele pe care le definim strategice şi se va ocupa de investitorii din acel sector, astfel încât să trecem peste ceea ce corect se definea ca fiind proceduri birocratice şi care măresc costurile de tranzacţii ale firmelor”, a detaliat Socol.
    El a mai amintit că, pentru a reduce din birocraţia imputată de oamenii de afaceri străini, Registrul Comerţului a comasat anumite taxe pe care investitorii le plăteau la înfiinţarea unei firme.
    “Suntem în dezbateri cu Registrul Comerţului pe propunerea de a se implementa crearea unei firme în 24 de ore, cu anumite condiţii de validitate a actelor, de corectitudine a informaţiilor transmise”, a adăugat Socol.
    De asemenea, el spus că Executivul ar intenţiona să creeze un departament de încurajare a start-up-urilor, care să aibă finanţare din fonduri europene, măsură ce i-ar ajuta pe tineri să facă afaceri.

  • Agricultura românească se duce de râpă tot mai rapid

    Agricultura românească se duce de râpă tot mai rapid

    Agricultura a primit în ultimii şapte ani injecţii financiare de la Uniunea Europeană de 10 miliarde de euro prin plăţile directe către fermieri şi proiectele de investiţii, dar balanţa comerţului cu produse agroalimentare este pe minus, din economie au dispărut 600.000 de bovine, 2 milioane de porcine, iar gradul de fărâmiţare al terenurilor este acelaşi – aceasta a fost principala concluzie a evenimentului „ZF Agribusiness: Agricultura, la startul marelui boom?“, care a avut loc în Bucureşti.

    „Avem mult mai mulţi bani după 2007 direcţionaţi către agricultură şi o scădere a numărului vacilor mult mai mare. Unul din motive îl reprezintă faptul că proprietarul trebuie să fie prezent zi de zi acolo. Tinerii nu au niciun fel de dorinţă să fie în fermă zi de zi. Rămânem o ţară dependentă de climă, iar tendinţa de creştere a productivităţii şi de scădere a numărului de capete din Europa nu se regăseşte şi în România, la noi scade şeptelul şi scade şi productivitatea“, a spus Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură, care a dat publicităţii în această vară un cadru strategic ce urmează să traseze direcţiile de dezvoltare a acestei pieţe în următorii 15 ani.

    Agricultura locală va ajunge în patru luni la finalul primului exerciţiu financiar ca economie membră a Uniunii Europene. În acest interval în conturile fermierilor au ajuns circa 4 miliarde de euro sub forma plăţilor directe şi alte circa 6 miliarde de euro pe linia proiectelor de investiţii în agricultură.

    Cu toate că agricultura a fost unul dintre sectoarele unde au fost pompaţi bani în ultimii şapte ani, efectele acestui pachet financiar gigantic întârzie să devină vizibile pe deplin. Din cinci indicatori relevanţi pentru evoluţia pieţei de agribusiness, trei sunt pe minus. Astfel, în ultimii şapte ani România a pierdut 0,6 milioane de vite, 2,1 milioane de porcine, o treime din total, balanţa comercială pentru produse agroalimentare continuă să fie pe minus. Totuşi, minusul din comerţul internaţional cu produse agroalimentare s-a redus de trei ori în acest interval. Faţă de 2007, producţia de cereale este de 2,2 ori mai mare, dar indicatorul nu este pe deplin relevant având în vedere că acum şapte ani a fost un sezon extrem de secetos, iar în prezent fermierii au producţii aproape de recordul istoric, potrivit datelor statistice oficiale.

  • Preţurile la legume ar putea scădea cu 10% în septembrie, iar cele la fructe cu aproximativ 1,5%

    Analiştii ING Bank România se aşteaptă ca preţurile la legume şi fructe să continue să scadă în septembrie cu 10% şi, respectiv, cu 1,5%, ca urmare a recoltei bogate.

    “Cum combinaţia dintre recolta bogată şi efectul de bază favorabil va continua să aibă un impact asupra inflaţiei în lunile următoare, după estimările noastre, datele din septembrie vor arăta ambele elemente în teritoriul deflaţiei – preţurile la legume ar putea fi în scădere cu aproape 10%, iar cele la fructe cu aproximativ 1,5%”, se menţionează într-un raport al băncii, remis AGERPRES.

    Potrivit economiştilor ING Bank, dezinflaţia din august a fost determinată încă o dată de preţurile la produsele alimentare, în cazul acestora creşterea anuală a încetinit la 2,4% de la 3,9% anterior, ajutată de preţurile la legume (în cazul cărora creşterea a devenit negativă, minus 1,4% faţă de plus 9,9% raportat în luna precedentă) şi într-o măsură mai mică de preţul fructelor (unde creşterea a încetinit la 3,6% de la 5,9% anterior).

    Aceştia susţin că perspectivele pe termen scurt sunt destul de dependente de dinamica preţurilor la pâine în septembrie, luna când Taxa pe Valoarea Adăugată la pâine şi la produsele de panificaţie a fost redusă de la 24% la 9%, mai ales că pâinea are o pondere de 6,7% în coşul de consum.

    De asemenea, economiştii ING Bank estimează o inflaţie de 2,7% la sfârşitul anului şi se aşteaptă la o creştere a preţurilor de consum, în medie, cu aproximativ 2%, în prima jumătate a anului viitor.