Liberalizarea pieţei energiei electrice începută în urmă cu un an a avut loc fără efecte negative importante, iar influenţa a fost de 1-2% în preţul final, a declarat, marţi, la o conferinţă pe tema efectelor liberalizării pieţei energiei asupra economiei preşedintele Autorităţii Naţionale de reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ.
În zona gazelor naturale, impactul a fost de 8% atât pentru consumatorii casnici cât şi pentru cei industriali, a precizat preşedintele ANRE. „Sperăm să avem şi elemente pozitive, cum ar fi creşterea PIB şi creşterea veniturilor la producători care vor duce, prin suprataxarea prevăzută de lege la venituri bugetare suplimentare care vor fi direcţionate în zone de interes social, cum ar fi educaţia şi sănătatea. Într-un an de zile se vor resimţi şi efectele benefice”, a spus Havrileţ.
Preşedintele ANRE a menţionat etapele liberalizării pieţei energiei electrice şi gazelor naturale şi a apreciat că noua etapă de dereglementare pe piaţa gazelor naturale de la 1 octombrie nu va avea un impact mai mare de 2% pentru consumatorii industriali şi 1% pentru consumatorii casnici în preţul final, astfel că impactul pe întregul an 2013 va fi de 10% la consumatorii industriali şi de 9% la consumatorii casnici.
La gazele naturale procedura este cea a convergenţei preţurilor gazelor naturale din producţia internă şi gazelor naturale din import la acest moment raportul fiind de 1 la 2. Calendarul de liberalizare ar trebui să se încheie în decembrie 2014, dar dacă va exista încă o diferenţă semnificativă de preţ între gazele naturale din producţia internă şi cele din import poate fi prelungit cu un an până în 2015.
Category: Economie
-
Liberalizarea pieţei energiei electrice, influenţă de 1-2% în preţul final
-
Măsura reducerii TVA la pâine trebuie extinsă la toate produsele alimentare
Măsura reducerii TVA, aplicată deja în cazul pâinii şi al produselor de panificaţie, trebuie extinsă la toate produsele alimentare, deoarece în acest mod se asigură un grad ridicat de protecţie socială, în paralel cu stimularea producţiei, consumului şi sectorului industriei agro-alimentare, a declarat, într-o conferinţă de presă, Liviu Rogojinaru, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
„Susţinem extinderea măsurii TVA redusă pentru toate alimentele, potrivit practicilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene, concomitent cu reducerea cotei generale a TVA de la 24% la 19%, începând cu data de 1 ianuarie 2014. Principalele raţiuni care stau la baza adoptării unei astfel de măsuri ţin de protecţia socială, stimularea producţiei, consumului şi sectorului industriei agro-alimentare. Nu în ultimul rând, pledăm pentru îmbunătăţirea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală pentru reducerea fiscalităţii, simplificarea birocraţiei şi a formularelor fiscale, în special pentru IMM-uri”, a afirmat Liviu Rogojinaru.
Potrivit acestuia, conducerea CNIPMMR a început deja discuţiile cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe, în vederea extinderii măsurii de reducere a TVA la toate produsele alimentare.
„Peste jumătate din ţările Uniunii Europene (15 din 28 de state membre) aplică reduceri de – Malta are un nivel de 0% pentru toate produsele alimentare. Luxemburg aplică un nivel unic al TVA de 3% pentru alimente, Spania şi Italia – de 4%, iar Olanda – de 6%”, a mai spus vicepreşedintele CNIPMMR.
Consiliul a realizat de altfel, în perioada 12-23 septembrie, o consultare privind efectul micşorării TVA la pâine şi alte produse de panificaţie, sub forma unui sondaj derulat prin intermediul portalului www.immromania.ro, la nivelul membrilor portalului şi ai CNIPMMR.
Astfel, la întrebarea ‘Consideraţi că măsura de reducere a TVA la pâine are un real efect social asupra puterii de cumpărare a populaţiei?’, 44% dintre întreprinzătorii chestionaţi consideră că efectul va fi nesemnificativ.
Potrivit unui Ordin comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Finanţelor Publice, pâinea şi specialităţile din panificaţie fără umplutură au TVA de 9%, începând de la data de 1 septembrie.
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat luni, pentru AGERPRES, că mai mult de jumătate din reducerea preţului la pâine, ca urmare a scăderii TVA, a fost simţită de consumatori după prima săptămână de aplicare.
-
Preţul pâinii a scăzut cu 6%, jumătate din reducerea TVA
Reducerea TVA la 9% pentru panificaţie a avut ca efect scăderea cu circa 6% a preţului de vânzare a pâinii la raft, jumătate din diferenţa de preţ rezultată la un TVA de 24%, astfel că încasările la producători şi în zona de retail au crescut, reiese din datele Consiliului Concurenţei.
“Idealul (reducerea preţului la pâine după reducerea TVA de la 24% la 9%, n.r.) ar fi fost de 12%. Ceea ce vedem este o reducere undeva pe la jumătate sau un pic peste jumătate, ceea ce înseamnă că o parte din reducere se duce la consumator, o parte se duce la agentul economic. Este cam ceea ce ne aşteptam să fie din punct de vedere economic. Astfel, o parte din şocul pozitiv se duce la consumator, o parte se duce la producător”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Bodgan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Instituţia de concurenţă a urmărit evoluţia preţului la pâine în prima săptămână după reducerea TVA de la 24% la 9%, de la 1 septembrie. “La prima vedere lucrurile sunt cam cum ne aşteptam. Avem regiuni unde reducerea de 12% se duce total în preţ, adică la consumatori, dar trebuie să continuăm analiza pe marile magazine, pe micile magazine. Semnalele sunt destul de bune. Este un semn bun că piaţa funcţionează, că nu ne-am trezit în situaţia de care ne era frică, că nu scad preţurile deloc. Este bine că vedem un comportament cam cum spune teoria economică”, a adăugat Chiriţoiu.
Întrebat dacă în aceste condiţii s-ar impune reducerea TVA şi la alte categorii de alimente, el a arătat că aceasta este decizia Guvernului, în funcţie de resursele financiare. “Faptul că piaţa funcţionează, este partea bună, dar trebuie să ne uităm şi la consecinţele privind veniturile Guvernului, care bănuiesc eu nu arată grozav. Nu-i treaba mea cum merge colectarea veniturilor la buget, dar lucrurile nu par să fie foarte bune. Dacă resursele fnanciare vor fi destul de limitate, dacă aş lucra la Guvern m-aş gândi de unde este mai bine să reduc, dacă e cazul să reduc, CAS, TVA sau impozitul pe venit sau profit. Ei par să fi decis să reducă contribuţiile sociale, care sunt mari faţă de alte ţări şi afectează atractivitatea pentru investiţii, disponibilitatea de a crea locuri de muncă, de a scoate la lumină locuri de muncă. Sunt argumente care indică că este mai tentant să reduci CAS”, a afirmat Chiriţoiu.
Premierul Victor Ponta a anunţat la câteva zile de la data intrării în vigoare a măsurii privind reducerea TVA în panificaţie că circa 75-80% dintre companiile de panificaţie au redus preţul pâinii, cu 15%, micii producători în general au menţinut preţurile, iar zece firme au scumpit produsele. El i-a cerut totodată ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, să anunţe public ce firme au crescut preţurile.
La sfârşitul lunii iulie, Guvernul a decis reducerea TVA la pâine de la 24% la 9%, de la 1 septembrie, impactul negativ al măsurii urmând să fie compensat prin creşterea tot din septembrie a accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunuri de lux.
-
Liberalizarea pieţei energiei electrice a avut o influenţă de 1-2% în preţul final
Liberalizarea pieţei energiei electrice începută în urmă cu un an a avut loc fără efecte negative importante, iar influenţa a fost de 1-2% în preţul final, a declarat, marţi, la o conferinţă pe tema efectelor liberalizării pieţei energiei asupra economiei preşedintele Autorităţii Naţionale de reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ.
În zona gazelor naturale, impactul a fost de 8% atât pentru consumatorii casnici cât şi pentru cei industriali, a precizat preşedintele ANRE. „Sperăm să avem şi elemente pozitive, cum ar fi creşterea PIB şi creşterea veniturilor la producători care vor duce, prin suprataxarea prevăzută de lege la venituri bugetare suplimentare care vor fi direcţionate în zone de interes social, cum ar fi educaţia şi sănătatea. Într-un an de zile se vor resimţi şi efectele benefice”, a spus Havrileţ.
Preşedintele ANRE a menţionat etapele liberalizării pieţei energiei electrice şi gazelor naturale şi a apreciat că noua etapă de dereglementare pe piaţa gazelor naturale de la 1 octombrie nu va avea un impact mai mare de 2% pentru consumatorii industriali şi 1% pentru consumatorii casnici în preţul final, astfel că impactul pe întregul an 2013 va fi de 10% la consumatorii industriali şi de 9% la consumatorii casnici.
La gazele naturale procedura este cea a convergenţei preţurilor gazelor naturale din producţia internă şi gazelor naturale din import la acest moment raportul fiind de 1 la 2. Calendarul de liberalizare ar trebui să se încheie în decembrie 2014, dar dacă va exista încă o diferenţă semnificativă de preţ între gazele naturale din producţia internă şi cele din import poate fi prelungit cu un an până în 2015.
-
Exporturile de grâu au crescut de 1,6 ori în primul semestru
România a exportat, în primul semestru din acest an, 1,151 milioane de tone de grâu, în creştere de 1,6 ori faţă de perioada similară din 2012, când exporturile au totalizat 711.605 tone, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Din exporturile de grâu şi meslin (amestec de gâu şi secară în proporţie de 2:1) în ţările intra şi extracomunitare au fost încasaţi, în prima jumătate a acestui an, 295 de milioane de euro, de două ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut (146,22 milioane de euro).
Pe de altă parte, importurile de grâu realizate în primele şase luni din 2013 au totalizat 144.771 tone, fiind de peste 1,5 ori mai mari decât în primul semestru din 2012, sumele cheltuite ridicându-se la 34,39 milioane de euro. În prima jumătate a anului 2012 au fost importate 87.634 tone de grâu şi meslin, în valoare de 16,54 milioane de euro.
Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, producţia de grâu obţinută în 2013 se ridică la 7,296 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani şi a doua ca mărime din ultimii 43 de ani.
Producătorii agricoli au reclamat faptul că, în acest an, preţurile de achiziţie practicate de traderi pentru produsele agricole preluate din România sunt mai mici, comparativ cu cele practicate în cazul produselor provenite din alte ţări, subliniind că din această cauză PIB-ul României este prejudiciat cu suma de 2,5 miliarde de euro.
“La data de 10 iunie a.c., preţul unei tone de grâu în România era de 227 de euro, în vreme ce la data de 4 septembrie a.c., o tonă de grâu costa 140 de euro. În tot acest timp, pe piaţa europeană preţul de achiziţie al unei tone de grâu nu a coborât sub 180-200 de euro. (…) În afara ţării, preţul de achiziţie al unei tone de grâu era de 171 euro”, atrăgea atenţia, recent, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
-
Noul PNDR va avea 14 măsuri
Investiţiile în ferme şi în industria alimentară românească, dar şi sprijinirea tinerilor, reprezintă priorităţi în noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, care va fi compus din 14 măsuri, cu zece mai puţine decât actualul program, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.
“Am stabilit 14 măsuri pe noul PNDR, deşi eu am sperat să fie numai 11, pentru că ideea de bază este să reducem mult birocraţia şi numărul măsurilor pentru a ne concentra doar pe acelea care pot dezvolta cu adevărat mediul rural din România. În prezent, numărul măsurilor este de 24, iar reducerea este de 10 măsuri. Va fi mai uşor şi pentru agenţia de plăţi, dar şi pentru fermieri, în contextul în care avem nişte obligaţii pentru repartizarea celor 7,14 miliarde de euro. Dorinţa mea este să susţinem cât mai mult sectorul zootehnic, ca să mergem cât mai mult pe produse cu valoare adăugată mare. Noi exportăm cereale în loc să le utilizăm la creşterea porcilor şi importăm masiv purcei şi carne de porc. După anul 2011, România a devenit al cincilea exportator european de cereale, ceea ce pentru mine nu este un motiv de laudă, pentru că una este să exporţi o tonă de grâu cu 200 de euro şi alta o tonă de carne de porc cu 1.500 de euro”, a spus Irimescu.
Potrivit sursei citate, noul PNDR va susţine, în primul rând, măsurile destinate tinerilor, iar în cel de-al doilea, măsurile de investiţii în ferme şi în industria alimentară, acestea fiind urmate de cele destinate investiţiilor în infrastructura rurală.
“Deşi noi nu ne-am dorit aşa mult pentru investiţii în infrastructura rurală, întrucât sunt alte fonduri mai consistente pentru infrastructură, până la urmă vom da 1,2 miliarde de euro. De asemenea, vom acorda 30% din totalul fondurilor pentru măsurile de agromediu, pentru că este cerinţa CE, dar şi o sumă pentru grupurile de producători. Repet, intenţia noastră este să ne concentrăm pe partea de investiţii în fermă şi în industria alimentară pentru că România are cea mai proastă încărcătură pe tractor din Europa. Dacă, în Polonia, sunt 9,6 tractoare la 100 de hectare, în România sunt 1,4 tractoare la aceeaşi suprafaţă. Şi dacă am da toţi banii de investiţii în ferme nu ar ajunge pentru a avea un nivel suficient de dotare tehnologică”, a subliniat Achim Irimescu.
Acesta a precizat că, în privinţa calendarului de adoptare a programului, până la sfârşitul lunii octombrie va exista un prim proiect care va fi discutat cu potenţialii beneficiari.
“Venim până la sfârşitul lunii octombrie cu un prim proiect ca să ne consultăm public cu potenţialii beneficiari ai programului, respectiv cu fermieri, consultanţi, instituţii, iar pe 1 ianuarie 2014 să ne ducem la Comisie cu un program destul de bine pus la punct pentru începerea negocierilor”, a adăugat oficialul MADR.
Compania de consultanţă GBI Consulting, împreună cu opt institute şi universităţi din România, vor realiza Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru perioada 2014-2020, pe un contract de 3,5 milioane de euro, fără TVA, finanţat în totalitate din fonduri europene.
PNDR este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţiile private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România.
-
Miniştrii Agriculturii din UE analizează ultimele detalii ale PAC 2014-2020
Miniştrii Agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene s-au reunit luni şi marţi, la Bruxelles, pentru a discuta principalele aspecte ale noii Politici Agricole Comune (PAC) şi pentru a pune la punct ultimele detalii referitoare la plafonarea veniturilor fermierilor şi eliminarea cotelor de lapte.
“Au rămas în discuţie câteva solicitări ale Parlamentului European referitoare la plafonarea veniturilor fermierilor şi la creşterea contribuţiei UE de la 75 la 85%, în zonele defavorizate şi scăderea cu 20% în celelalte zone. Este o propunere care ne dezavantajează, dar rămâne să vedem cum decurg negocierile”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.
Printre cele mai importante aspecte care vor fi dezbătute la întâlnire se află problema degresivităţii plăţilor, transferarea fondurilor între piloni pentru plăţile directe şi dezvoltare rurală, precum şi nivelurile de cofinanţare şi alocările naţionale. De asemenea, subiectele abordate vor viza şi noutăţile aduse de PAC 2014-2020, pentru care va fi lansată şi o dezbatere publică.
Miniştrii vor fi informaţi cu privire la noua strategie UE în domeniul forestier şi vor discuta despre problemele privind comerţul agricol internaţional.
Achim Irimescu a precizat că azi, în cea de-a doua zi a reuniunii, miniştrii Agriculturii din statele UE vor avea discuţii pe eliminarea cotelor de lapte în 2015 şi implicaţiile asupra pieţei, odată cu intrarea în vigoare a acestei măsuri.
La reuniunea de la Bruxelles, România este reprezentată de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi de secretarul de stat Achim Irimescu.
Cioloş zice că vor veni mai mulţi bani
În data de 26 iunie 2013, negociatorii Uniunii Europene (UE) au anunţat că au căzut de acord asupra unor modificări substanţiale ale Politicii Agricole Comune (PAC), fixând regulile care guvernează repartizarea unor subvenţii anuale în valoare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.
Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a afirmat, după acest acord, că noua PAC va aduce mai mulţi bani agricultorilor din România în următoarea perioadă, ceea ce nu se va întâmpla pentru toate statele membre.
Agricultura rămâne principalul capitol de cheltuieli al UE cu aproximativ 38% din bugetul global, în pofida unei reduceri de 12% a anvelopei pentru următorii şapte ani (2014-2020) până la 373,2 miliarde de euro.
-
Chiţoiu: Reducerea TVA la pâine va scoate foarte mult din evaziunea fiscală la suprafaţă
Impactul negativ determinat de reducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) la produsele de panificaţie, de la 24 la 9%, asupra bugetului de stat va fi mult mai mic decât cel estimat iniţial, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu.
Potrivit acestuia, măsura adoptată de la 1 septembrie va avea ca efect diminuarea evaziunii fiscale în domeniul producţiei şi comerţului cu pâine.
„Sunt optimist că influenţa asupra bugetului pe care noi am stabilit-o iniţial, impactul negativ va fi mult mai mic, respectiv se va scoate foarte mult din evaziunea fiscală la suprafaţă. Va fi o colectare mult mai bună decât înainte de reducerea TVA, ca urmare a scoaterii evaziunii la suprafaţă”, a afirmat Chiţoiu, care este convins că reducerea TVA a produs efecte pozitive atât asupra producătorilor, cât şi consumatorilor.
El susţine că Ministerul Finanţelor Publice va avea date exacte despre nivelul încasărilor din TVA abia pe 25 octombrie, dată limită până la care agenţii economici au obligaţia de a transmite informaţiile fiscale aferente lunii septembrie.
-
Agricultura este unul din obiectivele prioritare ale guvernării USL
Agricultura este unul din obiectivele prioritare ale guvernării Uniunii Social Liberale (USL), a declarat, vicepremierul şi ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu. Acesta a afirmat că statul va încuraja agricultura prin plata în avans a subvenţiilor atât în sectorul zootehnic, cât şi în cel vegetal.
De altfel, ministrul Finanţelor Publice susţine că până la sfârşitul anului Guvernul va aloca 900 de milioane de euro pentru plata în avans a subvenţiilor agricole.
„Guvernul va trebui să susţină agricultura atât în acest an, cât şi în anii următori, atât prin plăţi în avans ale subvenţiilor. Vreau să vă spun că Guvernul actual consideră că agricultura este unul din obiectivele prioritare ale guvernării USL. De aceea, agricultura este pusă pe primul loc atât prin alocarea fondurilor de la bugetul de stat, cât şi prin alocarea fondurilor europene”, a afirmat Chiţoiu.
El speră că România va accesa integral cele 19 miliarde de euro puse la dispoziţia sa prin pachetul financiar negociat cu Uniunea Europeană.