Comisia Europeană va finaliza în acest an investigaţia privind un posibil ajutor de stat în contractele Hidroelectrica cu Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, a declarat joi preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, la o conferinţă pe teme de concurenţă.
Comisia Europeană a declanşat în urmă cu doi ani mai multe investigaţii privind contractele Hidroelectrica încheiate cu marii consumatori de energie, respectiv Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, şi cu traderii de energie, aşa-numiţii “băieţi deştepţi”.
“Ne aşteptăm ca investigaţia privind contractele cu Alro şi ArcelorMittal să fie finalizată în acest an. Cea privind contractele cu traderii de energie ne aşteptăm să dureze până anul viitor”, a spus Chiriţoiu.
Sâmbătă, la Sinaia, Chiriţoiu spunea că, din punctul de vedere al statului român, contractele Mittal şi Alro cu Hidroelectrica nu reprezintă ajutor de stat.
“Vom transmite Comisiei Europene punctul de vedere al statului român, respectiv că, în opinia noastră, contractele cu Alro şi ArcelorMittal nu reprezintă ajutor de stat, ci sunt contracte comerciale normale. În ceea ce priveşte Alro, este un contract pe termen mediu şi lung, cu o formulă de calcul care ţine cont de preţurile internaţionale, ceea ce este un mecanism normal, aplicat şi în alte ţări. Celălalt contract, cel cu ArcelorMittal, este un contract încheiat pe bursă de energie OPCOM, în mod transparent”, a precizat Chiriţoiu.
Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte contractele încheiate de Hidroelectrica cu traderii de energie, statul român s-a abţinut.
“Ministerul Economiei, după ce s-a consultat cu noi (cu Consiliul Concurenţei — n.r.), a decis să se abţină. Noi nu suntem obligaţi să le răspundem, Comisia trage propriile concluzii”, a mai spus Chiriţoiu.
Comisia Europeană a declanşat aceste investigaţii în urma unor plângeri depuse la Bruxelles, de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar la Hidroelectrica.
Între timp, Hidroelectrica a intrat în insolvenţă, iar contractele cu traderii au fost denunţate în vara anului trecut.
Contractul cu Alro prevede plata unui preţ la energie în funcţie de cotaţiile internaţionale ale aluminiului la Bursa de Metale de la Londra.
Totodată, contractele cu ArcelorMittal Galaţi, care au fost valabile în 2010 şi 2011, au fost încheiate pe bursa de energie OPCOM în condiţii contestate de restul participanţilor la piaţă: ArcelorMittal a depus o solicitare de a cumpăra energie la un preţ atât de mic, încât doar Hidroelectrica putea să îi furnizeze electricitate în aceste condiţii. Preţul era cu 25% mai mic decât media pieţei.
În decembrie 2010, când a fost încheiat contractul pentru anul 2011, pe lângă oferta de cumpărare a ArcelorMittal pe bursă mai erau şi alte solicitări de cumpărare de energie din partea altor companii, la preţuri mai bune, la care, dacă Hidroelectrica ar fi răspuns, ar fi avut un câştig mai mare.
Restul participanţilor la piaţă au acuzat faptul că această tranzacţie, deşi efectuată pe bursă, a fost decisă înainte.
Oficialii Ministerului Economiei declarau, la acea dată, că această tranzacţie a avut şi o componentă socială, în condiţiile în care combinatul din Galaţi are peste 8.000 de angajaţi, iar costurile ArcelorMittal cu energia sunt foarte mari.
Category: Economie
-
Comisia Europeană va finaliza în acest an investigaţia privind contractele Hidroelectrica cu Alro şi Mittal
-
Ce trebuie făcut ca să înmatriculezi o maşină cumpărată în străinătate
La achiziţionarea unui autovehicul pe persoană fizică este necesară cartea de identitate a persoanei care încheie tranzacţia. După ce tranzacţia s-a efectuat, trebuie să aveţi asupra dumneavoastră cartea de identitate a autovehiculului pe care să fie stipulat că maşină este radiată pentru export, actul de proprietate asupra maşinii (factura /contract) pe numele persoanei în cauza, precum şi certificatul de proprietate al persoanei străine (brief mic în cazul Germaniei).Numerele provizorii, în cazul Germaniei, se pot achiziţiona direct de la dealer-ul de la care se cumpără autovehiculul (în cazul în care este posibil acest lucru), sau de la primăria unde autovehiculul este înscris, în cazul în care proprietarul este o persoană fizică (tot aici se efectuează şi radierea dacă acest lucru nu s-a făcut anterior – operaţiune ce nu durează mai mult de 30 de minute).Odată adusă în România maşina, urmează alte drumuri şi proceduri.Obţinerea autorizaţiei provizorii de circulaţie în România este o etapă opţională. Acte necesare:a) cererea solicitantuluib) fişa de înmatriculare a vehiculului, al cărui model este stabilit conform reglementărilor legale, completată cu datele proprietarului (nu este necesară viza organului fiscal competent al autorităţii administraţiei publice locale). În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare şi a altei persoane, se va depune şi fişa de înmatriculare completată cu datele acesteia;c) cartea de identitate a vehiculului, în original şi în copie;d) documentul care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra autovehiculului, în original şi în copie;e) actul de identitate al solicitantului, în original şi în copie;f) copia poliţei de asigurare RCAg) dovada plăţii taxei de înmatriculare, stabilită potrivit legii (sunt două taxe, taxa de înmatriculare temporară şi contravaloarea autorizaţiei provizorii de circulaţie)h) dovada plăţii contravalorii plăcuţelor provizorii cu numărul de înmatriculare.Programare la RARProgramarea la Registrul Auto Român se poate face pe internet la http://www.rarom.ro sau telefonic (găsiţi numerele de telefon la adresa specificată anterior). Sunt necesare toate actele enumerate mai sus. Procedura omologării şi autentificării costă în jur de 400 lei şi du-rează câteva ore (incluzând aici timpul de aşteptare). Actele de la RAR se primesc de regulă a două zi, dar timpul de aşteptare poate fi mai mare în unele cazuri.Pregătirea dosarului de înmatriculare definitivăActe necesare:a) cererea solicitantuluib) fişa de înmatriculare a vehiculului, al cărei model este stabilit conform reglementărilor legale, completată cu datele proprietarului şi având viza organului fiscal competent al autorităţii administraţiei publice locale.c) cartea de identitate a vehiculului, original şi traducere autorizată;d) cartea românească de identitate a vehiculului, cea obţinută la RAR;e) documentul care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra autovehiculului, original şi traducere autorizată;f) actul de identitate al solicitantului, în original şi în copie;g) dovada efectuării inspecţiei tehnice periodice, în termenul de valabilitate a acesteia (se efectuează la RAR);h) copia poliţei RCA, în termenul de valabilitate a acesteia;i) dovada plăţii taxei de înmatriculare;j) începând cu data de 1 ianuarie 2007, dovada plăţii taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule;k) dovada plăţii contravalorii certificatului de înmatriculare;l) dovada plăţii contravalorii plăcuţelor cu numărul de înmatriculare;m) certificatul de autenticitate al vehiculului (obţinut de la RAR).Actele străine ale maşinii trebuie traduse la un traducător autorizat. Timbrul de mediu se plăteşte la administraţia fiscală de care aparţineţi, după ce în prealabil aţi înregistrat dosarul pentru calculul acesteia (operaţiune ce durează în general o săptămână).Înmatricularea definitivă în RomâniaDupă ce aveţi în posesie toate actele de la punctul anterior, puteţi depune dosarul la biroul înmatriculări de pe raza judeţului în care aveţi domiciliul. Numerele definitive le primiţi de regulă pe loc, cu excepţia numerelor preferenţiale, pentru care trebuie să aşteptaţi mai multe ore, cel mult o zi. Certificatul de înmatriculare îl veţi primi la domiciliu, în termen de 10 zile, prin poştă. Până atunci, puteţi circula în baza dovezii eliberate de Serviciul Public de Înmatriculări Auto. -
Rabla 2013: Noutăţi legate de acordarea tichetelor
Programul Rabla pentru persoane fizice a rămas în pană de mai multe ori în acest an şi este împins de autorităţi încă un kilometru. Astfel, termenul pentru depunerea şi validarea dosarelor firmelor şi instituţiilor publice în Programul “Rabla” a fost prelungit până la 31 octombrie 2013. Este a doua prelungire operată de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) care gestionează Programul “Rabla” – termenul iniţial a fost stabilit pentru data de 30 august, iar ulterior a fost împins la 30 septembrie. Explicaţia pentru prelungirile succesive constă în lipsa de atractivitate a programului – mai degrabă autorităţile publice sau companiile de stat s-au băgat la cheltuieli cu înnoirea parcului auto, în timp ce firmele private au spus pas. Datele sunt elocvente: până în prezent au fost validate dosare pentru 1.607 tichete din cele 3.903 disponibile:
– în iulie, după prima etapă de evaluare şi validare a dosarelor, 378 de tichete urmau să fie repartizate celor 81 de persoane juridice validate până la acel moment, 105 tichete revenind Ministerului Afacerilor Interne;
– în urma celei de-a doua etape, în august, au fost validate dosare pentru alte 254 de tichete, 132 urmând să revină Poştei Române.
– la sfârşitul lunii septembrie, au fost validate alte dosare, pentru un număr de 975 de tichete.
Prin Programul “Rabla”, Administraţia Fondului pentru Mediu a emis iniţial 3.000 de tichete valorice pentru persoanele juridice – operatori economici şi instituţii publice. Pe 10 septembrie, printr-o dispoziţie a preşedintelui AFM, numărul tichetelor pentru persoane juridice a fost suplimentat cu 903, reprezentând numărul de tichete rămase dintre cele repartizate colectorilor pentru persoane fizice.
Cum funcţionează Rabla pentru persoane juridice
Prin Programul “Rabla”, pentru casarea fiecărui autovehicul (automobil sau autoutilitară uşoară) mai vechi de 10 ani din dotare, persoanele juridice primesc un tichet în valoare de 6.500 de euro, pentru achiziţionarea unui autovehicul nou. Pentru stimularea achiziţionării autovehiculelor cât mai prietenoase cu mediul, se oferă posibilitatea acordării, pe lângă prima de casare de 6.500 de lei a unui eco-bonus în valoare de 500 lei pentru: achiziţionarea unui autovehicul nou, încadrat în norma de poluare Euro 6, achiziţionarea unui autovehicul nou, al cărui motor generează o cantitate de emisii ce dioxid de carbon mai mică de 100g/km şi achiziţionarea unui atuovehicul nou, cu sistem de propulsie hibrid, fără a putea fi însă cumulate mai mult de două eco-bonusuri.
Lista persoanelor juridice şi a instituţiilor publice, care au fost acceptate şi respinse în Program, este publicată pe site-ul AFM (www.afm.ro), la secţiunea aferentă Programului, precizează AFM.
-
Grad de absorbţie de 24,6% pe POSDRU
România a ajuns la un grad de absorbţie a fondurilor europene de 24,6% pe programul POSDRU, a declarat, marţi, Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
„Putem să spunem că am ajuns la un grad de absorbţie de 24,6% faţă de 5,5% situaţie pe care eu am preluat-o în luna mai 2012 şi, de asemenea, că numărul persoanelor care au beneficiat în cadrul proiectelor finanţate prin POSDRU este de 1.334.064 de persoane din care 51.651 persoane de etnie romă”, a spus Mariana Câmpeanu.
Acesta a precizat că rezultatele proiectelor finanţate din POSDRU aduc o valoare adăugată sistemului educaţional din România şi sprijină îndeplinirea priorităţii majore a politicii sociale din România şi anume creşterea participării pe piaţa muncii.
„Rata de ocupare a României este una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Angajamentul nostru în politica Europa 2020 este să creştem această rată de ocupare cu 10 procente”, a mai spus Câmpeanu.
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) organizează marţi conferinţa anuală „POSDRU – Principalul instrument pentru formare, ocupare şi incluziune socială din România—2013”.
Evenimentul are ca obiectiv principal comunicarea rezultatelor atinse în implementarea POSDRU, însoţită de o analiză a provocărilor majore cărora Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane trebuie să le facă faţă în viitor, venind în întâmpinarea nevoilor de informare ale beneficiarilor, potenţialilor beneficiari, precum şi ale opiniei publice. Totodată, pe durata conferinţei vor fi prezentate o serie de proiecte de succes, în vederea facilitării schimbului de bune practici.
Finanţarea totală alocată prin Programul Operaţional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane” pentru întreaga perioadă de programare 2007-2013 este de aproximativ 4,25 miliarde euro, din care contribuţia UE este de 3,47 miliarde euro.
-
Dobânzile, cea mai mare problemă în relaţia cu banca
Principalele probleme identificate de cei mai mulţi dintre clienţii băncilor în relaţia cu băncile locale sunt dobânzile şi comisioanele prea mari, potrivit unui sondaj realizat de portalul de servicii financiare Efin.ro.
Circa 40 la sută dintre cei chestionaţi au afirmat că, pentru a le câştiga încrederea, băncile ar trebui să fie mai flexibile în reeşalonarea ratelor la credite, în caz de incapacitate de plată, în timp ce 43 la sută susţin că acestea ar trebui să reducă taxele şi comisioanele. 12% dintre respondenţi îşi doresc o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte încheierea contractelor de credit/economisire, iar 5% aşteaptă diverse bonusuri.
„Întotdeauna, clienţii care au avut probleme în relaţia cu banca – credite neperformante în general – au perceput băncile ca fiind inflexibile; cu siguranţă însă şi acestea trebuie să facă un efort pentru a-şi apropia din nou clienţii, aşa cum se întâmpla înainte de criză”, arată analistul economic Dragos Cabat, Managing Partner Efin.ro, într-un comunicat.
Aproximativ jumătate dintre respondenţi au afirmat că, în prezent, colaborează cu două instituţii financiare, iar circa o treime colaborează doar cu o singură bancă.
La întrebarea „Cât de des mergeţi într-o unitate bancară?”, 79% dintre respondenţi au afirmat că merg o dată pe lună sau mai des, în timp ce 4% intră într-o unitate bancară o dată la două luni.
Mai mult de jumătate dintre persoanele intervievate (53%) au spus că sunt mulţumite de serviciile instituţiilor financiare cu care colaborează în prezent.
Sondajul a evidenţiat faptul că cei mai mulţi dintre respondenţi utilitează foarte rar serviciul de Internet Banking al băncii cu care lucrează. Doar 6% dintre cei chestionaţi folosesc Internet Banking zilnic, iar 8% de câteva ori pe săptămână.
Sondajul a fost realizat telefonic, în perioada 19-24 septembrie, pe un eşantion de 374 de respondenţi pe baza unui chestionar structurat pe şapte întrebări.
-
Interes scăzut din partea absolvenţilor pentru un job?
Teoretic aşa s-ar putea spune, dacă ţinem cont de faptul că la bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi care a avut loc vineri în holul Universităţii „Dunărea de Jos” doar 480 de persoane au venit să îşi caute un job. Din cele 848 de locuri de muncă puse la bătaie de circa 60 de angajatori, din care 400 de locuri de muncă oferite de o firmă de confecţii, care periodic le pune la bătaie dar nu reuşeşte să găsească doritoare, motivul fiind, se pare, salariul mic oferit. Absolvenţii au venit cu speranţa că îşi vor găsi un loc de muncă, deşi lipsa experienţei a fost în multe cazuri un dezavantaj, lucru care a stârnit dezamăgirea multora din cei prezenţi. „Am tot depus în ultimii ani cereri la diferite firme pentru un loc de muncă, dar peste tot am fost întrebată dacă am experienţă. De unde să am experienţă, dacă nimeni nu mă angajează? Corect ar fi fost să mi se ofere o şansă, să fiu angajată o perioadă de probă şi dacă se va demonstra că nu sunt capabilă să învăţ meserie, angajatorul ar fi putut să renunţe la mine, fără niciun fel de supărare. Am depus şi la această bursă mai multe CV-uri, am dat şi interviuri, dar sunt sceptică că îmi voi găsi o slujbă potrivită, eu am terminat Facultatea de Mecanică acum 2 ani. De ce statul nu ia măsuri concrete pentru sprijinirea absolvenţilor de a se angaja, pentru că nu ştiu ce succes pot avea întotdeauna bursele acestea de muncă, aşa cum am citit în ultimii ani?”, ne-a spus Violeta Cristea. Şi Denisa Gheorghiu şi-a încercat norocul şi speră să fie mai norocoasă deoarece a terminat Facultatea de Ştiinţa Calculatoarelor. „Cred că tinerii sunt cei mai dezavantajaţi din păcate. Aş fi dispusă să lucrez un timp şi fără salariu, numai să învăţ câte ceva, dar apoi să fiu plătită corespunzător”, ne-a spus tânăra. Situaţia şomajului în rândul tinerilor poate fi un semnal de alarmă, aşa cum un semnal de alarmă îl reprezintă numărul mare de şomeri cu care se confruntă judeţul Galaţi, care ocupă locul 3 pe ţară la acest indicator, numărul şomerilor înregistraţi oficial în evidenţa AJOFM Galaţi, organizatoarea evenimentului, neincluzând numărul siderurgiştilor care s-au autodisponibilizat şi care nu pot primi oficial statutul de şomer, ceea ce înseamnă că numărul persoanelor care nu au un loc de muncă este teoretic mult mai mare decât cel prevăzut în statisticile oficiale.
480 de gălăţeni au trecut pragul bursei locurilor de muncă
La bursa de la Galaţi au participat 480 de persoane care au avut la dispoziţie 400 de posturi de confecţioner oferite de o firmă de confecţii, 7 posturi puse la bătaie de ArcelorMittal Galaţi, cum ar fi de analist programator, administrator reţea, inginer mecanic, economist, Consproiect SA, care căuta 10 ingineri dar şi 3 arhitecţi, Uzinsider, care căuta 5 ingineri, pe lista joburilor figurând şi posturi de bucătari, barmani, patiseri, agenţi vânzări, contabili, sudori, dulgheri, rigipsari. La bursa locurilor de muncă de la Galaţi au fost angajate pe loc 6 persoane în postul de patiser, inginer electric, economist, consilier juridic, vânzător, funcţionar economic.
În evidenţa AJOFM Galaţi, la nivelul judeţului există 4.075 de absolvenţi care nu au un job din care jumătate locuiesc în Galaţi.
51 de locuri de muncă la Tecuci
La bursa joburilor de la Tecuci au fost puse la bătaie peste 50 de locuri de muncă, de către 15 angajatori. Pe lista joburilor au figurat posturi de ospătar, cosmeticiană, vânzător, şofer, zugrav, zidar, montator rigips, manichiuristă, casier, gestionar, dar şi de inginer horticol, inginer agronom, consultant financiar sau laborant chimist.
-
Platforma siderurgică dă naştere la afaceri profitabile
Teatrul Dramatic a găzduit vineri festivitatea anuală organizată de către patronatul IMM-urilor din Galaţi, ocazie cu care au fost premiate societăţile comerciale care au obţinut cele mai bune rezultate în anul 2012, maestrul de ceremonii fiind Marian Filimon, preşedintele IMM-urilor gălăţene.
La festivitate au participat, în calitate de invitaţi, preşedintele CJ Galaţi, Nicolae Bacalbaşa, care a remarcat importanţa manifestării şi a subliniat faptul că IMM-urile „ţin şandramaua economică a ţării în picioare”, precum şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Galaţi, Ion Mocanu, care a ţinut să aprecieze importanţa activităţii desfăşurate de tinerii întreprinzători care au pătruns rapid pe piaţă şi au înţeles care este reţeta unei afaceri de succes. La rândul său, Marian Filimon a făcut o radiografie a situaţie cu care se confruntă IMM-urile gălăţene, care nu este deloc roz, ţinând cont de datele prezentate de acesta în ceea ce priveşte numărul cazurilor de insolvenţă, de scădere a cifrei de afaceri şi a profitului. „Investiţiile directe şi indirecte sunt nesemnificative şi insuficiente şi trebuie spus că am ajuns la un grad de insuportabilitate a taxelor şi impozitelor”, a ţinut să precizeze Marian Filimon. Timp de două ore, acesta a oferit premii la diferite categorii firmelor gălăţene care au obţinut anul trecut cele mai bune rezultate, criteriile fiind cifra de afaceri, profitul brut, activele totale. „Este adevărat că economia gălăţeană nu traversează una dintre perioadele cele mai fericite, dar poate tocmai acum este nevoie să cunoaştem şi să-i apreciem pe cei care reuşesc să depăşească dificultăţile şi să facă performanţă”, a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
Companii la categoria grea
La întreprinderile mari, primul loc a fost ocupat de societatea SC Arabesque, care anul trecut a avut o cifră de afaceri de peste 1,56 miliarde de lei şi un profit brut 52 milioane de lei, Şantierul Naval Damen ocupând locul II, cu o cifră de afaceri de 322 milioane de lei şi un profit de 43,4 milioane de lei, locul 3 fiind ocupat de Mairon Galaţi.
Firmele de pe platforma siderurgică, rentabile
După ce a ţinut să remarce că cea mai importantă unitate economică din judeţul Galaţi nu se regăseşte în acest top, Marian Filimon a trecut la premierea firmelor mijlocii, unde primul loc a fost ocupat de ArcelorMittal Tubular Products SRL, care a înregistrat un profit de 33 milioane de lei, urmată de firma Phoenix Slag Services SRL, care îşi desfăşoară activitatea la Halda de Zgură, al treilea loc fiind ocupat de firma Staer Internaţional. În ceea ce priveşte întreprinderile mici, primele 3 locuri au fost ocupate de firmele Bureau Veritas Romania Controle International SA, Transion Agro SRL şi Quaintex SRL în timp ce în top 3 al microîntreprinderilor s-au situat Den Breejen Investiments SRL, Amiro Grup SRL şi Kinetech Industry SRL. Marian Filimon a mai acordat o serie de premii speciale pentru înfiinţarea celor mai multe locuri de muncă, dinamica deosebită a dezvoltării, promovarea de noi tehnologii, calitatea produselor.
-
Un sfert dintre români caută întâi să economisească şi apoi să cheltuiască bugetul disponibil
Aproximativ 25% dintre rezidenţii din mediul urban caută întâi să economisească şi apoi să cheltuiască bugetul disponibil, în timp ce restul obişnuieşte mai întâi să cheltuiască şi să economisească ceea ce rămâne, arată un studiu efectuat de Novel Research, la iniţiativa Provident Financial România.
Potrivit studiului, gestionarea mai bună a bugetului personal este o prioritate pentru majoritatea respondenţilor, în condiţiile în care 3 din 10 respondenţi economisesc în fiecare lună, iar 23,5% pun bani deoparte atunci când au în plan o investiţie pentru confortul personal.
„Cei care au învăţat să economisească vor face aceasta şi în viitor, dar cei care nu au economist până în prezent nu cred că vor economisi nici de acum înainte. Rezultatele studiului arată că 48% dintre români economiseau în 2011, iar anul acesta aproximativ acelaşi procent dintre români”, a declarat Marian Marcu, managing partner, Novel Research.
Studiul Novel Research arată că românii acorda mare atenţie cheltuielilor zilnice şi caută în permanenţă să-şi optimizeze bugetul personal. Astfel, 8 din 10 consumatori români urmăresc evoluţia bugetului personal, deşi doar 13,5% ţin o evidenţă scrisă a veniturilor şi cheltuielilor.
Aproximativ 41,3% dintre respondenţi sunt foarte interesaţi să-şi dezvolte cunoştinţele de gestionare a bugetului personal, releva studiul efectuat în perioada 9-19 iulie pe un eşantion de 1.002 respondenţi.
Peste 57% din cei chestionaţi consideră ca au un nivel de trai mediu sau peste medie şi îşi pot permite să cumpere bunuri mai scumpe, chiar dacă fac uneori sacrificii în alte domenii, în timp ce aproape 3% dintre aceştia susţin ca au un buget acoperitor pentru tot ceea ce le este necesar. Astfel, 14,3% dintre români se încadrează întotdeauna în veniturile obţinute, în timp ce 29,9% fac acest lucru cu regularitate. Doar 22% dintre cei chestionaţi nu reuşesc aproape niciodată să cheltuie mai puţin decât câştigă.
Studiul mai arată că 13% dintre respondenţi susţin că nu se îndatorează, iar o treime dintre românii care au datorii pun acumularea lor pe seama lipsei de cunoştinţe aprofundate cu privire la gestionarea bugetului şi a datoriilor. De asemenea, 7 din 10 români resimt datoriile ca pe un disconfort psihic, dar peste două treimi dintre cei chestionaţi spun ca gradul personal de îndatorare nu reprezintă un motiv de îngrijorare, aceştia fiind convinşi că vor găsi cea mai bună soluţie pentru a-şi reechilibra bugetul. Numai 8,9% percep datoriile drept un factor de stres şi consideră că nu au la îndemână soluţii pentru a le achita, tendinţa fiind mai pronunţată în cazul păturii sărace şi private de educaţie financiară, care alocă un timp mai mare pentru gestionarea banilor.
Educaţia financiară este o prioritate pentru români, aproape jumătate dintre cei chestionaţi fiind interesaţi să-şi dezvolte cunoştinţele cu privire la buget. Mai mult, 46,8% dintre cei chestionaţi admit că au cunoştinţe reduse în materie de termeni financiari, precum şi în ce priveşte asigurarea unui plan alternativ de pensionare sau realizarea de investiţii, iar o mai bună înţelegere i-ar ajuta să-şi îmbunătăţească bugetul şi gradul de economisire. -
Cei mai mulţi români cred că investiţia în aur este printre cele mai avantajoase
Investiţia în aur este văzută de către cei mai mulţi români ca fiind printre cele mai avantajoase la momentul actual, alături de investiţiile imobiliare sau o afacere proprie, devansând depozitele bancare, considerate o oportunitate pentru plasarea banilor de numai o treime din populaţie.
Potrivit unui studiu realizat de Novel Research la cererea Provident Financial România, mai mult de jumătate dintre români au indicat cumpărarea de aur ca fiind printre cele mai avantajoase investiţii de la acest moment. Puţin sub jumătate dintre cei 1.000 de repondenţi apreciază că la acest moment investiţiile imobiliare pot aduce avantaje, iar un procent similar (47%) consideră oportună deschiderea unei afaceri proprii. Depozitele bancare sunt o opţiune de investiţie doar pentru o treime din români (36%), în timp ce doar unu din cinci respondenţi ar cumpăra titluri de stat. Fondurile de investiţii sunt văzute ca alternativă pentru 14,2% dintre români şi doar 10% ar plasa bani la bursă.
Pentru 8 din 10 români a avea propria afacere este un deziderat. Cu toate acestea, doar pentru 11% dintre ei este şi o realitate, iar pentru încă 9,4% poate deveni realitate.